3ra-1301/16 — cu privire la contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-1301/16 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
dosarul nr. 3ra-1301/16
prima instanță – An Neculcea
instanța de apel – N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu
ÎNCHEIERE
07 septembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, Svetlana Filincova
judecători Maria Ghervas
Dumitru Mardari
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor al Republicii Moldova,
în pricina civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de societate cu
răspundere limitată ”Riacomtrans” împotriva Ministerului Transporturilor și
Infrastructurii Drumurilor a Republicii Moldova privind obligarea furnizării
informației și compensării cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2016 prin care s-a
menținut hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 29 decembrie 2015,
c o n s t a t ă:
La 11 august 2015 societatea cu răspundere limitată ”Riacomtrans” împotriva
Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor prin care a solicitat
obligarea pîrîtului să furnizeze informația cerută prin cererea despusă de reclamant la
08 iulie 2015 și anume: cine a fost persoana, care a dat declarația verbală, cu titlul de
amendament/contestație la cererea societății cu răspundere limitată ”Calivas Agro”,
înregistrată de Minister, sub nr. 2051 din 23 martie 2014 cu privire la atribuirea
dreptului de deservire a curselor subterane Chișinău 0930/1100/1420/1630 – Ișnovăț
0625/0730/1130/1415, cine este persoana responsabilă din cadrul Ministerului
Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, care a primit declarația verbală. Cu titlul
de amendament/contestație la cererea societății cu răspundere limitată ”Calivas
Agro”, înregistrată de Minister, sub numărul 2051 din 24 martie 2014 cu privire la
atribuirea dreptului de deservire a curselor subterane menționate supra, a fost sau nu
înregistrată declarația verbală, cu titlul de amendament/contestație la cererea societății
cu răspundere limitată ”Calivas Agro”, cine a fost persoana responsabilă din cadrul
Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, care a examinat declarația
verbală, cu titlul de amendament la contestație la cererea societății cu răspundere
limitată ”Calivas Agro”, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată au menționat că, societatea cu
răspundere limitată ”Riacomtrans”, deservește localitatea, s. Ișnovăț, r-nul Criuleni cu
8 curse tur-retur, fiind astfel unica întreprindere care prestează servicii de transport de
călători și bagaje, în această direcție, au solicitat printr-o cerere, Ministerului
Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, deschiderea curselor suplimentare pe
ruta Chișinău- Ișnovăț.
Anume în atare circumstanțe, la 13 martie 2014, prin scrisoare la nr. 02/6-437,
emisă de Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, ca urmare analizei
programului de transport în direcția solicitată, a constatat că, localitatea s. Ișnovăț, cu
o populație de 1 500 locuitori, este deservită prin ruta Chișinău – Ișnovăț, precum și
prin ruta Chișinău-Hîrtopul-Mic, care asigură pe deplin necesitățile populației, iar
fluxul de călători, estimat din evoluțiile vînzărilor de bilete, este scăzut, ceea ce
contribuie la utilizarea neefectivă a transportului antrenat. Or, Ministerul
Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor a refuzat deschiderea rutei Chișinău-
Ișnovăț.
Totodată, la 30 aprilie 2014, prin scrisoarea Ministerului Transporturilor și
Infrastructurii Drumurilor, a fost reiterat faptul că, deschiderea rutei Chișinău-Ișnovăț,
nu este posibilă, dat fiind faptul că, fluxul de pasageri, constat din analiza vînzărilor
de bilete de călătorie, în prezent asigură la un nivel de îmbarcare sub pragul de
rentabilitate financiară a activității de transport la ruta în cauză. Ulterior deschiderea
rutei a mai fost refuzată prin scrisoarea nr. 02/3-901 .
În continuare, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, prin
ordinul nr. 99 din 28 mai 2014, pct. 6 a dispus: înregistrarea cererii operatorului
societate cu răspundere limitată ”Calivas Agro” privind atribuirea dreptului de
deservire a curselor suburbane Chișinău 0930/1100/ 1420/1630 – Ișnovăț
0625/0730/1130/1415.
La 29 mai 2014 societatea cu răspundere limitată ”Riacomtrans” a depus cerere
prealabilă prin care a solicitat anularea pct. 9 din ordinul nr. 99 din 28 mai 2014.
La 30 iunie 2014, prin scrisoarea nr. 07-03/485, Ministerul Transporturilor și
Infrastructurii Drumurilor a indicat faptul că nu este temei de anularea a pct. 9 din
ordinul menționat supra.
Întru motivarea refuzului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii
Drumurilor a relevat că, la 24 martie 2014 a fost recepționat de către Minister
demersul societății cu răspundere limitată ”Calivas Agro”, prin care s-a solicitat
deschiderea curselor regulate suburbane Chișinău 0930/1100/1420/1630 – Ișnovăț
0625/0730/1130/1415 și atribuirea acestora către societatea cu răspundere limitată
”Calivas Agro”.
Drept urmare, Minsterul a solicitat de la Agenția Națională a Transporturilor
Auto, informația cu privire la legăturile economice și sociale dintre localități,
frecvența populației, corelarea cu alte tipuri de transport. La momentul actual, pe rolul
Curții de Apel Chișinău în curs de examinare se află pricina civilă, în contencios
administrativ, intentat la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu
răspundere limitată ”Riacomtrans” împotriva Minsterului Transporturilor și
Infrastructurii Drumurilor, intervenient accesoriu societatea cu răspundere limitată
”Calivas Agro” privind anularea actului administrativ și anume a pct. 6 din ordinul nr.
99 din 28 mai 2014.
În cadrul examinării cauzei reprezentantul Ministerului Transporturilor și
Infrastructurii Drumurilor a menționat că, cererea înregistrată de societatea cu
răpsundere limitată ”Calivas Agro” înregistrată la Minister sub numărul 2051 din 24
martie 2014 a fost completată printr-o declarație verbală, care a fost în opinia
reprezentantului decisivă. În examinarea chestiunii privind admiterea cererii societății
cu răspundere limitată ”Calivas Agro”.
La 08 iulie 2015 societatea cu răspundere limitată ”Riacomtrans” a solicitat
respectuos ministerului informația cu privire la cine a fost executorul declarației
verbale, cine a recepționat declarația verbală, a fost sau nu înregistrată declarați
verbală în cadrul ministerului și cine este persoana responsabilă care a examinat
declarația verbală.
Contrar prevederilor Legii privind accesul la informație, pînă la depunerea
cererii de chemare în judecată societatea cu răspundere limitată ”Riacomtrans” nu a
fost informată despre rezultatele examinării cererii și respectiv nu a recepționat
informația solicitată, astfel încît cererea cu privire la furnizarea informației a fost
ignorată (f.d. 4,5).
Prin hotărîrea din 29 decembrie 2015 Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău a
admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere
limitată ”Riacomtrans” împotriva Ministerului Transporturilor și Infrastructurii
Drumurilor, a obligat Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor să
prezinte informația solicitată în baza cererii din 08 iulie 2015 (f.d. 70).
Nefiind deacord cu hotărîrea primei instanțe la 23 ianuarie 2015 Ministerul
Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor a depus cerere de apel prin care a solicitat
casarea hotărîrii Judecătoriei Buiucani din 29 decembrie 2015 cu pronunțarea unei noi
hotărîri cu privire la scoaterea cererii societății cu răspundere limitată ”Riacom Trans”
de pe rol în temeiul art. 267 lit. d) Cod de procedură civilă (f.d. 72).
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2016 s-a respins din lipsă de
temei, apelul declarat de către reprezentantul Ministerului Transporuturilor și
Infrastructurii Drumurilor a Republicii Moldoca, Vasilașcu Veaceslav și s-a menținut
hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 29 decembrie 2015, în pricina
civilă la cererea de chemare în judecată intentată de societatea cu răspundere limitată
”Riacomtrans” împotriva Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor
privind obligarea furnizării informației solcitate, cît și compensarea cheltuielilor de
judecată corespunzătoare (f.d. 111).
La 14 iunie 2016 Ministerul Transposturilor și Infrastructurii Drumurilor a
depus recurs asupra decizie Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2016 și a hotărîrii
Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 10 mai 2016 prin care a solicitat casarea
deciziei instanței de apel cît și a hotărîrii primei instanțe cu pronunțarea unei noi
hotărîri prin care cererea de chemare în judecată să fie scoasă de pe rol în temeiul art.
267 lit. d) din Codul de procedură civilă.
În motivarea cererii de recurs a menționat că, obiectul cauzei, expus în cererea
de chemare în judecată a societății cu răspundere limitată ”Riacom Trans” se axează
pe marginea cererii societății cu răspundere limitată ”Calivas Agro” cu numărul de
înregistrare 2051 din 24 martie 2014 privind atribuirea dreptului de deservire a
curselor suburbane Chișinău 09:30, 11.11, 14.20, 13.30 – Ișnovăț -6.25, 07.30, 11.30,
14.15.
În temeiul cererii respective, prin pct. 6 din ordinul Minsterului Transporturilor
și Infrastructurii Drumurilor nr. 99 din 28 mai 2014 cu privire la operarea unor
modificări în programul de transport internațional și interraional s-a dispus
deschiderea curselor suburbane regulate 09:30, 11.11, 14.20, 13.30 – Ișnovăț -6.25,
07.30, 11.30, 14.15 și atribuirea spre deservire a curselor operatorului de transport
societatea cu răspundere limitată ”Calivas-Agro”.
Reclamantul nefiind de acord cu actul administrativ, a pornit 3 cauze civile la
Judecătoria Buiucani cu privire la anularea pct. 6 al ordinului Ministerului
Transporturilorși Infrastructurii Drumurilor nr. 99 din 28 mai 2014.
Toată procedura de adresare, examinare și reexaminare a cererii societății cu
răspundere limitată ”Calivas Agro” cu numărul de înregistrare 2051 din 14 martie
2014, de către organul central de specialitate, inclusiv obiectul speței privind accesul
la informație s-a examinat în cadrul dosarului nr. 3-75/2015 examinat de Judecătoria
Buiucani și dosarul nr. 3a-1673/2015 examinat de Curtea de Apel Chișinău.
La moment, potrivit paginii web al Curții Supreme de Justiție, dosarul în cauză
nr. 3ra-1123/16 se va examina de către Curtea Supremă de Justiție la 27 iulie 2016.
Pretențiile reclamantului precum că la cererea sa, privind accesul la informație
nr. 981 din 08 iulie 2015 nu a primit nici un răspuns de la Ministerul Transporturilor
și Infrastructurii Drumurilor sunt neîntemeiate, deoarece solicitantul a fost informat a
fost informat prin scrisoarea ministerului nr. 07-03/476 din 07 august 2015.
Potrivit art. 267 lit. d) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească
scoate cererea de pe rol în cazul în care, litigiul dintre aceleași părți, cu privire la
același obiect și pe aceleași temeiuri se află în curs de judecată la aceeași instanță sau
la o altă.
Astfel, consideră că instanțele ierarhic inferioare eronat au interpretat norma
respectivă pe marginea subiectului nominalizat.
Întrebările societății cu răspundere limitată ”Riacomtrans” cu privire la cine a
fost persoana care a dat decarație verbală cu titlul de amendament la cererea societății
cu răspundere limitată ”Calivas Agro” cu numărul 2051 din 14 martie 2014, au relevat
că asemenea declarație nu verbală nu a fost.
În cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de societatea cu
răspundere limitată ”Riacom Trans” privind anularea pct. 6 al ordinului Ministerului
Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor nr. 99 din 28 mai 2014 emis în urma
examinării cererii societății cu răspundere limitată ”Calivas Agro” cu numărul de
înregistrare 2051 din 14 martie 2014, au relevat că administratorul societății cu
răspundere limitată ”Calivas Agro” a formulat dezacordul oral către direcția de resort
din cadrul ministerului.
Un alt motiv invocat de recurent este că, instanța de judecată nu a atras în
proces societatea cu răspundere limitată ”Calivas Agro” căruia i s-a atribuit rutele
Chișinău-Ișnovăț.
Astfel, consideră că, pentru examinarea cauzei sub toate aspectele obiectiv și
complet urma să fie atras în proces societatea cu răspundere limitată ”Calivas Agro”
căruia i s-a atribuit rutele respective.
Suplimentar, au invocat că, reprezentantul intimatului este o parte procesuală
care cu același obiect a inițiat 3-4 procese de judecată sub diferite pretexte, contestînd
orice acte al ministerului care nu-i satisface doleanțele (126-129).
La 15 august 2016 avocatul Leșanu Nicolae, în interesele societății cu
răspundere limitată ”Riacomtrans” a depus referință prin care a solicitat respingerea
recursului depus ca fiind inadmisibil.
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează
că Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 14 aprilie 2016.
Potrivit scrisorii nr. 18856-4 copia deciziei a fost expediată la 10 mai 2016 (f.
d. 124), însă la materialele cauzei nu este dovada recepționării acesteia de către părți.
Cererea de recurs a fost depusă la 15 iulie 2016, respectiv, recursul se consideră depus
în termenul prevăzut de lege.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în
conformitate cu alin. (2).
Analizând modul în care recurentul și-a exercitat dreptul la recurs, fără a se
expune cu referire la legalitatea deciziei instanței de apel atacate, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) Codul de procedură civilă.
Astfel, analizînd argumentele recursului prin prisma existenței temeiurilor de
declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele
stabilite de norma precitată, instanțele de judecată aplicând corect normele de drept
material și de drept procedural.
Subsecvent, în conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă,
cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației, în
viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art. 432 alin. (2), (3) și (4)
Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în
prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă și nu constituie temei
de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei
dar nu și temeinicia în fapt.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reiterează și jurisprudența CEDO, conform cărei recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în
cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de
lucruri, însă motivele recursului invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul
judecării pricinii, asupra căror instanțele ierarhic inferioare de judecată s-au pronunțat
în modul corespunzător.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care
se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de
apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe
sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma
probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4)
Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii
doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în
mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor
stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă
argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
Cu referire la argumentul recurentului privind aplicarea eronată de către
instanțele judecătorești inferioare a normelor de drept material, colegiul menționează
că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor
de drept material și din care circumstanțe aceasta rezultă. Colegiul reține că aceste
argumentul al recurentului poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea
aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului
judiciar.
Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Ministerul
Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă și, drept urmare, este
inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
Drumurilor al Republicii Moldova se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului, Svetlana Filincova
judecători Maria Ghervas
Dumitru Mardari