2ra-1720/16 — Încasarea datoriei

Dosar nr. 2ra-1720/16

prima instanță: Judecătoria Ocnița

Judecător: Gheorghe Grib

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți

Judecători: Ana Albu

Aurelia Toderaș

Ghenadie Liulca

D E C I Z I E

07 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecător: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Iuliana Oprea, Ion Druță

Mariana Pitic, Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Țarălungă Alexei,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 01 martie 2016, prin care a fost

admis apelul declarat de Țarălungă Alexei, casată încheierea Judecătoriei Ocnița

din 24 decembrie 2015 cu privire la sancționarea lui Țurcanu Igor și menținută

hotărârea Judecătoriei Ocnița din 24 decembrie 2015 prin care acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Țarălungă

Alexei împotriva S.R.L. „Tincomerț-Grup”, privind încasarea datoriei și a

cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă:

La data de 21 august 2015, Țarălungă Alexei a depus cerere de chemare în

judecată împotriva S.R.L. „Tincomerț-Grup”, privind încasarea datoriei și a

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 16 mai 2014 a convenit cu

pârâtul o tranzacție prin care ultimul și-a asumat obligațiunea să intermedieze

vânzarea a 69 m2 de laminat și să achite suma de 5326 lei după realizarea mărfii.

Faptul recepționării laminatului de către pârât se confirmă prin înscrisul semnat și

eliberat de către acesta.

1

După încheierea tranzacției a plecat peste hotarele țării, iar ulterior în luna

aprilie 2015, adresându-se în mod verbal către administratorul S.R.L. „Tincomerț-

Grup”, acesta i-a comunicat despre faptul realizării mărfii și transmiterea banilor

Anei Balmoș, care este fina sa.

Consideră reclamantul că, refuzul de a achita datoria este unul neîntemeiat

motiv din care la data de 29 iulie 2015 a înaintat pârâtului pretenția privind

achitarea sumei de 5326 lei, în termen de trei zile, care a rămas fără un răspuns.

Solicită reclamantul, admiterea acțiunii, încasarea din contul S.R.L.

„Tincomerț-Grup” a sumei de 5326 lei, încasarea cheltuielilor pentru asistență

juridică, pentru trimiterile poștale și taxa de stat.

Prin încheierea protocolară din 24 decembrie 2015, a fost sancționat

reprezentantul reclamantului, avocatul Țurcanu Igor cu amendă judiciară în

mărime de 10 unități convenționale.

Prin hotărârea Judecătoriei Ocnița din 24 decembrie 2015, acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată și a fost dispusă încasarea de la Țarălungă Alexei în

beneficiul S.R.L. „Tincomerț-Grup” a cheltuielilor pentru asistență juridică în

mărime de 2 000 lei.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 01 martie 2016, apelul declarat de

Țarălungă Alexei a fost admis. S-a casat încheierea Judecătoriei Ocnița din 24

decembrie 2015 cu privire la sancționarea reprezentantului reclamantului și s-a

menținut hotărârea Judecătoriei Ocnița din 24 decembrie 2015.

În favoarea soluției sale instanța de apel a indicat că, în înscrisul anexat pe

care s-a întemeiat acțiunea este indicat despre aducerea laminatului la data de 16

mai 2014, în cantitate de 69 m2 la prețul de 77 lei pentru un m2, în sumă totală de

5326 lei, pe care este aplicată ștampila S.R.L. „Tincomerț-Grup” și o semnătură.

Însă, nu este indicat cine a adus laminatul, cine l-a primit și împuternicirile

semnatarului. Astfel, din înscrisul dat este imposibil de a stabili raportul juridic

încheiat între părți, iar în orice contract urmează a fi indicate părțile raportului

juridic, data încheierii, împuternicirile părților și clauzele contractuale.

Referitor la sancționarea reprezentantului reclamantului, instanța de apel a

indicat că reieșind din prevederile art. 196 alin. (1) și (2) din Codul de procedură

civilă, persoana care încalcă ordinea în ședință de judecată este avertizată de

președintele ședinței în numele instanței. Dacă încalcă repetat ordinea,

participantul la proces sau reprezentantul avertizat poate fi îndepărtat, prin

încheiere judecătorească, din sală pentru tot timpul dezbaterilor judiciare sau al

unei părți din ședință. În ultimul caz, după reîntoarcerea acestor persoane în sală,

președintele ședinței le informează despre actele procedurale efectuate în lipsa lor.

Conform procesului-verbal din 09 noiembrie 2015, reiese că avocatul

Țurcanu Igor nu a fost avertizat pentru careva încălcări al ordinii în ședința de

2

judecată, ședința fiind doar întreruptă în legătură cu faptul că reprezentantul

recurentului s-a comportat inadecvat. Ulterior, la data de 24 decembrie 2015,

acesta a fost sancționat conform art. 196 din Codul de procedură civilă.

Invocând ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de 30 mai 2016,

Țarălungă Alexei prin intermediul avocatului Țurcanu Igor, a declarat recurs

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 01 martie 2016 solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, casarea parțială a deciziei

instanței de apel în partea ce ține de menținerea hotărârii primei instanțe cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea cererii de recurs a indicat că instanța de apel nu s-a expus

asupra tuturor motivelor invocate în apel, contrar art. 373 alin. (1) și art. 375 alin.

(5) din Codul de procedură civilă.

La fel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și, anume prevederile

art.art. 192, 199 alin. (1) și (2), 210 alin. (1), 666 alin. (2), 725 alin. (1), 727, și 732

alin. (2) din Codul civil.

Mai indică recurentul că, au fost interpretate eronat prevederile art. 236 din

Codul civil, deoarece instanța de apel a indicat că prezența ștampilei întreprinderii

nu poate atrage după sine responsabilitatea agentului economic, iar reclamantul nu

a probat faptul că ștampila dată este pentru uz intern sau pentru confirmarea

semnăturii persoanelor împuternicite ale agentului economic.

Însă, contractul din 16 mai 2014, putea fi declarat nul numai în cazul în care

se demonstra că reclamantul Țarălungă Alexei cunoștea sau trebuia să cunoască

despre lipsa împuternicirilor a vânzătoarei Balmoș Ana, sau a altei persoane care a

recepționat cei 65 m2 de laminat, sau în cazul în care pârâtul înainta cerere

reconvențională prin care ar fi solicitat nulitatea relativă a înscrisului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei

integrale.

Din actele cauzei se constată că, decizia motivată a Curții de Apel Bălți din

01 martie 2016, a fost recepționată de către Țarălungă Alexei la data de 05 aprilie

2015, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 91).

Recursul a fost depus prin intermediul oficiului poștal la data de 30 mai

prevederilor legale și a declarat recursul în interiorul termenului de două luni.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

3

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 25 iunie 2016, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

S.R.L. „Tincomerț-Grup” copia cererii de recurs declarată de Țarălungă Alexei, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Până la examinarea pricinii, intimatul S.R.L. „Tincomerț-Grup” nu a depus

referință la cererea de recurs, prin care să-și exprime opinia referitor la recursul

declarat.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 24 august 2016, recursul

declarat de Țarălungă Alexei s-a considerat admisibil.

În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

concluzionează despre necesitatea admiterii recursului declarat de avocatul lui

Țarălungă Alexei – Țurcanu Igor, de a casa parțial decizia instanței de apel în

partea menținerii hotărârii Judecătoriei Ocnița din 24 decembrie 2015, casarea

integrală a hotărârii instanței de fond cu trimiterea pricinii spre rejudecare în prima

instanță.

Potrivit art. 445 alin. (1) lit. c1) din Codul de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral decizia

instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, trimițînd pricina spre rejudecare în

prima instanță doar în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a

normelor de drept procedural specificate la art.432 alin.(3) lit.d) și f). La solicitarea

participanților la proces, instanța de recurs poate trimite pricina spre rejudecare în

prima instanță în cazul prevăzut la art.432 alin.(3) lit.b).

Obiectul acțiunii în prezenta cauză constituie încasarea sumei pentru marfa

transmisă spre realizare S.R.L. „Tincomerț-Grup”, și anume pentru 69 m2 de

laminat contra sumei de 5 326 lei.

Astfel, în cererea de chemare în judecată, reprezentantul lui Țarălungă

Alexei – Țurcanu Igor a indicat că, administratorul S.R.L. „Tincomerț-Grup” i-a

comunicat reclamantului despre realizarea laminatului și transmiterea banilor Anei

Balmoș, care este fina de cununie a reclamantului Țarălungă Alexei (f.d.4).

Despre faptul transmiterii sumei de 5 326 lei Anei Balmuș în urma realizării

mărfii, singur Țarălungă Alexei a menționat și în pretenția înaintată față de S.R.L.

„Tincomerț-Grup” (f.d.9).

4

În cadrul ședinței de judecată a instanței de fond din data de 09 noiembrie

2015, reprezentantul lui Țarălungă Alexei – Țurcanu Igor, a comunicat că din

spusele reclamantului, Balmoș Ana a activat în calitate de vânzător la S.R.L.

„Tincomerț-Grup”. Acest fapt a fost confirmat și de către pârât, în persoana

administratorului S.R.L. „Tincomerț-Grup” – Tentiuc Eduard (f.d.53).

La ședința de judecată din 24 decembrie 2015, reprezentantul pârâtului

S.R.L. „Tincomerț-Grup” – Chilat Victor, la fel a lămurit că marfa a fost primită de

către vânzătoarea care a activat la acel moment, fără a aduce la cunoștință

conducerii întreprinderii.

Ulterior, în cererea de apel reprezentantul lui Țarălungă Alexei – Țurcanu

Igor din nou a menționat despre faptul că, suma de bani obținuți din realizarea

mărfii au fost transmiși finei de cununie a lui Țarălungă Alexei, Balmoș Ana, care

în acel moment activa la S.R.L. „Tincomerț-Grup” în calitate de vânzătoare.

Reieșind din circumstanțele sus relatate, instanța de recurs concluzionează

că, instanța de apel, la examinarea pricinii în ordine de apel contrar prevederilor

art. 357 din Codul de procedură civilă, nu a verificat corectitudinea constatării

circumstanțelor de fapt ale pricinii la judecarea cauzei în primă instanță.

Or, la examinarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel, de asemenea,

urma să verifice și circumstanțele, raporturile juridice stabilite în hotărârea primei

instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru

soluționarea pricinii, să aprecieze probele din dosar și cele prezentate suplimentar

de către participanții la proces, înfăptuind analiza corespunzătoare.

Conform art. 67 alin. (3) din codul de procedură civilă, Intervenientul

accesoriu poate fi introdus în proces și la cererea uneia dintre părți sau din oficiul

instanței.

Prin urmare, la pregătirea pricinii pentru dezbaterile judiciare include și

stabilirea componenței participanților la proces și implicarea în proces a altor

persoane. Astfel, încă în faza pregătirii pricinii pentru dezbaterile judiciare la

examinarea cauzei în primă instanță, actele judecătorului urmau a fi îndreptate și la

soluționarea problemei intervenirii în proces a coreclamanților, copârâților,

intervenienților, în conformitate cu art. 183 al. (2) lit. c) coroborat cu art. 67 din

Codul de procedură civilă.

În circumstanțele sus relatate, la caz urma a fi soluționată chestiunea privind

atragerea în proces în calitate de intervenient accesoriu a Anei Balmoș, deoarece

din actele cauzei se constată că ultima a activat în calitate de vânzător la S.R.L.

„Tincomerț-Grup”, care este fina de cununie a reclamantului. Pârâtul a recunoscut

faptul că vânzătoarea a primit marfa și a realizat-o, însă aceasta nu avea

împuterniciri pentru recepționarea mărfii în scop de comercializare (f.d. 54 verso).

5

Reieșind din cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează despre necesitatea

admiterii recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel și casarea integrală

a hotărârii primei instanțe cu trimiterea pricinii spre rejudecare în alt complet de

judecată.

În conformitate, cu art. 445 alin. (1) lit. c1) și alin. (3) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Țarălungă Alexei.

Se casează în partea menținerii hotărârii primei instanțe, decizia Curții de

Apel Bălți din 01 martie 2016 și integral hotărârea Judecătoriei Ocnița 24

decembrie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Țarălungă Alexei împotriva S.R.L. „Tincomerț-Grup”, privind încasarea datoriei și

a cheltuielilor de judecată, cu trimiterea pricinii spre rejudecare la Judecătoria

Ocnița într-un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Iuliana Oprea

Ion Druță

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

6