2ac-125/16 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- competenţa judecătoriilor
2ac-125/16 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
dosarul nr. 2ac-125/16 Î N C H E I E R E 17 august 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Iuliana Oprea, Mariana Pitic soluționând conflictul de competență jurisdicțională apărut între Judecătoria Șoldănești și Curtea de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Stavinschi, Liubei Stavinschi și a Ludmilei Chirilici împotriva Consiliului raional Rezina cu privire la contestarea actului administrativ, c o n s t a t ă: La data de 09 noiembrie 2015, Liuba Stavinschi, Ion Stavinschi și Ludmila Chirilici au depus în Judecătoria Rezina cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Rezina cu privire la contestarea actului administrativ.
Conform fișei de repartizare a cererii, prezenta cerere a fost repartizată judecătorului Olga Gangal. La data de 11 noiembrie 2015, judecătorul Olga Gangal a depus declarație de abținere de la judecată, invocând că, soțul său, Alexandru Gangal, fiind consilier al Consiliului raional Rezina, a participat la ședința Consiliului din 01 octombrie 2015 și a votat pentru actul administrativ contestat. Prin încheierea Judecătoriei Rezina din 12 noiembrie 2015 a fost admisă declarația judecătorului Olga Gangal de abținere de la judecarea prezentei cauze. Conform fișei de repartizare repetată a cererii, prezenta cerere a fost repartizată judecătorului Andrei Balan. La data de 10 februarie 2016, Liuba Stavinschi, Ion Stavinschi și Ludmila Chirilici au depus cerere de strămutare a cauzei la o altă instanță de judecată pe motivul recuzării tuturor judecătorilor Judecătoriei Rezina.
Prin încheierea Judecătoriei Rezina din 10 februarie 2016 a fost admisă cererea reclamanților Liuba Stavinschi, Ion Stavinschi și Ludmila Chirilici cu privire la recuzarea judecătorului Andrei Balan. Conform fișei de repartizare repetată a dosarului, dosarul a fost repartizat judecătorului Tudor Leahu. Ulterior, Liuba Stavinschi, Ion Stavinschi și Ludmila Chirilici au depus cerere de strămutare a cauzei la o altă instanță de judecată pe motivul recuzării judecătorului Judecătoriei Rezina, Tudor Leahu. 1 Prin încheierea Judecătoriei Rezina din 29 februarie 2016 a fost admisă cererea reclamanților Liuba Stavinschi, Ion Stavinschi și Ludmila Chirilici cu privire la recuzarea judecătorului Tudor Leahu.
Prin demersul nr. 1364 din 02 martie 2016 Președintele interimar al Judecătoriei Rezina, Tudor Leahu a solicitat Curții de Apel Chișinău soluționarea chestiunii cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad în legătură cu abținerea de la judecată și admiterea cererilor de recuzare a tuturor judecătorilor Judecătoriei Rezina. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2016 cauza a fost strămutată pentru examinare la Judecătoria Șoldănești. Prin încheierea Judecătoriei Șoldănești din 07 iulie 2016 a fost suspendată examinarea cauzei și transmisă cauza pentru soluționarea conflictului negativ de competență la Curtea Supremă de Justiție. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, competente să judece prezenta cauză sunt instanțele judecătorești de drept comun din circumscripția Curții de Apel Chișinău din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 44 alin. (3) CPC, conflictul de competență dintre două sau mai multe judecătorii care nu țin de aceeași curte de apel ori dintre o judecătorie și o curte de apel, ori între curțile de apel se judecă de Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție. Judecătoria Șoldănești în încheierea din 07 iulie 2016, prin care solicită soluționarea conflictului negativ de competență, invocă competența Curții de Apel Chișinău în soluționarea cauzei, făcînd referire la art. 8 din Legea contenciosului administrativ, argument care nu poate fi reținut din următoarele considerente.
Art. 7 alin. (1) și art. 8 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10 februarie 2000 (în redacția Legii nr. 236-XV din 05 iunie 2003 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ) prevăd că, judecătoriile examinează litigiile ce țin de nesoluționarea în termenul legal a cererilor și de verificarea legalității actelor administrative emise sau adoptate de autoritățile publice care sînt constituite și activează pe teritoriul satului, comunei sau orașului pentru promovarea intereselor și soluționarea problemelor colectivităților locale, de serviciile publice descentralizate organizate în mod autonom în unitatea administrativ-teritorială respectivă, de funcționarii publici din cadrul organelor și serviciilor menționate și de persoanele de drept privat de nivelul respectiv, care prestează servicii publice.
Curtea de Apel Chișinău, ca instanță de contencios administrativ, judecă în primă instanță litigiile ce țin de nesoluționarea în termenul legal a cererilor și de verificarea legalității actelor administrative emise sau adoptate de autoritățile de specialitate ale administrației publice centrale, de autoritățile publice autonome constituite de către autoritățile publice centrale și de funcționarii publici din cadrul acestor organe. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, începînd cu 01 decembrie 2012, toate instanțele judecătorești din RM aplică Legea nr. 155 din 05 iulie 2012 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă al RM, ținînd cont de modificarea normelor ce țin de 2 competența jurisdicțională materială, conform cărora toate cauzele civile, cu excepția insolvabilității, se vor examina de către judecătorii.
În conformitate cu art. 33 alin. (1) CPC, instanțele judecătorești judecă pricinile civile cu participarea persoanelor fizice, persoanelor juridice și autorităților publice privind apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime încălcate sau contestate, pricini pentru care legea nu prevede competența altor organe. Art. 331 CPC prevede că, judecătoriile examinează și soluționează în fond toate pricinile civile, dacă legea nu prevede altfel. La fel, Colegiul reține că, conform art. 6 alin. (7) din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001, în cazul în care între două acte legislative cu aceeași forță juridică apare un conflict de norme ce promovează soluții diferite asupra aceluiași obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior.
Astfel, reieșind din sensul art. art. 33, 331 CPC și art. 6 alin. (7) din Legea privind actele legislative, Colegiul reiterează că, instanțele judecătorești de drept comun sunt competente de a judeca în primă instanță ca instanță de contencios administrativ toate pricinile, indiferent de ierarhia autorităților, actele administrative ale cărora se contestă. Or, art. 39 alin. (5) din Legea privind actele legislative expres prevede că, abrogarea poate fi însoțită de adoptarea unei noi reglementări în materie, dar poate fi și independentă de o nouă reglementare, atunci cînd se înlătură un act sau o normă necorespunzătoare, iar art. 47 alin. (1) lit. e) din aceeași Lege prevede că, acțiunea actului legislativ încetează dacă acesta a devenit caduc.
În concluzie, Colegiul menționează că, prevederile actuale ale CPC în materia competenței judecătoriilor sunt posterioare în raport cu prevederile art. 7 alin. (1) și art. 8 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, care au devenit caduce, motiv pentru care urmează a fi aplicate prevederile Codului de procedură civilă și nu ale art. 7 alin. (1) și art. 8 alin.(3) din Legea contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare. Raportînd circumstanțele stabilite la normele de drept procesual menționate, rezultă că, litigiul dintre părți ține de competența instanțelor judecătorești de drept comun conform competenței teritoriale prevăzute de prevederile art. 38 CPC.
Din cele relatate, Colegiul conchide că, instanța de apel, la emiterea încheierii din 17 martie 2016, corect a aplicat prevederile legal – procesuale și corect a stabilit că, instanța de drept comun este competentă de a examina cauza. Totodată, Colegiul ajunge la concluzia că, instanța de apel, la emiterea încheierii menționate, incorect (eronat) a strămutat cauza civilă la cererea de chemare în instanța de contencios administrativ a lui Ion Stavinschi, Liubei Stavinschi și a Ludmilei Chirilici împotriva Consiliului raional Rezina cu privire la contestarea actului administrativ spre examinare în Judecătoria Șoldănești. În conformitate cu art. 35 alin. alin. (1) și (2) din Legea cu privire la organizarea judecătorească nr. 514 din 06 iulie 1995, fiecare curte de apel își exercită competența într-o circumscripție care cuprinde mai multe judecătorii.
3 Curțile de apel, judecătoriile din circumscripția lor, localitatea lor de reședință sunt prevăzute în anexa nr. 3. Conform anexei nr. 3, din circumscripția Curții de Apel Chișinău fac parte Judecătoriile Botanica mun. Chișinău, Buiucani mun. Chișinău, Centru mun. Chișinău, Ciocana mun. Chișinău, Rîșcani mun. Chișinău, Judecătoria Militară, Judecătoria Comercială de Circumscripție, Basarabeasca, Călărași, Cimișlia, Criuleni, Hîncești, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Strășeni, Bender, Anenii Noi, Căușeni, Dubăsari, Grigoriopol, Rîbnita, Slobozia, Ștefan-Vodă, Tiraspol, pe cînd Judecătoria Șoldănești face parte din circumscripția Curții de Apel Bălți. Prin urmare, Colegiul constată că, Curtea de Apel Chișinău incorect a concluzionat strămutarea cauzei pentru examinare la Judecătoria Șoldănești, deoarece soluția dată contravine prevederilor art. 35 din Legea cu privire la organizarea judecătorească.
Ținînd cont de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a remite cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Stavinschi, Liubei Stavinschi și a Ludmilei Chirilici împotriva Consiliului raional Rezina cu privire la contestarea actului administrativ spre examinare în fond la Judecătoria Orhei, care se află în circumscripția Curții de Apel Chișinău și este situată în nemijlocită apropriere a Judecătoriei Rezina. În conformitate cu art. 44 alin. alin. (3) și (9), art. art. 269-270 Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se constată competența Judecătoriei Orhei la examinarea în fond a cauzei civile la cererea de chemare în judecată a lui Ion Stavinschi, Liubei Stavinschi și a Ludmilei Chirilici împotriva Consiliului raional Rezina cu privire la contestarea actului administrativ.
Cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Stavinschi, Liubei Stavinschi și a Ludmilei Chirilici împotriva Consiliului raional Rezina cu privire la contestarea actului administrativ se remite spre judecare în fond la Judecătoria Orhei. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii: Iuliana Oprea Mariana Pitic 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.