2ac-125/16 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 2ac-125/16

Î N C H E I E R E

17 august 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Iuliana Oprea, Mariana Pitic

soluționând conflictul de competență jurisdicțională apărut între Judecătoria

Șoldănești și Curtea de Apel Chișinău,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Stavinschi, Liubei

Stavinschi și a Ludmilei Chirilici împotriva Consiliului raional Rezina cu privire la

contestarea actului administrativ,

c o n s t a t ă:

La data de 09 noiembrie 2015, Liuba Stavinschi, Ion Stavinschi și Ludmila

Chirilici au depus în Judecătoria Rezina cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului raional Rezina cu privire la contestarea actului administrativ.

Conform fișei de repartizare a cererii, prezenta cerere a fost repartizată

judecătorului Olga Gangal.

La data de 11 noiembrie 2015, judecătorul Olga Gangal a depus declarație

de abținere de la judecată, invocând că, soțul său, Alexandru Gangal, fiind

consilier al Consiliului raional Rezina, a participat la ședința Consiliului din 01

octombrie 2015 și a votat pentru actul administrativ contestat.

Prin încheierea Judecătoriei Rezina din 12 noiembrie 2015 a fost admisă

declarația judecătorului Olga Gangal de abținere de la judecarea prezentei cauze.

Conform fișei de repartizare repetată a cererii, prezenta cerere a fost

repartizată judecătorului Andrei Balan.

La data de 10 februarie 2016, Liuba Stavinschi, Ion Stavinschi și Ludmila

Chirilici au depus cerere de strămutare a cauzei la o altă instanță de judecată pe

motivul recuzării tuturor judecătorilor Judecătoriei Rezina.

Prin încheierea Judecătoriei Rezina din 10 februarie 2016 a fost admisă

cererea reclamanților Liuba Stavinschi, Ion Stavinschi și Ludmila Chirilici cu

privire la recuzarea judecătorului Andrei Balan.

Conform fișei de repartizare repetată a dosarului, dosarul a fost repartizat

judecătorului Tudor Leahu.

Ulterior, Liuba Stavinschi, Ion Stavinschi și Ludmila Chirilici au depus

cerere de strămutare a cauzei la o altă instanță de judecată pe motivul recuzării

judecătorului Judecătoriei Rezina, Tudor Leahu.

1

Prin încheierea Judecătoriei Rezina din 29 februarie 2016 a fost admisă

cererea reclamanților Liuba Stavinschi, Ion Stavinschi și Ludmila Chirilici cu

privire la recuzarea judecătorului Tudor Leahu.

Prin demersul nr. 1364 din 02 martie 2016 Președintele interimar al

Judecătoriei Rezina, Tudor Leahu a solicitat Curții de Apel Chișinău soluționarea

chestiunii cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad în

legătură cu abținerea de la judecată și admiterea cererilor de recuzare a tuturor

judecătorilor Judecătoriei Rezina.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2016 cauza a fost

strămutată pentru examinare la Judecătoria Șoldănești.

Prin încheierea Judecătoriei Șoldănești din 07 iulie 2016 a fost suspendată

examinarea cauzei și transmisă cauza pentru soluționarea conflictului negativ de

competență la Curtea Supremă de Justiție.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, competente să judece

prezenta cauză sunt instanțele judecătorești de drept comun din circumscripția

Curții de Apel Chișinău din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 44 alin. (3) CPC, conflictul de competență dintre

două sau mai multe judecătorii care nu țin de aceeași curte de apel ori dintre o

judecătorie și o curte de apel, ori între curțile de apel se judecă de Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție.

Judecătoria Șoldănești în încheierea din 07 iulie 2016, prin care solicită

soluționarea conflictului negativ de competență, invocă competența Curții de Apel

Chișinău în soluționarea cauzei, făcînd referire la art. 8 din Legea contenciosului

administrativ, argument care nu poate fi reținut din următoarele considerente.

Art. 7 alin. (1) și art. 8 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ

nr.793-XIV din 10 februarie 2000 (în redacția Legii nr. 236-XV din 05 iunie 2003

pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ) prevăd că,

judecătoriile examinează litigiile ce țin de nesoluționarea în termenul legal a

cererilor și de verificarea legalității actelor administrative emise sau adoptate de

autoritățile publice care sînt constituite și activează pe teritoriul satului, comunei

sau orașului pentru promovarea intereselor și soluționarea problemelor

colectivităților locale, de serviciile publice descentralizate organizate în mod

autonom în unitatea administrativ-teritorială respectivă, de funcționarii publici din

cadrul organelor și serviciilor menționate și de persoanele de drept privat de

nivelul respectiv, care prestează servicii publice.

Curtea de Apel Chișinău, ca instanță de contencios administrativ, judecă în

primă instanță litigiile ce țin de nesoluționarea în termenul legal a cererilor și de

verificarea legalității actelor administrative emise sau adoptate de autoritățile de

specialitate ale administrației publice centrale, de autoritățile publice autonome

constituite de către autoritățile publice centrale și de funcționarii publici din cadrul

acestor organe.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție constată că, începînd cu 01 decembrie 2012, toate instanțele judecătorești

din RM aplică Legea nr. 155 din 05 iulie 2012 pentru modificarea și completarea

Codului de procedură civilă al RM, ținînd cont de modificarea normelor ce țin de

2

competența jurisdicțională materială, conform cărora toate cauzele civile, cu

excepția insolvabilității, se vor examina de către judecătorii.

În conformitate cu art. 33 alin. (1) CPC, instanțele judecătorești judecă

pricinile civile cu participarea persoanelor fizice, persoanelor juridice și

autorităților publice privind apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime

încălcate sau contestate, pricini pentru care legea nu prevede competența altor

organe.

Art. 331 CPC prevede că, judecătoriile examinează și soluționează în fond

toate pricinile civile, dacă legea nu prevede altfel.

La fel, Colegiul reține că, conform art. 6 alin. (7) din Legea privind actele

legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001, în cazul în care între două acte

legislative cu aceeași forță juridică apare un conflict de norme ce promovează

soluții diferite asupra aceluiași obiect al reglementării, se aplică prevederile actului

posterior.

Astfel, reieșind din sensul art. art. 33, 331 CPC și art. 6 alin. (7) din Legea

privind actele legislative, Colegiul reiterează că, instanțele judecătorești de drept

comun sunt competente de a judeca în primă instanță ca instanță de contencios

administrativ toate pricinile, indiferent de ierarhia autorităților, actele

administrative ale cărora se contestă.

Or, art. 39 alin. (5) din Legea privind actele legislative expres prevede că,

abrogarea poate fi însoțită de adoptarea unei noi reglementări în materie, dar poate

fi și independentă de o nouă reglementare, atunci cînd se înlătură un act sau o

normă necorespunzătoare, iar art. 47 alin. (1) lit. e) din aceeași Lege prevede că,

acțiunea actului legislativ încetează dacă acesta a devenit caduc.

În concluzie, Colegiul menționează că, prevederile actuale ale CPC în

materia competenței judecătoriilor sunt posterioare în raport cu prevederile art. 7

alin. (1) și art. 8 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, cu modificările și

completările ulterioare, care au devenit caduce, motiv pentru care urmează a fi

aplicate prevederile Codului de procedură civilă și nu ale art. 7 alin. (1) și art. 8

alin.(3) din Legea contenciosului administrativ, cu modificările și completările

ulterioare.

Raportînd circumstanțele stabilite la normele de drept procesual menționate,

rezultă că, litigiul dintre părți ține de competența instanțelor judecătorești de drept

comun conform competenței teritoriale prevăzute de prevederile art. 38 CPC.

Din cele relatate, Colegiul conchide că, instanța de apel, la emiterea

încheierii din 17 martie 2016, corect a aplicat prevederile legal – procesuale și

corect a stabilit că, instanța de drept comun este competentă de a examina cauza.

Totodată, Colegiul ajunge la concluzia că, instanța de apel, la emiterea

încheierii menționate, incorect (eronat) a strămutat cauza civilă la cererea de

chemare în instanța de contencios administrativ a lui Ion Stavinschi, Liubei

Stavinschi și a Ludmilei Chirilici împotriva Consiliului raional Rezina cu privire la

contestarea actului administrativ spre examinare în Judecătoria Șoldănești.

În conformitate cu art. 35 alin. alin. (1) și (2) din Legea cu privire la

organizarea judecătorească nr. 514 din 06 iulie 1995, fiecare curte de apel își

exercită competența într-o circumscripție care cuprinde mai multe judecătorii.

3

Curțile de apel, judecătoriile din circumscripția lor, localitatea lor de reședință sunt

prevăzute în anexa nr. 3.

Conform anexei nr. 3, din circumscripția Curții de Apel Chișinău fac parte

Judecătoriile Botanica mun. Chișinău, Buiucani mun. Chișinău, Centru mun.

Chișinău, Ciocana mun. Chișinău, Rîșcani mun. Chișinău, Judecătoria Militară,

Judecătoria Comercială de Circumscripție, Basarabeasca, Călărași, Cimișlia,

Criuleni, Hîncești, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Strășeni, Bender, Anenii

Noi, Căușeni, Dubăsari, Grigoriopol, Rîbnita, Slobozia, Ștefan-Vodă, Tiraspol, pe

cînd Judecătoria Șoldănești face parte din circumscripția Curții de Apel Bălți.

Prin urmare, Colegiul constată că, Curtea de Apel Chișinău incorect a

concluzionat strămutarea cauzei pentru examinare la Judecătoria Șoldănești,

deoarece soluția dată contravine prevederilor art. 35 din Legea cu privire la

organizarea judecătorească.

Ținînd cont de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a remite cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Stavinschi, Liubei Stavinschi și a

Ludmilei Chirilici împotriva Consiliului raional Rezina cu privire la contestarea

actului administrativ spre examinare în fond la Judecătoria Orhei, care se află în

circumscripția Curții de Apel Chișinău și este situată în nemijlocită apropriere a

Judecătoriei Rezina.

În conformitate cu art. 44 alin. alin. (3) și (9), art. art. 269-270 Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se constată competența Judecătoriei Orhei la examinarea în fond a cauzei

civile la cererea de chemare în judecată a lui Ion Stavinschi, Liubei Stavinschi și a

Ludmilei Chirilici împotriva Consiliului raional Rezina cu privire la contestarea

actului administrativ.

Cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Stavinschi, Liubei

Stavinschi și a Ludmilei Chirilici împotriva Consiliului raional Rezina cu privire la

contestarea actului administrativ se remite spre judecare în fond la Judecătoria

Orhei.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Iulia Sîrcu

judecătorul

Judecătorii: Iuliana Oprea

Mariana Pitic

4