3ra-930/16 — anularea actelor, repararea prejudiciului material și moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor, repararea prejudiciului material şi moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-930/16 — anularea actelor, repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță: Gh. Mîțu dosarul nr. 3ra-930/16
instanța de apel: M. Guzun, A. Nogai, V. Brașoveanu
Î N C H E I E R E
17 august 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Iuliana Oprea, Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către
Întreprinderea individuală „Cerempei Marina” și Alexandru Mițcul,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii individuale
„Cerempei Marina” și a lui Alexandru Mițcul împotriva Inspectoratului Fiscal de
Stat pe municipiul Chișinău, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat și Ministerului
Finanțelor, intervenienți accesorii Direcția administrare fiscală Buiucani
municipiul Chișinău, Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Cahul,
Inspectoratului de Poliție Buiucani municipiul Chișinău și Procuratura Buiucani
municipiul Chișinău cu privire la anularea actelor și repararea prejudiciului
material și moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2016, prin care a
fost respins apelul declarat de către Întreprinderea individuală „Cerempei Marina”
și Alexandru Mițcul și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani municipiul
Chișinău din 27 noiembrie 2015,
c o n s t a t ă:
La data de 30 martie 2015, ÎI „Cerempei Marina” și Alexandru Mițcul au
depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratul Fiscal de Stat pe
mun.Chișinău, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat și Ministerului Finanțelor,
intervenienți accesorii Direcția administrare fiscală Buiucani mun. Chișinău,
Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-nul Cahul, Inspectoratul de Poliție Buiucani
mun.Chișinău și Procuratura Buiucani mun. Chișinău cu privire la anularea actelor
și repararea prejudiciului material și moral.
În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, ÎI „Cerempei Marina” este o
persoană fizică, care desfășoară activitatea de întreprinzător, cu cont bancar,
plătitor TVA, care din anul 2010 până în anul 2014, a activat legal, cu prezentarea
dărilor de seamă și achitarea taxei pe valoare adăugată și a impozitelor în termenul
legal.
Menționează că, Direcția administrare fiscală Rîșcani mun. Chișinău a inclus
ÎI „Cerempei Marina” în lista contribuabilelor disciplinați.
1
Susține că, la data de 03 iunie 2014, organul de urmărire penală al
Inspectoratului de Poliție Buiucani mun. Chișinău, susținut de Procuratura
Buiucani mun. Chișinău, a pornit urmărirea penală în privința fondatorului Marina
Cerempei și managerului Alexandru Mițcul, în baza unui demers depus de către ÎI
„Astrahan Lilia”, pe care îl consideră ca un denunț calomnios.
Afirmă că, după ce au folosit toate căile prevăzute de Codul de procedură
civilă, prin demersul nr. 140-03/14 din 17 iulie 2014, au apelat la Direcția
administrare fiscală Rîșcani mun. Chișinău, prin care au solicitat acordarea
ajutorului în vederea îndeplinirii de către ÎI „Astrahan Lilia” a obligațiunilor
contractuale, iar prin demersul din 26 august 2014, au sesizat Direcția administrare
fiscală Buiucani mun. Chișinău și Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-nul Cahul să
efectueze vizite fiscale la ÎI „Astrahan Lilia” și SRL „Mobest&Com”, contribuabili
din cauza cărora ÎI „Cerempei Marina” nu avea posibilitate să efectueze
transferurile cuvenite prognozate pe venit în trimestrele III și IV.
Relevă că, Direcția administrare fiscală Buiucani mun. Chișinău și
Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-nul Cahul au realizat formal demersul din 26
august 2014, contestând aceste acțiuni la Inspectoratul Fiscal de Stat pe
mun.Chișinău, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat și Ministerul Finanțelor, însă
prin răspunsurile formale organele enunțate au demonstrat o indiferență totală față
de soarta unui contribuabil disciplinat, care din în perioada anilor 2010 – 2014
regulat îndeplinea obligația fiscală.
Mai relevă că, în urma acțiunilor ilegale ale organelor enunțate, Marinei
Cerempei i s-a înrăutățit starea sănătății, fiind nevoită să plece la tratament în
or.Moscova.
Invocă că, la plecare, fondatorul ÎI „Cerempei Marina”, Marina Cerempei nu
a transmis directorului documentația.
Menționează că, prin scrisoarea nr. 01-09/08-10-125 din 05 martie 2015
Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău, conform art. 229 alin. (2) din Codul
fiscal, a suspendat operațiunile la conturile bancare ale ÎI „Cerempei Marina”,
deoarece nu au asigurat prezentarea documentelor contabile solicitate pentru
efectuarea controlului fiscal la data stabilită.
Consideră că, actul nr. 01-09/08-10125 din 05 martie 2015 este ilegal,
deoarece citațiile nr. 143763 din 02 februarie 2015 și nr. 138243 din 19 ianuarie
2015, prin care organul fiscal a solicitat prezentarea documentelor contabile pentru
perioada de activitate 01 ianuarie 2010 – 31 decembrie 2014, au fost recepționate
de către o persoană neautorizată.
Susține că, conform extrasului din Registrul de stat al întreprinzătorilor
individuali, administrator al ÎI „Cerempei Marina” este Marina Cerempei și nu
Alexandru Mițcul.
Mai susține că, Marina Cerempei nu este în țară, iar Alexandru Mițcul nu are
acces la actele contabile și primare ale ÎI „Cerempei Marina”.
Afirmă că, în ceea ce privește procura nr. 14/13 din 02 ianuarie 2013,
aceasta nu a fost prezentată la organele fiscale nici în original și nici în copie
autentificată. Mai mult, această procură a fost întocmită pentru a reprezenta
interesele ÎI „Cerempei Marina” în instanțele judecătorești.
2
Solicită anularea scrisorii Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 01-
09/08-10-125 din 05 martie 2015 și a dispoziției de suspendare nr. 012015030507
din 05 martie 2015, obligarea Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău și a
Ministerului Finanțelor de a elibera informația referitoare la actul legislativ, în
baza căruia ÎI „Cerempei Marina” a fost supusă controlului fiscal, în conformitate
cu citațiile nr. 143763 din 02 februarie 2015 și nr. 138243 din 19 ianuarie 2015 și
încasarea de la Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău și Ministerul
Finanțelor în beneficiul ÎI „Cerempei Marina” a sumei de 303875 lei, cu titlu de
prejudiciu material și a sumei calculate de instanță, cu titlu de prejudiciu moral.
Ulterior, ÎI „Cerempei Marina” și Alexandru Mițcul au depus cerere de
chemare în judecată suplimentară, prin care au solicitat anularea actului din 27 mai
2015, prin care au fost blocate cheile electronice, accesul la serviciile electronice și
interzisă eliberarea facturilor fiscale.
Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 27 noiembrie 2015
acțiunea a fost respinsă ca nefondată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2016 a fost respins apelul
declarat de către ÎI „Cerempei Marina” și Alexandru Mițcul și menținută hotărârea
primei instanțe.
La data de 17 martie 2016, ÎI „Cerempei Marina” și Alexandru Mițcul au
declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,
casarea deciziei instanței de apel și restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de
apel.
În motivarea recursului au indicat că, nu sunt de acord cu decizia instanței de
apel, deoarece instanța de apel nu a cercetat probele anexate la materialele dosarului
și nu a corectat erorile comise de către prima instanță.
La data de 11 mai 2016 și 01 august 2016, Alexandru Mițcul a declarat recurs
împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei
instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri.
În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu hotărârile
judecătorești, deoarece instanțele judecătorești nu au dat apreciere cuvenită
circumstanțelor de fapt ale cauzei.
Prin referința depusă la data de 16 iunie 2016 reprezentantul Inspectoratului
de Poliție Buicani mun. Chișinău, Alexandru Frumosu a solicitat declararea
recursului ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul
se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei
integrale.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost declarat în termen, or, din
materialele cauzei rezultă că, decizia instanței de apel a fost expediată în adresa
recurenților la data de 21 martie 2016 (f. d. 241, vol. I), iar cererile de recurs au
fost depuse de către aceștia la data de 17 martie 2016 și 11 mai 2016 (f. d. 1, 3,
vol.II).
Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
3
Supreme de Justiție consideră că, recursurile sunt inadmisibile din următoarele
motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare
a procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi
putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs
consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,
sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din
oficiu și în toate cazurile.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursurile declarate de către ÎI „Cerempei
Marina” și Alexandru Mițcul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a
deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
4
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea
de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursurile
declarate de către ÎI „Cerempei Marina” și Alexandru Mițcul, asemenea aspecte nu
se regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursurile ÎI „Cerempei Marina” și al lui Alexandru Mițcul ca
inadmisibile.
În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)
CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Recursurile Întreprinderii individuale „Cerempei Marina” și al lui Alexandru
Mițcul se consideră inadmisibile.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, Iulia Sîrcu
judecătorul
Judecătorii Iuliana Oprea
Mariana Pitic
5