2ri-216/16 — validarea popririi și încasarea datoriei de la de la terțul poprit

2ri-216/16 — validarea popririi și încasarea datoriei de la de la terțul poprit (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: L. Popova dosarul nr. 2ri-216/16

D E C I Z I E

10 august 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Societatea Comercială „Acosig” Societate

cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Boț Alexandru,

în pricina civilă la cererea lichidatorului Societății pe Acțiuni „Piese Agro-

Prim” în procedura falimentului, Gavriș Nicolae împotriva Societății Comerciale

„Acosig” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la validarea popririi,

împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2016, prin care a fost

validată poprirea și încasat de la terțul poprit Societatea cu Răspundere Limitată

„Acosig” în beneficiul SA „Piese Agro-Prim” în procedura falimentului datoria în

mărime de 70 272,97 lei,

c o n s t a t ă :

La 18 martie 2016, lichidatorului SA „Piese Agro-Prim” în procedura

falimentului Gavriș Nicolae s-a adresat cu o cerere în instanța de insolvabilitate cu

privire la validarea popririi și încasarea datoriei de la terțul poprit SC „Acosig”

SRL în sumă de 70 272,97 lei.

În motivarea cererii a invocat că prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 24

martie 2015 a fost intentat procesul de insolvabilitate față de SA „Piese Agro-Prim”.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 decembrie 2015 a fost dispusă

intrarea debitorului insolvabil SA„ Piese Agro-Prim” în procedura de faliment, iar în

calitate de lichidator a fost numit Gavriș Nicolae, deținătorul autorizației nr. 95 din 14

ianuarie 2015.

Menționează că urmare a inventarierii bunurilor debitorului s-a constatat, că în

temeiul facturii nr. HA 1974190 din 29 februarie 2012, SA „Piese Agro-Prim” a

transmis spre păstrare SC „Acosig”SRL 7,66 m3 de cherestea rasinoase de 25.50 mm

în sumă de 18 000,97 lei, iar n temeiul facturii nr. HA 1974193 din 30 martie 2012,

SA„ Piese Agro-Prim” a transmis spre păstrare SC „Acosig” SRL 19,80 m3 lemn tăiat

de stejar cod. 440791900 în sumă de 52 272 lei.

Astfel, la data de 10 martie 2013, în temeiul art. 107 alin. (1) și (2), art. 126

alin. (1), (2) și (3) din Legea insolvabilității, care reglementează luarea în primire a

masei debitoare și poprirea și vînzarea dreptului litigios sau cesiunea creanței a

expediat terțului poprit somația de înființare a popririi asupra bunurilor sus-

menționate și l-a obligat să restituie către debitor în termen de 5 zile bunurile

respective sau să achite valoarea acestora, care conform facturilor de transmitere spre

păstrare constituie 70 272,97 lei.

Susține că deși, conform avizului de recepție a corespondenței recomandate

terțul poprit a recepționat somația la data de 03 martie 2016, nu a restituit bunurile

transmise spre păstrare și nici nu a achitat valoarea acestora, iar prin prisma art. 126

alin. (2) din Legea insolvabilității și art. 609 din Cod civil, dacă terțul poprit nu predă

bunul în natură acesta este obligat prin hotărîre judecătorească la plata contravalorii

acestuia.

În drept își întemeiază cerințele în baza art. art. 512-514, 572 și 609 Cod civil

și art. 126 din Legea insolvabilității.

Solicită, admiterea cererii, validarea popririi cu încasarea de la terțul poprit SC

„Acosig” SRL c/f 4600009327 MD, or. Sîngera str.M. Sadoveanu 22 în beneficiul

SA „Piese Agro-Prim” în procedura de insolvabilitate IDNO 1003600014795 a

datoriei în sumă de 70 272,97 lei.

Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2016, a fost validată poprirea

și încasată de la terțul poprit SC „Acosig” SRL c/f 4600009327 MD, or. Sîngera str.

M. Sadoveanu 22 în beneficiul SA „Piese Agro-Prim” în procedura de insolvabilitate

c/f 1003600014795 cu adresa juridică mun. Chișinău șos. Muncești 801/A datoria în

sumă de 70 272,97 lei.

La 14 iunie 2016 SC „Acosig” SRL, reprezentată de avocatul Boț Alexandru,

prin intermediul oficiului poștal, a declarat recurs împotriva hotărîrii instanței de

insolvabilitate, solicitînd admiterea recursului, repunerea în termen a recursului,

casarea hotărîrii contestate cu soluționarea în fond a cererii de poprire prin

desființarea popririi.

În motivarea recursului a invocat că hotărîrea contestată este ilegală și

neîntemeiată.

Astfel, evidențiază că într-adevăr, în baza contractului nr. 03 din 29 februarie

2012, încheiat între SC „Acosig” SRL în calitate de executor și SA „Piese Agro-

Prim” în calitate de client, conform facturilor de expediție nr. HA nr. 1974190 din 29

februarie 2012, și nr. HA 1974193 din 30 martie 2012, clientul a transmis spre

păstrare SC „Acosig” SRL materiale de construcție și 19,80 m lemn tăiat de stejar

cod. 440791900, iar pentru serviciile de păstrare conform pct. 2 din contract urma să

achite o remunerare lunară, costul de păstrare ne fiind concretizat.

Menționează că la data de 07 iunie 2012, în adresa SA „Piese Agro-Prim” a

fost remisă o scrisoare, prin care s-a solicitat concretizarea raporturilor contractuale

relative mărfurilor transmise spre păstrare, iar la 15 iunie 2012, SA „Piese Agro-

Prim” a solicitat extinderea termenului de păstrare și exprimînd disponibilitatea de a

perfecta actele necesare, conform scrisorii din 07 iunie 2012.

Prin Acordul adițional nr. 1 din 25 iunie 2012, anexă (nr. 1) la contractul nr. 03

din 29 februarie 2012, s-a stabilit că SA „Piese Agro-Prim” va datora SC „Acosig”

SRL o remunerare lunară de 70 lei per m3 de cherestea, fiind totodată concretizat

termenul de executare a contractului la 32 luni.

Indică recurentul că la 07 decembrie 2013, a expediat în adresa SA „Piese

Agro-Prim” o somație prin care a solicitat achitarea datoriei de 19 030 lei, avertizînd-

o că asupra mărfii se va exercita dreptul de retenție până la achitarea integrală a

datoriei.

Ca răspuns la somația respectivă la data de 13 decembrie 2013, SA „Piese

Agro-Prim” a solicitat SC „Acosig” SRL novarea raporturilor contractuale prin

furnizarea de cherestea la echivalentul sumei de 19 030 lei.

Mai invocă recurentul că prin avertizarea din 21 octombrie 2014, SC „Acosig”

SRL a informat clientul că datoria acumulată la data respectivă constituie suma de 59

588 lei, iar marfa aflată la păstrare este afectată de carii și se deteriorează, iar ca

urmare SA „Piese Agro-Prim” a propus prelucrarea cherestelei în parchet.

Ca urmare în baza scrisorii din 27 octombrie 2014, SA „Piese Agro-Prim” a

acceptat oferta, iar în baza acordului de prelucrare din 03 noiembrie 2014 părțile au

decis că marfa transmisă la păstrare conform facturilor HA nr 1974190 din 29

februarie 2012 și nr. HA 1974193 din 30 martie 2012 să fie prelucrată în parchet în

termen de 2 luni, costul serviciilor de prelucrare fiind estimat la suma de 61 236 lei.

Totodată, menționează că la data de 04 ianuarie 2015, a fost semnat un acord

de confirmare reciprocă a datoriilor, prin care SA „Piese Agro-Prim” a confirmat

datoria în sumă de 12 0824 lei față de SC „Acosig” SRL rezultată din costul de

păstrare a cherestelei – 59 588 lei și costul serviciilor de uscare și prelucrare a

acesteia în sumă de 61 236 lei.

În aceste condiții, evidențiază recurentul că raporturile contractuale dintre SA

„Piese Agro-Prim” și SC „Acosig” SRL sunt mult mai complexe decît cele relatate în

cerere de poprire de către lichidatorul Gavriș Nicolae, astfel, încît prin novarea

raporturilor de prestări servicii SA „Piese Agro-Prim” este în drept să pretindă la

recuperarea mărfii doar după achitarea sumei de 120 824 lei, inclusiv costul de

păstrare a cherestelei - 59 588 lei și serviciile de uscare și prelucrare a acesteia -

61 236 lei.

Consideră că instanța de insolvabilitate a interpretat eronat prevederile art. 126

alin. (11) din Legea insolvabilității, prin care se reglementează că dacă din probele

administrate rezultă că terțul poprit îi datorează sume de bani debitorului, instanța de

insolvabilitate va adopta o hotărîre de validare a popririi, prin care va încasa de la

terțul poprit suma datorată debitorului, iar în caz contrar, va decide desființarea

popririi.

Or, la caz s-a demonstrat că debitorul îi datorează terțului poprit bani pentru

servicii de păstrare, uscare și prelucrare a cherestelei în parchet.

Totodată, în partea aspectelor procedurale ale cererii de recurs, evidențiază că

hotărîrea motivată a instanței de insolvabilitate i-a fost comunicată la data de 30 mai

2016.

Astfel, în temeiul art. 116 CPC, solicită repunere în termen a recursului, care

nu a fost depus în decurs de 15 zile de la pronunțare, pe motiv că textul motivat al

încheierii contestate nu a fost redactat mai devreme de 30 mai 2016, fapt ce a făcut

imposibilă redactarea unui recurs motivat.

Conform art. 8 alin. (1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen

de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de

prezenta lege.

După cum rezultă din cererea de recurs, terțul poprit a primit copia hotărîrii

instanței de insolvabilitate din 24 mai 2016 la data de 30 mai 2016 (f.d. 47-50),

respectiv termenul de declarare a recursului împotriva hotărîrii Curții de Apel

Chișinău din 24 mai 2016, pentru SC „Acosig” SRL a expirat la data de 14 iunie

2016.

La acest capitol este de menționat că deși, cererea de recurs depusă de SC

„Acosig” SRL împotriva hotărîrii instanței de insolvabilitate din 24 mai 2016 a fost

înregistrat de către Curtea Supremă de Justiție la data de 22 iunie 2016 cu nr. de

intrare 02i-236, materialele cauzei conțin plicul de expediere (f.d. 52) care atestă că

acesta a fost depus în instanța de insolvabilitate, prin intermediul oficiului poștal, la

data de 14 iunie 2016.

Iar, potrivit art. 112 alin. (3) CPC, dacă cererile de apel sau de recurs,

documentele sau sumele bănești au fost predate la oficiul poștal sau la telegraf, sau

prin alte mijloace de comunicație înainte de ora 24 din ultima zi a termenului, actul

de procedură se consideră îndeplinit în termen.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 14 iunie 2016, împotriva hotărîrii instanței de

insolvabilitate din 24 mai 2016, în termen.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa hotărârea primei instanțe și a restitui pricina spre rejudecare în

prima instanță din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și

să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 126 alin. (1), (2), (5) și (9) al Legii insolvabilității, sînt

supuse urmăririi silite prin poprire mijloacele bănești în numerar și fără numerar, în

monedă națională și în valută străină, titlurile de valoare, alte bunuri mobile

incorporale care sînt datorate debitorului ori sînt deținute în numele său de un terț sau

pe care acesta din urma i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice

existente. De asemenea, pot fi poprite bunurile mobile corporale ale debitorului

deținute de un terț în numele lui și creanța cu termen ori sub condiție. În acest caz,

poprirea nu va putea fi executată decît după ajungerea la termen ori de la data

îndeplinirii condiției.

Poprirea se înființează prin somație a insolvabilității/lichidatorului și se

comunică terțului menționat la alin.(1) împreună cu o copie certificată de pe hotărîrea

de intentare a procedurii de insolvabilitate/faliment asupra debitorului.

În termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani

datorate în viitor - de la scadența acestora, terțul poprit este obligat să plătească direct

pe conturile de acumulare indicate de administratorul insolvabilității/lichidator ori să

consemneze suma de bani, dacă creanța poprită este exigibilă, sau, după caz, să

indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite și să trimită dovada către

administratorul insolvabilității/lichidator pentru a fi preluate.

Dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea

popririi, administratorul insolvabilității/lichidatorul, în cel mult o lună de la data la

care terțul poprit trebuia să consemneze ori să plătească suma datorată, poate sesiza

instanța de insolvabilitate în vederea validării popririi.

După cum rezultă din materialele pricinii, prin hotărîrea Curții de Apel

Chișinău din 24 martie 2015, a fost intentat procesul de insolvabilitate față de SA

„Piese Agro-Prim”.

Ulterior, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 decembrie 2015 a fost

dispusă intrarea debitorului insolvabil SA „Piese Agro-Prim” în procedura de

faliment, în calitate de lichidator fiind numit Gavriș Nicolae, deținătorul autorizației

nr. 95 din 14 ianuarie 2015.

Tot materialul probator atestă că în urma inventarierii bunurilor debitorului

lichidatorul SA „Piese Agro-Prim”,Gavriș Nicolae a constatat că în temeiul facturii

nr. HAS 1974190 din 29 februarie 2010 și facturii nr. HA 1974193 din 30 martie

2012, SA „Piese Agro-Prim” a transmis spre păstrare SC „Acosig” SRL 7,66 m3 de

cherestea rasinoase de 25,50 mm în sumă de 18 00,97 lei și 19,80 m3 lemn tăiat de

stejar cod. 440791900 în sumă de 52 272 lei.

Drept urmare, la data de 01 martie 2016, lichidatorul SA „Piese Agro-

Prim”,Gavriș Nicolae a expediat în adresa SC „Acosig” SRL o somație de înființare a

popririi asupra bunurilor transmise prin facturile fiscale nr. HAS 1974190 din 29

februarie 2010 și facturii nr. HA 1974193 din 30 martie 2012, prin care a solicitat

restituirea bunurilor transmise spre păstrare în termen de 5 zile, sau să achite suma de

70 272,97 lei ceea ce constituie valoarea bunurilor primite spre păstrare (f.d. 10).

Este cert și faptul că SC „Acosig” SRL a recepționat somația lichidatorului SA

„Piese Agro-Prim”,Gavriș Nicolae, la data de 03 martie 2016 (f.d. 11), însă nu a

întreprins careva măsuri în sensul restituirii bunurilor sau achitării valorii bunurilor

transmise de SA „Piese Agro-Prim”, iar la data de 18 martie 2016, lichidatorul

lichidatorului SA „Piese Agro-Prim”,Gavriș Nicolae depus o cerere în instanța de

insolvabilitate cu privire la validarea popririi SA „Piese Agro-Prim” față de terțul

poprit SC „Acosig” SRL în sumă de 70 272,97 lei.

Astfel, fiind investită cu examinarea cererii nominalizate, instanța de

insolvabilitate a ajuns la concluzia validării popririi și încasării de la terțul poprit SC

„Acosig” SRL în beneficiul SA „Piese Agro-Prim” în procedura insolvabilității a

datoriei în mărime de 70 272,97 lei (f.d. 43-45), reținînd în acest sens că SC „Acosig”

SRL datorează debitorului insolvabil SA „Piese Agro-Prim” suma de 70 272,97 lei,

ce constituie costul mărfii transmise spre păstrare în baza facturilor fiscale nr. HAS

1974190 din 29 februarie 2010 și nr. HA 1974193 din 30 martie 2012 și actele de

predare-primire din 29 februarie 2012 și 30 martie 2012, și remarcînd că SC

„Acosig” SRL nu a formulat careva pretenții față de SA „Piese Agro-Prim” privind

încasarea plăților pentru serviciile de păstrare și cheltuielile legate de prelucrarea

cherestelei.

În favoarea soluției adoptate instanța de insolvabilitate și-a fundamentat

concluziile pe prevederile art. 126 alin. (11) din Legea insolvabilității, care statuează

că dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit îi datorează sume de bani

debitorului, instanța de insolvabilitate va adopta o hotărîre de validare a popririi, prin

care va încasa de la terțul poprit suma datorată debitorului, iar în caz contrar, va

decide desființarea popririi. Poprirea înființată asupra unei creanțe cu termen sau sub

condiție poate fi validată, dar hotărîrea nu poate fi executată decît după ajungerea

creanței la termen sau la data îndeplinirii condiției, după caz. Dacă sumele sînt

datorate periodic, poprirea se validează atît pentru sumele ajunse la scadență, cît și

pentru cele care vor fi scadente, în ultimul caz validarea producîndu-și efectele numai

la data cînd sumele devin scadente.

Instanța de recurs constată, însă că hotărârea instanței de insolvabilitate a fost

emisă fără a fi dată o apreciere corespunzătoare cererii supuse examinării în raport cu

materialul existent la dosar și normele de drept ce reglementează acest aspect, precum

și cu încălcarea regulilor de administrare și cercetare a probelor, fapt ce a dus la

încălcarea principiului contradictorialității, prevăzut la art. 26 Codul de procedură

civilă.

În conformitate cu art. 118 alin. (1) Codul de procedură civilă, fiecare parte

trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiile sale dacă legea nu dispune altfel, iar conform art. 130 alin. (1), (2) și (3)

Codul de procedură civilă, instanța judecătorească apreciază probele după intima ei

convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și

nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor,

călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o

forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță

privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu,

privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea pricinii.

Se reține din conținutul înscrisurilor anexate la materialele cauzei că în baza

contractului nr. 03 din 29 februarie 2012, încheiat între SC „Acosig” SRL în calitatea

de executor și SA „Piese Agro-Prim” în calitatea de client, actului de primire-

transmitere din 29 februarie 2012 și actului de primire transmitere din 30 martie

2012, clientul a transmis spre păstrare executorului conform facturilor de expediție

seria HA nr. 1974190 și nr. 1974193 din 30 martie 2012 materiale de construcție 7,66

m3 de cherestea rasinoase de 25.50 mm și 19,80 m lemn tăiat de stejar (f.d. 4, 6-8).

Tot actele cauzei atestă că prin scrisoarea din 07 iunie 2012, executorul a

solicitat clientului semnarea unei anexe la contractul nr. 03 din 29 februarie 2012, în

scopul stabilirii și indicării prețului pentru serviciile prestate, iar la data de 25 iunie

2012 între SC „Acosig” SRL și SA „Piese Agro-Prim” a fost semnată acordul

adițional la contractul nr. 3 din 29 februarie 2012, (Anexa nr. 1 la contract), prin care

s-a stabilit că SA „Piese Agro-Prim” v-a achita lunar SC „Acosig” SRL cîte 70 lei

pentru 1 m3 de cherestea, totodată fiind stabilit termenul de păstrare de 32 luni (f.d.

17-18, 20).

Este cert și faptul că prin somația din 07 decembrie 2013, SC „Acosig” SRL a

solicitat SA „Piese Agro-Prim”, achitarea datoriei formate la serviciile de păstrare în

sumă de 19 030 lei și a atenționat debitorul că asupra mărfii se va exercita dreptul de

retenție până la achitarea integrală a datoriei (f.d. 16), iar ca răspuns, la 13 decembrie

2013, SA „Piese Agro-Prim” a solicitat SC „Acosig” SRL novarea raporturilor

contractuale prin furnizarea de cherestea la echivalentul sumei de 19 030 lei (f.d. 35).

La fel, actele cauzei denotă că la 21 octombrie 2014, SC „Acosig” SRL a

informat SA „Piese Agro-Prim” despre datoria în sumă de 59 588 lei formată ca

urmare a neachitării serviciilor de păstrare a mărfii și comunicându-i despre faptul că

marfa aflată la păstrare este afectată de carii, i-a propus prelucrarea cherestelei în

parchet (f.d. 33).

Prin scrisoarea din 27 octombrie 2014, SA „Piese Agro-Prim” a acceptat oferta

executorului, iar la 03 noiembrie 2014 între SA „Piese Agro-Prim” și SC „Acosig”

SA a fost semnat Acordului de prelucrare în temeiul căruia 27,46 m3 de cherestea a

fost prelucrată în 495 m2 de parchet pentru podea, cheltuielile de prelucrare

constituind 61 236 lei (f.d. 35, 31-32).

Ca urmare, la data de 04 ianuarie 2015, în baza Actului de predare-primire din

04 ianuarie 2015, executorul a transmis clientului 495 m2 de parchet pentru podea,

care însă cu acordul părților a rămas spre păstrare la depozitul SC „Acosig” SRL, tot

atunci, la 04 ianuarie 2015 între SC „Acosig” SRL și SA „Piese Agro-Prim” fiind

semnat și Actul de confirmare a datoriilor prin care ambele părți au recunoscut că SA

„Piese Agro-Prim” datorează SC „Acosig” SA suma de 120 824 lei, inclusiv: - 59

588 lei pentru păstrarea cherestelei în perioada 29 februarie 2012 - 01 octombrie

2014, - 25 538 lei pentru serviciile de uscare a 27,46 m3 de cherestea și - 35 698 lei

pentru prelucrarea în parchet a 27,46 m3 de cherestea (f.d. 29-30).

În circumstanțele relatate, instanța de recurs consideră că, instanța de

insolvabilitate dispunînd validarea popririi și încasînd din contul SC „Acosig” SRL în

beneficiul SA „Piese Agro-Prim” datoria în sumă de 70 272,97 lei, a trecut în mod

superficial asupra circumstanțelor pricinii, referindu-se în mod selectiv doar la

invocările expuse în cererea de validare a popririi, fără a da apreciere tuturor probelor

existente în dosar în vederea determinării și stabilirii circumstanțelor importante

pentru soluționarea justă a cauzei.

Astfel, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție constată că instanța de insolvabilitate concluzionînd că SC

„Acosig” SRL datorează SA „Piese Agro-Prim” valoarea materialelor de construcție

primite spre păstrare în baza facturilor fiscale nr. HAS 1974190 din 29 februarie 2010

și nr. HA 1974193 din 30 martie 2012 și actelor de predare-primire din 29 februarie

2012 și 30 martie 2012, nu s-a expus și asupra condițiilor contractului de păstrare a

mărfii nr. 03 din 29 februarie 2012 și Acordului adițional la contractul nr. 03 din 29

februarie 2012, din 25 iunie 2012, (Anexa nr. 1 la contract) prin care SA „Piese

Agro-Prim” și-a asumat obligațiunea de a remunera executorul pentru serviciile

prestate (f.d. 4, 17-18) și a lăsat fără apreciere faptul că odată cu semnare Acordului

adițional din 25 iunie 2012, între SC „Acosig” SRL și SA „Piese Agro-Prim” au

apărut obligațiuni reciproce.

Pe când aceste circumstanțe au fost ignorate de către instanța de insolvabilitate

însă urmau a fi examinate în cumul cu alte probe materiale pentru stabilirea existenței

raporturilor juridice între SC „Acosig” SRL datorează SA „Piese Agro-Prim”, ca

urmare și existența creanței pe care o pretinde SA „Piese Agro-Prim” în proces de

lichidare.

Altfel spus, au rămas fără apreciere și analiză cuvenită de către instanța de

insolvabilitate:

- somația din 07 decembrie 2013, prin care SC „Acosig” SRL a solicitat SA

„Piese Agro-Prim”, achitarea datoriei formate la serviciile de păstrare în sumă de 19

030 lei (f.d. 16),

- răspunsul din 13 decembrie 2013, prin care SA „Piese Agro-Prim” invocînd

că starea financiară nu-i permite achitarea sumei de 19 030 a solicitat SC „Acosig”

SRL novarea raporturilor contractuale prin furnizarea de cherestea la echivalentul

sumei de 19 030 lei (f.d. 35),

- avertizarea din 21 octombrie 2014, prin care SC „Acosig” SRL a informat SA

„Piese Agro-Prim” despre datoria formată pentru neachitarea serviciilor de păstrare a

mărfii în sumă de 59 588 lei și comunicându-i că marfa aflată la păstrare este

afectată de carii, i-a propus prelucrarea cherestelei în parchet (f.d. 33),

- scrisoarea din 27 octombrie 2014, prin care SA „Piese Agro-Prim” a

recunoscut datoria în mărime sumă de 59 588 lei față de SC „Acosig” SRL pentru

serviciile de păstrare și a acceptat oferta de prelucrare a 27,46 m3 de cherestea în

parchet (f.d. 34),

- Acordul de prelucrare din 03 noiembrie 2014 semnat între SA „Piese Agro-

Prim” și SC „Acosig” SA (f.d. 35, 31-32),

- Actului de predare-primire din 04 ianuarie 2015, a cherestelei prelucrate în

parchet (f.d. 29),

- Actul de confirmare a datoriilor prin care ambele părți au recunoscut că SA

„Piese Agro-Prim” datorează SC „Acosig” SRL suma de 120 824 lei, inclusiv: - 59

588 lei pentru păstrarea cherestelei în perioada 29 februarie 2012 - 01 octombrie

2014, - 25 538 lei pentru serviciile de uscare a 27,46 m3 de cherestea și - 35 698 lei

pentru prelucrarea în parchet a 27,46 m3 de cherestea (f.d. 30).

La acest capitol este de ramarcat că din conținutul înscrisurilor menționate este

evident că raporturile contractuale ce există între SA „Piese Agro-Prim” și SC

„Acosig” SRL sunt de fapt mult mai complexe și nu se limitează doar la simpla

transmiterea de către SA „Piese Agro-Prim” a materialelor de construcție spre

păstrare SC „Acosig” SRL, deoarece odată cu semnarea Acordului adițional la nr. 03

din 29 februarie 2012 și novarea raporturilor de prestări servicii, SA „Piese Agro-

Prim” și-a asumat anumite obligațiuni față de executorul SC „Acosig” SRL.

Iar, prin semnarea Actl de confirmare a datoriilor din 04 ianuarie 2015, SA

„Piese Agro-Prim” recunoaște că nu și-a executat obligațiunile asumate față de

executor și datorează SC „Acosig” SRL suma de 120 824 lei.

Pe cînd, în sensul art. 26 alin. (11) din Legea insolvabilității, în temeiul căruia

instanța de insolvabilitate și-a întemeiat concluziile, instanța de insolvabilitate v-a

adoptată o hotărîre de validare a popririi, prin care va încasa de la terțul poprit suma

datorată debitorului doar dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit îi

datorează sume de bani debitorului.

Astfel, actele menționate constituie probe materiale, care trebuie apreciate și

examinate în ansamblu cu alte probe din dosar, conform dispozițiilor art. 130 alin. (1)

și (2) CPC, însă care au fost neglijate de instanța de insolvabilitate, cum de altfel și

argumentele invocate de terțul poprit au fost lăsate fără apreciere

În concluzie, instanța de recurs reține că cele descrise indică incontestabil la

examinarea superficială de către instanța de insolvabilitate a cererii înaintate de SA

„Piese Agro-Prim” fără a fi supuse controlului circumstanțele cauzei și înscrisurile

din dosar în raport cu prevederile legale ce guvernează raportul juridic în litigiu.

Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de insolvabilitate nu

conține o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării

soluției la care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite

controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea

hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Pentru considerentele descrise, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa hotărârea instanței de insolvabilitate și a remite pricina spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău ca instanță de insolvabilitate.

Prin prisma prevederilor art. 5 alin. (9) Legea insolvabilității, se va reține că în

cazul casării unei hotărâri a instanței de insolvabilitate, cu remiterea cauzei la

rejudecare, rejudecarea se va face de alt complet al instanței de insolvabilitate (alt

judecător).

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Societatea Comercială „Acosig” Societate cu

Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Boț Alexandru.

Se casează hotărârea Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2016, în pricina civilă

la cererea lichidatorului Societății pe Acțiuni „Piese Agro-Prim” în procedura

falimentului, Gavriș Nicolae împotriva Societății Comerciale „Acosig” Societate cu

Răspundere Limitată cu privire la validarea popririi, cu remiterea pricinii spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic