2rc-525/16 — intentarea procesului de insolvabilitate

2rc-525/16 — intentarea procesului de insolvabilitate (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: N. Vascan 2rc-525/16

DECIZIE

27 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Ala Cobăneanu

examinând recursurile declarate de Întreprinderea cu Capital Străin „Gaz

Natural Fenosa Furnizare Energie” Societate cu Răspundere Limitată și

lichidatorul Societății pe Acțiuni „Termocom” în procedura falimentului, Cristina

Burzacosvchi

în pricina civilă la cererea introductivă cu privire la intentarea procesului de

insolvabilitate Societății pe Acțiuni „Termocom”

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2016 prin care

a fost admisă parțial cererea creditorului Societății pe Acțiuni „Moldovagaz”,

anulate notificările lichidatorului debitorului Societății pe Acțiuni, în procedura

falimentului referitoare la preluarea contra plată a bunurilor din masa debitoare a

Societății pe Acțiuni „Termocom” ce nu au fost vândute în cadrul licitației cu

strigare din 10 martie 2015 – 12 martie 2015

constată:

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 martie 2014, a fost dispusă

intentarea procedura falimentului SA „Termocom”, cu lichidarea și valorificarea

masei debitoare.

În funcție de lichidator al SA „Termocom”, a fost desemnată ÎI ,,Eni

Veaceslav” , în persoana administratorului Veceslav Eni, certificat de instruire

profesională nr. 19327 din 8 iulie 2011, a fost înlăturat debitorul și organele de

conducere de la gestionarea întreprinderii și a masei debitoare, atribuțiile de

administrare și de dispoziție ale societății fiind transmise lichidatorului.

Adunarea generală a creditorilor la ședința din 25 aprilie 2014 a decis

continuarea activității tehnologice și de producere a debitorului SA „Termocom”,

în procedura falimentului, până la stabilirea modalității de valorificare a

patrimoniului.

Întru gestionarea activității, lichidatorului ÎI „Eni Veaceslav” i-au fost

remise documentele de constituire a societății, procesele - verbale ale adunărilor

generale ale asociaților, membrilor, acționarilor, creditorilor; certificatul

înregistrării de stat al întreprinderii; documentele ce confirmă drepturile societății

SA „Termocom” asupra patrimoniului său; registrele societății; documentele

interne, ștampila, inclusiv documentele contabile ale debitorului.

1

În vederea protejării drepturilor și intereselor creditorilor, prin încheierea

Curții de Apel Chișinău din 18 martie 2014, a fost instituit un Comitet al

creditorilor debitorului SA „Termocom”, în procedura falimentului, format din 5

reprezentanți, cu cele mai mari ca valoare creanțe, după cum urmează:

SA„CET-1”, SA „CET-2”, SA „Moldovagaz”, SA „Red Union Fenosa” ÎCS ÎS

„Moldtranselectro”.

Urmare a absorbției SA „CET-1” de către SA „CET-2”, funcția de membru

al comitetului creditorilor a fost suplinită de către SA „Chișinău – Gaz”,

lichidatorul ÎI „Eni Veaceslav” fiind responsabil de realizarea activităților

organizatorice și funcționale pentru buna desfășurare a procesului tehnologic și de

producere a SA „Termocom”, în procedura falimentului, cât și de valorificarea

masei debitoare.

Lichidatorul SA „Termocom” în procedura falimentului, Cristina

Burzacovschi, a fost desemnată, prin încheierea instanței de insolvabilitate din

12 august 2015 nr. 2c-194/12, în temeiul prevederilor art. 63 alin. (2) din Legea

insolvabilității, persoană responsabilă să conducă activitatea în cadrul procedurii

falimentului și să exercite atribuțiile stabilite de lege și instanța de insolvabilitate.

La 19 mai 2015, reprezentantul creditorului SA „Moldovagaz” a înaintat o

cerere prin care a solicitat anularea integrală a notificărilor lichidatorului,

referitoare la preluarea contra plată a bunurilor din masa debitoare a

SA „Termocom” ce nu au fost vândute în cadrul licitațiilor cu strigare din

10 martie 2015–12 martie 2015, obligarea lichidatorului debitorului

SA „Termocom”, în procedura falimentului, de a acționa în conformitate cu

prevederile art. 43 alin. (1) din Legea insolvabilității și să acopere din masa

debitoare în primul rând cheltuielile, procesului de insolvabilitate și obligațiile

masei debitoare.

În motivarea cererii, reprezentantul creditorului SA „Moldovagaz” a precizat

că după licitația cu strigare, organizată în perioada 10 martie 2015–12 martie 2015,

a bunurilor incluse în masa debitoare a SA „Termocom”, în procedura

falimentului, s-a constatat că un șir de bunuri nu au fost înstrăinate.

Indică că după organizarea licitațiilor respective, lichidatorul

SA „Termocom”, în procedura falimentului, a expediat un șir de notificări

creditorilor SA „Termocom” , în procedura falimentului cu propunerea preluării în

proprietate a bunurilor nevândute la licitațiile respective.

Având în vedere că prevederile art. 119 din Legea insolvabilității nu prevede

posibilitatea transmiterii bunurilor din masa debitoare în beneficiul creditorilor

contra plată, iar realizarea acestei operațiuni în contul stingerii creanțelor

creditorului este imposibilă ca urmare a faptului că această transmitere va încălca

principiul distribuirii proporționale a bunurilor între creditorii de același rang,

reiterând existența obligațiilor masei debitoare nestinse, iar bunurile masei

debitoare sunt insuficiente pentru stingerea acestor obligații, totodată fiind

încălcate și prevederile imperative ale art. 43 alin. (1) din Legea insolvabilității,

solicită anularea integrală a notificărilor lichidatorului referitoare la preluarea

bunurilor din masa debitoare a SA „Termocom” ce nu au fost vândute în cadrul

licitațiilor cu strigare din 10 martie 2015-12 martie 2015 și obligarea lichidatorului

de a acționa în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1) al Legii insolvabilității

2

și să acopere din masa debitoare în primul rând cheltuielile procesului de

insolvabilitate și obligațiile masei debitoare.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2016, a fost admisă

parțial cererea creditorului SA „Moldovagaz” din 19 mai 2015, au fost anulate

notificările lichidatorului debitorului SA „Termocom” în procedura falimentului,

referitoare la preluarea contra plată a bunurilor din masa debitoare a

SA „Termocom” ce nu au fost vândute în cadrul licitațiilor cu strigare din

10 martie 2015–12 martie 2015 și respinsă cererea cu privire la obligarea

lichidatorului de a acționa în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1) din Legea

insolvabilității și să acopere din masa debitoare în primul rând cheltuielile

procesului de insolvabilitate și obligațiile masei debitoare.

La 09 martie 2016, ÎCS „Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL a

declarat recurs nemotivat împotriva încheierii instanței de insolvabilitate din

22 februarie 2016.

La 09 martie 2016, lichidatorul SA „Termocom” în procedura falimentului,

Cristina Burzacovschi a declarat recurs nemotivat împotriva încheierii instanței de

insolvabilitate din 22 februarie 2016, prin care a solicitat casarea parțială a

încheierii recurate și anume în partea prin care a fost dispusă admiterea parțială a

cererii SA „Moldovagaz” și au fost anulate notificările lichidatorului referitoare la

preluarea bunurilor din masa debitoare a SA „Termocom” ce nu au fost vândute în

cadrul licitațiilor cu strigare din 10 martie 2015 – 12 martie 2015, soluționarea prin

decizie a problemei în fond prin constatarea legalității și temeiniciei notificărilor

lichidatorului SA „Termocom” în procedura falimentului referitoare la preluarea

bunurilor din masa debitoare a SA „Termocom” ce nu au fost vândute în cadrul

licitațiilor cu strigare din 10 martie 2015–12 martie 2015, cu condiția achitării

prețului bunurilor în temeiul unui contract de vânzare-cumpărare.

La 17 martie 2016, lichidatorul SA „Termocom” în procedura falimentului,

Cristina Burzacovschi a depus recurs motivat împotriva încheierii instanței de

insolvabilitate din 22 februarie 2016, în care a și-a exprimat dezacordul cu

încheierea recurată considerând-o neîntemeiată și pasibilă casării.

Indică că în corespundere cu prevederile art. 119 alin. (2) din Legea

insolvabilității nr. 149/2012, în temeiul deciziei Comisiei de licitație din

01 aprilie 2015 prin notificările din 13 martie 2015, lichidatorul SA „Termocom”

în procedura falimentului, a informat toți creditorii despre posibilitatea exercitării

dreptului de preluare a bunurilor necomercializate la licitația cu strigare din

10 martie 2015-12 martie 2015.

Consideră că temeinicia notificării tuturor creditorilor SA „Termocom” în

procedura falimentului este justificată și prin Avizul consultativ al Plenului Curții

Supreme de Justiție dosar nr. 4ac-11/15 din 19 octombrie 2015, prin care se

menționează că legea nu prevede alegerea creditorilor pe care urmează să-i notifice

administratorul/lichidatorul în conformitate cu prevederile art. 119 alin. (2) și

respectiv, urmează a fi notificați toți creditorii chirografari.

Același aviz al Plenului Curții Supreme de Justiție statuează asupra faptului

că conform art. 119 alin. (2) nu este prevăzută nici modalitatea de selectare a

creditorului câștigător de a prelua bunul, dar această procedură este prevăzută de

alin. (6) în cazul licitației repetate și în mod direct de alin. (7) prin care este

3

descrisă nemijlocit procedura de selectare a creditorului care urmează să preia

bunul.

Explică că la ședința Comisiei de Licitație din 01 aprilie 2015 au fost

examinate ofertele creditorilor SA „Termocom” în procedura falimentului privind

preluarea bunurilor imobile nevândute la licitația cu strigare din 10 martie 2015–12

martie 2015 și determinarea dreptului preferențial al creditorilor la preluarea

bunurilor. Drept urmare prin notificarea de preluare a bunurilor, fiecărui creditor

i-a fost acordat dreptul preferențial de procurare a bunurilor masei debitoare a SA

„Termocom” în procedura falimentului, nerealizate la prima licitație cu strigare din

10 martie 2015–12 martie 2015, în funcție de mărimea creanțelor conform

tabelului definitiv consolidat al creanțelor, în ordine descrescătoare a creanțelor, la

prețul inițial expus la licitațiile „cu strigare” din 10 martie 2015–12 martie 2015.

Indică că prevederile art. 119 alin. (5) din Legea insolvabilității prevăd că în

cazul în care se declară că licitația repetată nu a avut loc, unul dintre creditori este

în drept ca în termen de 20 zile de la notificare să preia bunurile în natură în contul

creanței sale la prețul inițial stabilit la ultima licitație.

Prin sintagma inclusă în notificare „preluarea bunului în baza unui contract

de vânzare - cumpărare” consideră că lichidatorul a respectat caracterul concursual

și egalitar de achitare a creanțelor creditorilor în cadrul procedurii falimentului.

Consideră că temeinicia notificării tuturor creditorilor SA „Termocom” în

procedura falimentului este justificată și prin avizul consultativ al Plenului Curții

Supreme de Justiție dosar nr. 4ac-l 1/15 din 19 octombrie 2015, prin care se

menționează că Legea nu prevede alegerea creditorilor pe care urmează să-i

notifice administratorul/lichidatorul în conformitate cu prevederile art. 119 alin. (2)

și, respectiv, urmează a fi notificați toți creditorii chirografari.

Susține recurentul că în corespundere cu prevederile art. 119 alin. (2) din

Legea insolvabilității, prin notificările efectuate lichidatorul SA „Termocom” în

procedura falimentului a respectat norma legală, cât și a acordat tuturor creditorilor

posibilitatea exercitării dreptului de preluare a bunurilor necomercializate la

licitațiile „cu strigare” din 10 martie 2015-12 martie 2015, însă cu condiția achitării

prețului inițial al lotului în termen de 7 zile, precum și a confirmării acceptului

până la data de 01 aprilie 2015, pentru protejarea drepturilor tuturor creditorilor

SA „Termocom” în procedura falimentului.

Menționează că anularea notificărilor lichidatorului referitor la preluarea

bunurilor din masa debitoare a SA „Termocom” ce nu au fost comercializate în

cadrul licitației cu strigare din 10 martie 2015-12 martie 2015, cu condiția achitării

prețurilor bunurilor, generează situația notificării repetate a creditorilor, cu

acordarea dreptului creditorilor de preluare a bunurilor din masa debitoare în

natură în contul creanței sale validate în tabelul definitiv de creanțe la prețul inițial

stabilit la ultima licitație.

Iar, în circumstanțele în care unul dintre creditori care deține o creanță mai

mare, va obține dreptul preferențial de preluare a bunurilor în natură în contul

stingerii creanțelor, se va admite încălcarea principiului concursualității și

proporționalității a 84 creditori ai SA „Termocom” în procedura falimentului

validați în tabelul definitiv de creanțe.

4

În context, reiterează că masa debitoare nu este suficientă pentru achitarea

integrală a creanțelor creditorilor validați în tabelul definitiv de creanțe al

creditorilor.

La 31 martie 2016, ÎCS „Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL a

depus recurs motivat împotriva încheierii instanței de insolvabilitate din

22 februarie 2016, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii

recurate, în partea referitoare la admiterea parțială a cererii creditorului

SA „Moldovagaz” și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a cererii

creditorului menționat.

Indică că notificarea din 13 martie 2015 corespunde exigențelor Legii

insolvabilității, or în notificare se menționează că licitația nu a avut loc și că

creditorii au posibilitatea să-și manifeste opțiunea conform art. 119 din Legea

insolvabilității.

În ce privește mențiunile privind termenul de exercitare a opțiunii și

preluarea bunurilor contra plată, subliniază că acestea nu sunt un neajuns, dar sunt

incluse în plus în notificare și nu pot atrage nulitatea notificării.

Invocă că în Avizul consultativ al Plenului Curții Supreme de Justiție din

19 octombrie 2015, a fost menționat despre notificarea lichidatorului SA

„Termocom” conform art. 119 alin. (2) din Legea insolvabilității, și care a fost

apreciat ca fiind în corespundere cu condițiile stabilite de lege, și nu a fost

menționat că acesta ar fi anulabil.

La 06 iulie 2016, ÎCS „Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL a depus

recurs suplimentar în care a invocat că solicitând înregistrarea audio a ședinței de

judecată din 22 februarie 2016, a constatat că instanța pronunțându-se asupra

cererii SA „Moldovagaz” din 19 mai 2015, de anulare a notificărilor lichidatorului

SA „Termocom”, adat citirii în ședința de judecată publică dispozitivul că : „ se

admite parțial cererea creditorului „Moldovagaz” SA din 19 mai 2015 în proces de

insolvabilitate a debitorului „Termocom” SA, în proces de faliment, și se anulează

parțial notificările lichidatorului SA „Termocom" în proces de faliment referitor la

preluarea contra plată a bunurilor din masa debitoare a SA „ Termocom” ce nu au

fost vândute în cadrul licitațiilor cu strigare din data de 10-12 martie 2015 și se

respinge cerința creditorului SA „Moldovagaz” privind obligarea lichidatorului de

a acționa în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1) al Legii insolvabilității și

să acopere din masa debitoare în primul rând cheltuielile procesului de

insolvabilitate și obligațiile masei debitoare”, pe când în dispozitivul încheierii

redactate instanța a indicat că: „Se admite parțial cererea din 19 mai 2015 a

creditorului SA „Moldovagaz” în procesul de insolvabilitate a debitorului SA

„Termocom”, în procedura falimentului, se anulează notificările lichidatorului

debitorului SA „ Termocom”, în procedura falimentului, referitor la preluarea,

contra plată, a bunurilor din masa debitoare a SA „ Termocom” ce nu au fost

vândute în cadrul licitațiilor cu strigare din 10-12 martie 2015 și se respinge

cererea la obligarea lichidatorului de a acționa în conformitate cu prevederile art.

43 alin. (1) al Legii insolvabilității și să acopere din masa debitoare în primul rând

cheltuielile procesului de insolvabilitate și obligațiile masei debitoare”.

Mai invocă că indicarea în notificări a unor condiții de preluare a bunurilor

diferite de cele stabilite prin lege (în baza unui contract de vânzare-cumpărare și nu

în contul creanței validate) nu poate determina nulitatea lor, deoarece notificările

5

nu au un efect constitutiv în ce privește aceste condiții. Aceeași situație fiind și cu

durata termenului de exercitare a dreptului de preluare a bunurilor în natură.

Consideră că notificările făcute de lichidatorul SA „Termocom” și contestate

de SA „Moldovagaz” corespund condițiilor obligatorii de fond și formă stabilite de

lege pentru valabilitatea lor.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului

împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii recurate a fost expediată

în adresa părților, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire, însă careva date despre

recepționarea acesteia de către recurenți, la materialele dosarului, lipsesc.

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursul împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din

22 februarie 2016 în termenul legal.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile neîntemeiate și

care urmează a fi respinse cu menținerea încheierii instanței de insolvabilitate din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

După cum denotă actele cauzei la 19 mai 2015, reprezentantul creditorului

SA „Moldovagaz” a înaintat o cerere prin care a solicitat anularea integrală a

notificărilor lichidatorului, referitoare la preluarea contra plată a bunurilor din

masa debitoare a SA „Termocom” ce nu au fost vândute în cadrul licitațiilor cu

strigare din 10 martie 2015 – 12 martie 2015, obligarea lichidatorului debitorului

SA „Termocom”, în procedura falimentului, de a acționa în conformitate cu

prevederile art.43 alin. (1) din Legea insolvabilității și să acopere din masa

debitoare în primul rând cheltuielile, procesului de insolvabilitate și obligațiile

masei debitoare.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2016, a fost admisă

parțial cererea creditorului SA „Moldovagaz” din 19 mai 2015, au fost anulate

notificările lichidatorului debitorului SA „Termocom” în procedura falimentului

referitoare la preluarea contra plată a bunurilor din masa debitoare a SA

„Termocom” ce nu au fost vândute în cadrul licitației cu strigare din 10 martie

2015 – 12 martie 2015 și respinsă cererea cu privire la obligarea lichidatorului de a

acționa în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1) din Legea insolvabilității și

să acopere din masa debitoare în primul rând cheltuielile procesului de

insolvabilitate și obligațiile masei debitoare.

Instanța de insolvabilitate a reținut că prin decizia Comitetului creditorilor

SA „Termocom” în procedura falimentului, proces-verbal nr. 2 din

12 februarie 2015, a fost aprobată expunerea la vânzare a bunurilor neutilizate în

circuitul tehnologic al SA „Termocom”, în procedura falimentului, incluse în masa

debitoare, în număr de 34 de bunuri/loturi prezentate de către lichidatorul

Veaceslav Eni, conform raportului, în mod individual, prin licitație publică.

De asemenea instanța de insolvabilitate a constat că în continuarea ședinței

13 februarie 2015, a fost aprobată expunerea spre comercializare a bunurilor

SA „Termocom”, în procedura falimentului, incluse în masa debitoare, conform

6

raportului prezentat de către lichidatorul Veaceslav Eni, la prețul stabilit de

evaluator, în număr total de 34.

Iar, reieșind din conținutul proceselor-verbale nr. 3, 3.2, 3.10, 3.12, 4, 4.14,

4.17, 4.19, 4.22, 5, 5.25, 5.34, 5.28 ale ședințelor Comisiei de Licitație cu privire la

vânzarea bunurilor incluse în masa debitoare a SA „Termocom” în procedura

falimentului, la adresa mun. Chișinău, str. T. Vladimirescu 6, s-au desfășurat

licitațiile cu „strigare”.

Instanța de recurs reține ca fiind corectă concluzia instanței de insolvabilitate

prin care au fost anulate notificările lichidatorului debitorului SA „Termocom” în

procedura falimentului referitoare la preluarea contra plată a bunurilor din masa

debitoare a SA „Termocom” ce nu au fost vândute în cadrul licitației cu strigare

din 10 martie 2015–12 martie 2015.

Astfel, în susținerea opiniei enunțate instanța de recurs relevă că art. 119

alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea insolvabilității, prevede că lichidatorul sau

comisia de licitație va declara că licitația nu a avut loc dacă la licitație s-a prezentat

un singur participant ori nu s-a prezentat niciunul. În cazul în care s-a declarat că

prima licitație cu strigare nu a avut loc, unul dintre creditori este în drept să preia

bunurile la prețul inițial al lotului expus la vânzare. Dacă, în decursul a 20 de zile

din data notificării, niciun creditor nu a acceptat preluarea bunurilor în natură, se

va organiza licitație repetată cu strigare în condițiile prezentei legi.

Așa dar, după cum a stabilit și instanța de insolvabilitate, deoarece în

perioada 10 martie 2015 – 12 martie 2015 nu și-a exprimat intenția nici un

cumpărător de a procura bunurile expuse la licitație „cu strigare”, lichidatorul SA

„Termocom”, în procedura falimentului, prin notificările din 13 martie 2015 a

informat toți creditorii despre posibilitatea exercitării dreptului de preluare a

bunurilor necomercializate la licitațiile „cu strigare” din perioada 10 martie 2015 –

12 martie 2015.

La fel, prin notificarea respectivă, creditorilor li s-a adus la cunoștință despre

necesitatea achitării prețului inițial al lotului în termen de 7 zile, precum și a

confirmării acceptului până la data de 01 aprilie 2015, iar lipsa unui răspuns din

partea creditorilor va fi tratat drept refuz în exercitarea dreptului respectiv.

Conform art. 117 alin. (1), (7), (8) din Legea insolvabilității, după intentarea

procedurii falimentului, lichidatorul valorifică și/sau lichidează neântârziat, în

condiții cât mai avantajoase și în timpul cel mai potrivit, masa debitoare numai cu

acordul expres al comitetului creditorilor sau al adunării creditorilor, după caz.

Termenul de valorificare și/sau de lichidare a masei debitoare nu va depăși 2 ani de

la intentarea procedurii falimentului.

În cel mult 10 zile de la data finalizării procesului de evaluare a masei

debitoare, lichidatorul prezintă comitetului sau adunării creditorilor un raport

despre evaluarea bunurilor și metoda lor de valorificare, precizându-se modul de

vânzare: în bloc sau individual, prin licitație publică, concurs sau negocieri directe,

ori într-o combinație a acestor moduri.

Prețul inițial de vânzare a bunurilor din masa debitoare și modul de vânzare

se stabilesc la adunarea creditorilor sau la comitetul creditorilor, în baza raportului

prezentat de lichidator și a evaluării efectuate în conformitate cu legislația, însă nu

poate fi mai mic de valoarea evaluată.

7

Conform art. 117 alin (10) din aceiași lege, în temeiul hotărârii comitetului

creditorilor sau adunării creditorilor, bunurile pot fi vândute de către lichidator în

bloc, ca ansamblu în stare de funcționare, sau individual. Lichidatorul va organiza

și va desfășura licitații, concursuri sau va antrena în acest scop organizații

specializate, cu achitarea serviciilor din contul debitorului. Bunurile nevândute la

prima licitație se expun repetat la licitație, la prețuri mai mici, aprobate de

adunarea creditorilor sau de comitetul creditorilor. Dacă la licitația repetată nu au

fost adjudecate, bunurile se vând la licitație cu reducere. În cazurile în care nu s-au

vândut nici la licitația cu reducere ori nu s-au vândut prin concurs, ținut în modul

stabilit de prezenta lege, bunurile pot fi vândute, la decizia adunării creditorilor sau

a comitetului creditorilor, de către lichidator prin negocieri directe, în bază de

contract de vânzare-cumpărare.

Art. 118 alin. (1) din Legea insolvabilității, prevede că în cel mult 10 zile de

la data aprobării de către comitetul creditorilor sau de către adunarea creditorilor a

prețului inițial de vânzare, lichidatorul formează loturi de bunuri pentru vânzare și

stabilește data și locul licitației cu strigare, publicând un anunț care va cuprinde

informația prevăzută la art.129 alin.(9), cu excepțiile stabilite în prezentul articol.

Conform art. 119, alin. (1) din Legea insolvabilității, lichidatorul sau

comisia de licitație va declara că licitația nu a avut loc dacă: a) la licitație s-a

prezentat un singur participant ori nu s-a prezentat niciunul; b) niciun participant la

licitație nu a propus cel puțin un preț egal cu valoarea prețului inițial stabilit de

comitetul creditorilor sau de adunarea creditorilor; c) adjudecatarul nu a achitat

integral, în termen, costul lotului cumpărat.

Dacă licitația nu a avut loc, lichidatorul sau comisia de licitație întocmește

un proces verbal prin care se dispune organizarea unei licitații repetate.

La caz este de menționat că după organizarea licitațiilor respective,

lichidatorul SA „Termocom”, în procedura falimentului, a expediat un șir de

notificări creditorilor debitorului cu propunerea de a prelua în proprietate bunurile

nevândute la licitațiile „cu strigare” organizate în perioada 10 martie 2015-

12 martie 2015 contra plată.

Față de acest aspect, instanța de recurs reține că art. 119 din Legea

insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, nu prevede posibilitatea preluării de către

creditori a bunurilor nevândute în cadrul licitației contra plată, ci reglementează

doar posibilitatea preluării acesteia în contul stingerii creanței, inadmisibilă în

cazul dat, fapt menționat și în avizul consultativ nr. 4ac-11/15 din

19 octombrie 2015 cu privire la modul de aplicare a prevederilor art. 119 alin. (2)

în colaborare cu art. 43 alin. (1) din Legea insolvabilității.

Mai mult, prevederile art. 119 alin. (2) ) din Legea insolvabilității nu

prevede nici modalitatea de selectare a creditorului câștigător de a prelua bunul,

dar această procedură este prevăzută la alin. (2) în cazul licitației repetate și în mod

direct de alin. (7) prin care este descrisă procedura de selectare a creditorului care

urmează să preia bunul.

Prin urmare, instanța de recurs atestă ca fiind justă concluzia instanței de

insolvabilitate că părțile procesului de insolvabilitate urmează a fi repuse în poziția

inițială, iar lichidatorul debitorului SA „Termocom”, în procedura falimentului,

urmează să notifice din nou toți creditorii, creându-le acestora poziții egale și

8

creditorii să dispună de posibilitatea de a se expune asupra preluării bunurilor

nevândute în cadrul licitației fără plată doar în contul creanțelor validate.

În acest sens, Colegiul relatează că prin indicarea în notificările în litigiu a

mențiunii „contra plată”, au fost lezate drepturile creditorilor, întrucât prevederile

art. 119 Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 nu prevede modalitatea

preluării bunurilor contra plată.

În această ordine de idei, Colegiul apreciază ca relevantă concluzia instanței

de insolvabilitate precum că creditorii, aflându-se la poziția inițială, singuri vor

decide asupra preluării bunurilor debitorului.

În aspectul celor relatate, instanța de recurs constată că instanța de

insolvabilitate corect a admis cererea creditorului SA „Moldovagaz” din 19 mai

2015 în partea anulării notificărilor lichidatorului SA „Termocom” în procedura

falimentului.

Pentru considerentele expuse, instanța de insolvabilitate relevă ca

neîntemeiate argumentele invocate în cererile de recurs depuse de ÎCS „Gaz

Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL și lichidatorul SA „Termocom” în

procedura falimentului, Cristina Burzacosvchi cu privire la netemeinicia încheierii

contestate în partea prin care au fost anulate notificările lichidatorului debitorului

Societății pe Acțiuni, în procedura falimentului referitoare la preluarea contra plată

a bunurilor din masa debitoare a Societății pe Acțiuni „Termocom” ce nu au fost

vândute în cadrul licitației cu strigare din 10 martie 2015 – 12 martie 2015, fapt ce

impune respingerea lor.

În același timp, instanța de recurs reține că și argumentul recurentului ÎCS

„Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL precum că potrivit înregistrărilor

audio, instanța de insolvabilitate a dat citire dispozitivului prin care au fost anulate

parțial notificările lichidatorului SA „Termocom” în proces de faliment referitor la

preluarea contra plată a bunurilor din masa debitoare a SA „ Termocom” ce nu au

fost vândute în cadrul licitațiilor cu strigare din data de 10-12 martie 2015, pe când

în dispozitivul încheierii redactate instanța a indicat că se anulează notificările

lichidatorului debitorului SA „ Termocom”, în procedura falimentului, referitor la

preluarea, contra plată, a bunurilor din masa debitoare a SA „Termocom” ce nu au

fost vândute în cadrul licitațiilor cu strigare din 10-12 martie 2015, nu constituie

temei de admitere a recursului.

Or, deși la pronunțarea dispozitivului, instanța de insolvabilitate a menționat

că se anulează parțial notificările lichidatorului SA „Termocom” în proces de

faliment, de către instanța de insolvabilitate nu a fost menționat în care parte

anume se anulează notificările lichidatorului SA „Termocom” în procedura

falimentului, fiind dispusă anularea notificărilor lichidatorului SA „Termocom” în

proces de faliment referitor la preluarea contra plată a bunurilor din masa debitoare

a SA „Termocom” ce nu au fost vândute în cadrul licitațiilor cu strigare din data de

10-12 martie 2015.

Ca urmare, această omisiune nu indică la o discrepanță esențială cu

dispozitivul încheierii contestate, anexat la materialele pricinii, astfel că nu

constituie o schimbare a soluției indicate de către instanță la redactarea

dispozitivului încheierii din 22 februarie 2016.

Față de cele ce preced și având în vedere faptul că încheierea instanței de

insolvabilitate este întemeiată și legală, iar criticele invocate de către recurenți sunt

9

nejustificate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursurile și de a menține

încheierea instanței de insolvabilitate.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

decide:

Se resping recursurile declarate de Întreprinderea cu Capital Străin „Gaz

Natural Fenosa Furnizare Energie” Societate cu Răspundere Limitată și

lichidatorul Societății pe Acțiuni „Termocom” în procedura falimentului, Cristina

Burzacosvchi.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2016, în

pricina civilă la cererea introductivă cu privire la intentarea procesului de

insolvabilitate Societății pe Acțiuni „Termocom”.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Ala Cobăneanu

10