2ra-1741/16 — repararea prejudiciului material, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată

prima instanță: V. Cupcea dosarul nr. 2ra-1741/16 instanța de apel: A. Panov, M. Moraru, A. Pahopol Î N C H E I E R E 27 iulie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte, judecătorul Tamara Chișca - Doneva Judecătorii Iurie Bejenaru Ala Cobăneanu examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Margareta Cerneac și Nicolai Cerneac în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de ÎCS „Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL împotriva lui Nicolai Cerneac și Margaretei Cerneac privind încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată și cererea reconvențională înaintată de Nicolai Cerneac și Margareta Cerneac împotriva ÎCS „Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL privind repararea prejudiciului material, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2016 prin care a fost respins apelul declarat de Nicolai Cerneac și Margareta Cerneac, admis apelul declarat de ÎCS „Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL și casată hotărârea Judecătoriei Orhei din 15 decembrie 2015 constată: La 10 august 2011 ÎCS „Gaz Natural Fenosa” SRL (actualmente ÎCS „Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL) s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolai Cerneac și Margaretei Cerneac privind încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 18 august 2009, 10 ianuarie 2010, 28 ianuarie 2010, ca urmare a controlului efectuat de către reprezentanții ICS „Red Union Fenosa” SA cu privire la corectitudinea utilizării energiei electrice, la locul de consum NLC 1285959, de pe adresa or. Orhei, str. C. Stere 10/3, MD-3505, aparținând cu drept de proprietate/folosință consumatorilor Petrea Coșneanu și Nicolai Cerneac, a fost depistat consumul fraudulos de energie electrică, manifestat prin conectarea neautorizată la rețea. Frauda depistată a fost consemnată în procesele-verbale nr. 005577 din 18 septembrie 2009, nr. 002740 din 10 ianuarie 2010, nr. 002776 din 28 ianuarie 2010. Indică că pe numele lui Petrea Coșneanu a fost emisă factură lunară de plată a energiei electrice consumată fraudulos în mărime totală de 3223,00 lei, pe care acesta urma să o achitate în termenul indicat în factură.

Relatează că pârâții mai aveau o datorie în mărime de 494,54 lei pentru energia electrică consumată. Ca urmare, datoria totală a pârâților față de ICS „Red Union Fenosa” SA constituia 3717,54 lei. Prin cerere suplimentară a modificat cuantumul pretențiilor înaintate și a solicitat încasarea datoriei pentru energia electrică consumată în sumă de 494,54 lei, emisă în baza facturilor de plată SV1285959043, 1285959043, 128559045, 1285959046, pentru consumul real al energiei electrice de la NLC 1285959 și a taxei de stat în mărime de 270 lei. Margareta Cerneac și Nicolai Cerneac au înaintat cerere reconvențională împotriva ICS ”Red Union Fenosa” SA, intervenient accesoriu SRL „Moldagrocon” privind încasarea prejudiciului material și moral și a cheltuielilor pentru asistență juridică.

In motivarea acțiunii reconvenționale au indicat că din anul 2004 în casa din str. C. Stere 10/3, or. Orhei nu locuiește nimeni și energie electrică nu se consumă. Începând cu anul 2008 și până în anul 2011 furnizorul, fără acordul proprietarului, a conectat casa la rețeaua electrică, efectuând diferite lucrări, întocmind acte si facturi. Indică că furnizorul a acționat ilegal, contrar Regulamentelor privind furnizarea și folosirea energiei electrice, a încălcat normele cu privire la metrologie, instalând nelegitim contorul electric. Relatează că a cumpărat casa la data de 09 august 2008 și până în prezent nu sunt îndeplinite obligațiile de control, termenul de întârziere constituie 2735 zile.

Luând în considerație costul controlului aproximativ 100 lei, suma totală a prejudiciului constituie 27350 lei. Solicită încasarea prejudiciului material în mărime de 27350 lei, a prejudiciului moral în sumă de 100000 lei și a cheltuielilor pentru asistența juridică în mărime de 4180 lei. Margareta Cerneac și Nicolai Cerneac au depus o cerere de modificare a cuantumului pretențiilor înaintate în acțiunea reconvențională și au solicitat încasarea prejudiciului material în mărime de 37450 lei, a prejudiciului moral în mărime de 172000 lei, a cheltuielilor de judecată în sumă de 10100 lei și a cheltuielilor pentru asistența juridică în mărime de 4180 lei. Precizează că au majorat cuantumul prejudiciului, deoarece prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 30 aprilie 2014, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2014 și prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 13 mai 2015, le-au fost admise pretențiile privind anularea actelor administrative.

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 15 decembrie 2015, a fost respinsă acțiunea inițială și cererea reconvențională, ca fiind neîntemeiate.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2016 a fost respins apelul declarat de Nicolai Cerneac și Margareta Cerneac, admis apelul declarat de ÎCS „Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL, casată hotărârea Judecătoriei Orhei din 15 decembrie 2015 în partea respingerii cererii depusă de ÎCS „Gaz Natural Fenosa” SRL (actualmente ÎCS „Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL) s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolai Cerneac și Margaretei Cerneac privind încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată și emisă o nouă hotărâre prin care a fost încasat din contul Margaretei Cerneac și a lui Nicolai Cerneac în beneficiul ÎCS „Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL datoria pentru energia electrică consumată în sumă de 495 lei și taxa de stat în sumă de 472 lei, în total suma de 967,50 lei, în rest hotărârea primei instanțe a fost menținută.

La 06 iunie 2016, Margareta Cerneac și Nicolai Cerneac au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu rejudecarea cauzei și admiterea acțiunii reconvenționale. Indică că instanța de fond și instanța de apel nu au examinat cauza sub toate aspectele, aplicând eronat cadrul legal în speța dată, emițând o hotărâre și o decizie cu încălcarea legislației în vigoare. În opinia recurenților, instanțele judecătorești ierarhic inferioare irațional au respins cererea reconvențională, fiind examinată în mod superficial în raport cu regulile și legislația ce guvernează litigiul în cauză, fapt ce a dus la adoptarea unei soluții greșite.

Mai susține că la materialele cauzei lipsesc procesele verbale al ședințelor de judecată din 10 octombrie 2011, 16 noiembrie 2011, fapt ce a dus la emiterea unei hotărâri și decizii eronate. Din aceste motive instanțele ierarhic inferioare neîntemeiat au respins cererea reconvențională. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele pricinii rezultă că copia deciziei motivate a instanței de apel a fost expediat în adresa recurenților la data de 08 aprilie 2016 (f. d. 64), însă la materialele pricinii lipsesc probe care ar confirma recepționarea acestei de către recurent. Ca urmare, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursul la 06 iunie 2016 împotriva deciziei instanței de apel din 23 martie 2016, în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Margareta Cerneac și Nicolai Cerneac, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Cerneac Margareta și Cerneac Nicolai, asemenea aspecte nu se regăsesc. Pe cale de consecință, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că și argumentul recurenților precum că la materialele cauzei lipsesc procesele-verbale a ședințelor de judecată din data de 10 octombrie 2011 și 16 noiembrie 2011 nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Or, din materialele pricinii rezultă cert că prin încheierea din 10 octombrie 2011 judecătorul a soluționat doar chestiunea cu privire la punerea cererii de chemare în judecată pe rol, act de procedură pentru care nu se cere întocmirea unui proces-verbal (f. d. 28 vol. I). La fel , se va menționa că prin aceeași încheiere din 10 octombrie 2011, a fost numită prima ședință de judecată în pricina dată pentru data de 14 decembrie 2011. Prin urmare, existența la materialele pricinii a unor recipise semnate de către reprezentantul ÎCS „Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL pentru data de 10 octombrie 2011 și 16 noiembrie 2011, nu indică și la petrecerea ședințelor de judecată la aceste date, ca urmare și necesitatea existenței proceselor-verbale a ședinței de judecată.

Astfel fiind, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Margareta Cerneac și Nicolai Cerneac ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul declarat de Margareta Cerneac și Nicolai Cerneac se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Tamara Chișca – Doneva Judecătorii Iurie Bejenaru Ala Cobăneanu