3ra-1112/16 — contestarea actului administrativ

prima instanță: A. Miron dosarul nr. 3ra-1112/16 instanța de apel: D. Manole. Ș. Niță și A. Bostan Î N C H E I E R E 27 iulie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, Judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Maria Ghervas și Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată ,,Mosinvest Grup” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău, intervenient accesoriu Iavorschi Eugeniu cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2016, prin care s-a respins apelul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 29 iunie 2015, prin care acțiunea a fost admisă c o n s t a t ă: La 29 mai 2014 societatea cu răspundere limitată ,,Mosinvest Grup” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău, intervenient accesoriu Iavorschi Eugeniu cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea cererii de chemare în judecată societatea cu răspundere limitată ,,Mosinvest Grup” a indicat că la 28 februarie 2014 colaboratorii Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău au întocmit actul de control nr. 1-628811, prin care au constatat că la prestarea serviciilor de taxi lipsea aparatul de casă cu memorie fiscală. Societatea cu răspundere limitată ,,Mosinvest Grup” nu prestează servicii de transport auto de călători în regim de taxi, nu are în posesie automobilul de model Dacia Logan, număr de înmatriculare K AB 085 și nu are în calitate de angajat pe Iavorschi Eugeniu.

La 04 martie 2014 a înaintat pârâtului dezacordul în privința actului de control, însă la 19 martie 2014 Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chișinău a emis decizia 371/3/11, prin care i s-a aplicat amendă în mărime de 10 000 lei. Conform legislației fiscale aparatele de casă cu memorie fiscală se utilizează doar în cazul efectuării operațiunilor în numerar cu consumatorul. 1 Are încheiat cu Iavorschi Eugeniu contract de prestări servicii nr. 168 din 28 octombrie 2013. A înaintat pârâtului cerere prealabilă prin care a solicitat anularea deciziei de sancționare, însă nu a primit răspuns. Cere societatea cu răspundere limitată ,,Mosinvest Grup” anularea deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.

Chișinău nr. 371/3/11 din 19 martie 2014 (f.d. 3-4). Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 29 iunie 2015 s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată ,,Mosinvest Grup” . S-a anulat decizia Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chișinău nr. 371/3/11 din 19 martie 2014 (f.d. 58, 63-68). La 09 iulie 2015 Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 29 iunie 2015, iar la 09 decembrie 2015 apel motivat împotriva aceleași hotărâri(f.d. 60, 78-80). Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 16 februarie 2016 a respins apelul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.

Chișinău și a menținut hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 29 iunie 2015 (f.d. 98-108). În motivarea soluțiilor instanțele de judecată au indicat că prin decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău nr. 371/3/11 din 19 martie 2014 societatea cu răspundere limitată ,,Mosinvest Grup” a fost sancționată pentru încălcarea pct. 62 lit. a) Regulamentul transporturilor auto de călători și bagaje, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 854 din 28 iulie 2006 și art. 8 pct. (2) lit. c) Codul fiscal pentru desfășurarea activității fără a avea mașină de casă și control. Potrivit extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice, societatea cu răspundere limitată ,,Mosinvest Grup” prestează servicii de transport auto de călători în folos public și de transport auto internațional de mărfuri, dar nu de transport de persoane și bunuri în regim de taxi.

Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău nu a prezentat probe că autovehiculul de model Dacia Logar, număr de înmatriculare K AB 085 se află în gestiunea sau posesia societății cu răspundere limitată ,,Mosinvest Grup” și că conducătorul mijlocului de transport Iavorschi Eugeniu se află în relații de muncă sau prestează servicii de transport în regim de taxi în interesele reclamantului/intimat. Prin contractele de prestări servicii de dispecerat taxi din 01 decembrie 2008 și 08 august 2013 societatea cu răspundere limitată ,,Mosinvest Grup” furnizează comenzi taxi în regim non-stop prin dispeceratul propriu pentru autovehiculele societății cu răspundere limitată ,,I&C Taxi”. Iavorschi Eugeniu prestează servicii de transport în baza licenței internaționale de prestări servicii în domeniul transportului auto de pasageri și bagaje și activează pe cont propriu.

La 31 mai 2016 Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2016, solicitând admiterea acestuia, casarea ambelor hotărâri judecătorești și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. În motivarea cererii de recurs Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău a indicat că în cadrul controlului operativ efectuat la autoturismul de model ,,Dacia Logan”, număr de înmatriculare K AB 098, comanda de taxi fiind efectuată la tel. 2 14222, condus de Iavsorschi Eugeniu s-a stabilit încasarea sumei pentru călătorie în mărime de 25 lei în lipsa mașinii de casă și control. Societatea cu răspundere limitată ,,Mosinvest Grup” deține licența seria A MMII-044037 din 16 aprilie 2014 valabilă până la 16 aprilie 2019 pentru genul de activitate transport auto de călători în folos public.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Verificând argumentele invocate de Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.

Chișinău în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil din următoarele motive. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă. Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău în cererea de recurs temeiuri prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă nu a invocat.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Astfel, din motivele menționate și având în vedere că instanța de apel și prima instanță au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural și apreciind corect probele administrate au emis hotărâri legale, iar argumentele invocate de Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.

Chișinău în cererea de recurs poartă caracter declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, 3 comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, Judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Maria Ghervas Sveatoslav Moldovan 4