3ra-1534/16 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- actul administrativ
3ra-1534/16 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță, Jud. Rîșcani mun. Chișinău: Gh. Mîțu dosarul nr. 3ra-1534/16
Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:
N. Vascan, E. Fistican, V. Negru
D E C I Z I E
23 noiembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Valentina Clevadî
Ion Druță, Nicolae Craiu
examinând, fără înștiințarea participanților la proces, recursul declarat de
către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chișinău,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere
Limitată „Luxcar” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chișinău cu
privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2016, prin care a fost
respins apelul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chișinău și
menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 19 iunie 2015,
c o n s t a t ă
La 09 iulie 2014, SRL „Luxcar” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată
împotriva IFS mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că la 27 februarie 2014, de către
inspectorii Direcției Control Fiscal a IFS mun. Chișinău a fost efectuat un control
fiscal la fața locului pe adresa mun. Chișinău, str. Hristo Botev 2/6. În urma
controlului efectuat, a fost întocmit actul nr. 1-657703 prin care s-a stabilit că SRL
„Luxcar” desfășoară activitate în domeniul „arendei automobilelor” și dispune de
mașină de casă și control cu memorie fiscală de model „Orgteh mini”, înregistrată
la DAF Botanica cu nr. 0903017815 și posedă sigiliu aplicat de către Serviciul
Fiscal cu nr. SF 027325. Potrivit actului, la efectuarea cumpărăturii de control, și
anume avans pentru arendă, de către reclamantă a fost utilizată mașina de casă și
control.
Indică SRL „Luxcar” că inspectorii Direcției Control Fiscal a IFS mun.
Chișinău au considerat că întreprinderea a comis încălcarea prevederilor art. 8 alin.
(2) lit. b) din Titlul I al Codului fiscal, prin neprezentarea informației Serviciului
Fiscal de Stat privind amplasarea subdiviziunii situate pe str. Hristo Botev 2/6,
mun. Chișinău (punct mobil de recepție a comenzilor) și încălcarea prevederilor
art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal și pct. 8 lit. b), capitolul III din anexa 5 din
Hotărârea Guvernului RM cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control cu
memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar nr. 474 din 28 aprilie
1998.
Menționează reclamanta că prin decizia IFS mun. Chișinău nr. 381/3/12 din
20 martie 2014, SRL „Luxcar” i-a fost aplicată amendă în mărime de 4000 lei
pentru prezentarea organului fiscal a informației neveridice despre sediul
subdiviziunii sale conform prevederilor art. 255 din Codul fiscal și amendă în
mărime de 10 000 lei pentru utilizarea mașinii de casă și control care nu este
înregistrată la organul fiscal în modul stabilit, conform art. 254 alin. (7) din Codul
fiscal.
Declară SRL „Luxcar” că nefiind de acord cu sancțiunea aplicată, a depus la
23 aprilie 2014 contestație, solicitând anularea actului de control din 27 februarie
2014 și deciziei nr. 381/3/12 din 20 martie 2014, ca fiind ilegale și neîntemeiate.
Prin decizia nr. 93 din 22 mai 2014, IFS mun. Chișinău a respins contestația
depusă ca fiind neîntemeiată, cu menținerea deciziei din 20 martie 2014.
Consideră reclamanta că organul fiscal a interpretat în mod eronat
prevederile art. 255 din Codul fiscal, deoarece întreprinderea este înregistrată pe
adresa juridică mun. Chișinău, bd. Cuza-Vodă 29/2 of. 51 și nu deține alte sedii,
însă ținând cont de genul său de activitate, acordă servicii în diferite sectoare
teritoriale. În acest sens reține că, însăși de către inspectorul IFS mun. Chișinău la
20 februarie 2014, în cartela de înregistrare a mașinii de casă și control a fost trecut
termenul „punct mobil” în dreptul punctului unde este indicată subdiviziunea
întreprinderii și dat fiind faptul că este imposibilă determinarea concretă a
amplasării acestui punct mobil, a fost indicată adresa juridică a întreprinderii.
Susține SRL „Luxcar” că potrivit specificului activității desfășurate, se
conformează cerințelor clientului și predă autoturismele în locurile indicate și
negociate cu clientul, inclusiv orice raion al țării sau orice locație din mun.
Chișinău. Pentru a nu avea divergențe cu clienții privind starea tehnică a
autoturismului închiriat, de obicei insistă și recomandă ca predarea-primirea să fie
efectuată la un service auto autorizat, iar în lipsa cărorva preferințe din partea
clientului, reclamanta recomandă stațiunea tehnică de pe str. H. Botev 2/6, mun.
Chișinău. Totodată, accentuează că pe adresa indicată întreprinderea nu închiriază
careva spații, din care considerent str. H. Botev 2/6, mun. Chișinău nu poate fi
considerată ca fiind un sediu nedeclarat.
Solicită reclamanta anularea deciziei IFS mun. Chișinău nr. 381/3/12 din 20
martie 2014 „asupra cazului de încălcare a legislației de către SRL „Luxcar”, c/f
1011600044474” și a deciziei IFS mun. Chișinău nr. 93 din 22 mai 2014 de
respingere a contestației depusă de către SRL „Luxcar” împotriva deciziei nr.
381/3/12 din 20 martie 2014.
Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 19 iunie 2015,
acțiunea a fost admisă integral cu anularea deciziei nr. 381/3/12 din 20 martie 2014
și deciziei nr. 93 din 22 mai 2014 emise de către IFS mun. Chișinău.
2
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2016, a fost respins apelul
declarat de IFS mun. Chișinău și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.
Chișinău din 19 iunie 2015.
La 03 august 2016, IFS mun. Chișinău a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții
de Apel Chișinău din 20 aprilie 2016 și hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun.
Chișinău din 19 iunie 2015, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere
integrală a acțiunii ca fiind neîntemeiată.
În susținerea recursului, IFS mun. Chișinău a invocat că hotărârile
instanțelor ierarhic inferioare sunt neîntemeiate, fiind emise cu aplicarea eronată a
normelor de drept material și procedural și fără aprecierea argumentelor invocate și
probelor prezentate pe parcursul examinării pricinii.
Menționează recurentul că punctul de recepție a comenzilor de închiriere a
autoturismelor de către SRL „Luxcar” amplasat pe str. H. Botev 2/6, mun.
Chișinău se califică ca subdiviziune conform clasificatorului tipurilor de
subdiviziuni indicate în anexa nr. 14 la Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de
Stat nr. 299 din 05 mai 2012 și respectiv, contribuabilul a avut obligația de
înregistrare a subdiviziunii situate pe adresa indicată la organul fiscal teritorial.
Declară IFS mun. Chișinău că în rezultatul controlul efectuat la locul de
aflare a locatorului pe str. H. Botev 2/6, mun. Chișinău, care aparține SRL
„Luxcar”, s-a stabilit că la efectuarea cumpărăturii de control și anume, la achitarea
avansului pentru arenda automobilului în sumă de 1880 lei a fost utilizată MCC de
modelul „Orgteh-mini”, care nu era înregistrată la organul fiscal în modul stabilit,
mașina de casă și control utilizată fiind înregistrată la organul fiscal pe adresa mun.
Chișinău, str. Cuza-Vodă 29/2 of. 51.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2
luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Materialele dosarului atestă faptul că copia deciziei Curții de Apel Chișinău
din 20 aprilie 2016 redactată integral, a fost expediată în adresa recurentului IFS
mun. Chișinău la 10 iunie 2016, potrivit scrisorii de însoțire nr. 6346, însă nu
conțin date despre recepționarea acesteia.
În circumstanțele relevate, recursul declarat de către IFS mun. Chișinău la 03
august 2016, se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.
La 12 septembrie 2016, în adresa intimatei SRL „Luxcar” a fost expediată
copia recursului declarat de către IFS mun. Chișinău cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii referinței la recurs.
Intimata nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus
referință.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 26 octombrie 2016 recursul
declarat de către IFS mun. Chișinău a fost considerat admisibil.
În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără
înștiințarea participanților la proces.
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul
declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
3
Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei
instanței de apel și hotărârii primei instanțe în partea admiterii acțiunii și anulării
deciziei IFS mun. Chișinău nr. 93 din 22 mai 2014, cu emiterea în această parte a
unei hotărâri noi, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă
recursul, este în drept să admită recursul și să caseze parțial decizia instanței de
apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.
Potrivit art. 2 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10
februarie 2000, actul administrativ reprezintă o manifestare juridică unilaterală de
voință, cu caracter normativ sau individual, din partea unei autorități publice în
vederea organizării executării sau executării în concret a legii. Actului
administrativ, în sensul prezentei legi, este asimilat contractul administrativ,
precum și nesoluționarea în termenul legal a unei cereri.
Din suportul probator prezent la materialele pricinii rezultă că la 27 februarie
2014, de către inspectorii Direcției Control Fiscal a IFS mun. Chișinău a fost
efectuat un control fiscal la fața locului prin metoda verificării operative la punctul
de recepție a comenzilor amplasat pe str. Hristo Botev 2/6, mun. Chișinău, ce
aparține SRL „Luxcar” cu adresa juridică str. Cuza-Vodă 29/2 of. 51, în acest sens
fiind întocmit actul de control nr. 1-657703 (f.d. 48).
În rezultatul controlului efectuat, a fost constatată încălcarea prevederilor
art. 8 alin. (2) lit. b) din Titlul I al Codului fiscal, manifestată prin neprezentarea
informației Serviciului Fiscal de Stat privind amplasarea subdiviziunii situate pe
str. Hristo Botev 2/6, mun. Chișinău (punct mobil de recepție a comenzilor) și
încălcarea prevederilor art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal și pct. 8 lit. b),
capitolul III din anexa 5 din Hotărârea Guvernului RM cu privire la aplicarea
mașinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în
numerar nr. 474 din 28 aprilie 1998, prin utilizarea mașinii de casă și control care
nu este înregistrată la organul fiscal în modul stabilit.
Prin decizia IFS mun. Chișinău nr. 381/3/12 din 20 martie 2014, pentru
încălcările depistate în urma efectuării controlul, SRL „Luxcar” i-a fost aplicată
amendă în mărime de 4000 lei pentru prezentarea organului fiscal a unor informații
neveridice despre sediul subdiviziunii sale conform prevederilor art. 255 din Codul
fiscal și amendă în mărime de 10 000 lei pentru utilizarea mașinii de casă și control
care nu este înregistrată la organul fiscal în modul stabilit, conform art. 254 alin.
(7) din Codul fiscal (f.d. 8).
În vederea respectării procedurii prealabile, la 23 aprilie 2014 SRL „Luxcar”
a depus contestație, solicitând anularea actului de control din 27 februarie 2014 și a
deciziei nr. 381/3/12 din 20 martie 2014, ca fiind ilegale și neîntemeiate (f.d. 9).
Prin decizia nr. 93 din 22 mai 2014, IFS mun. Chișinău a respins contestația
depusă ca fiind neîntemeiată, cu menținerea deciziei din 20 martie 2014 (f.d. 11).
În consecință, la 09 iulie 2014, SRL „Luxcar” s-a adresat cu cerere de
chemare în judecată împotriva IFS mun. Chișinău, solicitând anularea deciziilor nr.
381/3/12 din 20 martie 2014 și nr. 93 din 22 mai 2014.
4
Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 19 iunie 2015,
acțiunea a fost admisă integral cu anularea deciziei nr. 381/3/12 din 20 martie 2014
și deciziei nr. 93 din 22 mai 2014 emise de către IFS mun. Chișinău.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2016, a fost respins apelul
declarat de IFS mun. Chișinău și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.
Chișinău din 19 iunie 2015.
Analizând circumstanțele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră justă concluzia
instanțelor ierarhic inferioare privind anularea deciziei IFS mun. Chișinău nr.
381/3/12 din 20 martie 2014 de sancționare a SRL „Luxcar”, or, întreprinderea este
înregistrată pe adresa juridică mun. Chișinău str. Cuza-Vodă 29/2 of. 51 și nu
deține alte sedii, iar ținând cont de genul de activitate, acordă servicii în diferite
sectoare teritoriale.
Se reține că însuși funcționarul IFS mun. Chișinău la 20 februarie 2014, în
Cartela de înregistrare a mașinii de casă și control în momentul înregistrării
acesteia, a fixat termenul „punct mobil” în dreptul punctului unde este indicată
subdiviziunea întreprinderii și dat fiind faptul că este imposibilă determinarea
concretă a amplasării acestui punct mobil, a fost indicată adresa juridică a
întreprinderii SRL „Luxcar” - mun. Chișinău str. Cuza-Vodă 29/2 of. 51. De
asemenea și în actul de control nr. 1-657703 din 27 februarie 2014, a fost indicat că
activitatea era desfășurată la un punct mobil de recepție a comenzilor.
Prin urmare, punctul mobil, și anume rulota, unde SRL „Luxcar”
recepționează unele comenzi, nu constituie subdiviziune (filială) a persoanei
juridice și nu necesită a fi înregistrată la organul competent, dat fiind caracterul ei
mobil și imposibilitatea de a fi înregistrat pe o anumită adresă.
Mai mult ca atât, s-a stabilit că SRL „Luxcar” utiliza punctul mobil dat
pentru executarea unor obligații în raport cu clienții și conform prevederilor art.
572-573 din Codul civil, locul de executare a obligațiilor poate fi stabilit de către
părți, iar în cazul în care nu este determinat, executarea urmează a fi efectuată la
domiciliul sau sediul creditorului la momentul nașterii obligației – în cazul
obligației pecuniare; la locul aflării bunului în momentul nașterii obligației – în
cazul obligațiilor de predare a unui bun individual determinat; la locul unde
debitorul își desfășoară activitatea legată de obligație, iar în lipsa acestuia, la locul
unde debitorul își are domiciliul sau sediul – în cazul unor alte obligații.
Astfel, nu există nici un impediment pentru părțile contractante să
stabilească un alt loc de executare a obligațiilor decât sediul debitorului sau
creditorului sau locul de aflare a subdiviziunii lor teritoriale.
Reieșind din cele menționate, nu este justificat nici argumentul recurentului
IFS mun. Chișinău precum că pe adresa str. Hristo Botev 2/6, mun. Chișinău (locul
amplasării punctului mobil), SRL „Luxcar” era obligată să înregistreze separat o
mașină de casă și control, în condițiile în care dispune de mașină de casă și control
cu memorie fiscală de model „Orgteh mini”, înregistrată la DAF Botanica cu nr.
0903017815 și posedă sigiliu aplicat de către Serviciul Fiscal cu nr. SF 027325.
5
Totodată, instanța de recurs consideră eronată și neîntemeiată admiterea
pretenției și anularea de către instanțele ierarhic inferioare a deciziei IFS mun.
Chișinău nr. 93 din 22 mai 2014 de respingere a cererii prealabile depusă de către
SRL „Luxcar” împotriva deciziei nr. 381/3/12 din 20 martie 2014, deoarece decizia
dată nu constituie un act adminsitrativ și nu poate face obiectul acțiunii în
contencios administrativ.
Decizia IFS mun. Chișinău nr. 93 din 22 mai 2014 reprezintă doar un
răspuns al autorității publice emitente a actului administrativ la cererea prealabilă
adresată de către SRL „Luxcar”, care cuprinde punctul de vedere cu privire la actul
administrativ emis – decizia nr. 381/3/12 din 20 martie 2014 și nu poate fi
considerată drept un act administrativ, deoarece nu produce nici un efect juridic
prin ea însăși.
În aceste circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că hotărârile instanțelor
ierarhic inferioare sunt întemeiate și urmează a fi menținute în partea anulării
deciziei IFS mun. Chișinău nr. 381/3/12 din 20 martie 2014 cu privire la
sancționarea SRL „Luxcar”, iar în partea anulării deciziei IFS mun. Chișinău nr. 93
din 22 mai 2014 de respingere a cererii prealabile urmează a fi casate, acțiunea în
partea dată fiind neîntemeiată și necesită a fi respinsă.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârile
instanțelor ierarhic inferioare în partea admiterii pretenției cu privire la contestarea
deciziei IFS mun. Chișinău nr. 93 din 22 mai 2014 și anulării acesteia sunt
neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de IFS
mun. Chișinău, a casa decizia Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2016 și
hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 19 iunie 2015 în partea anulării
deciziei nr. 93 din 22 mai 2014, cu emiterea în această parte a unei hotărâri noi de
respingere a acțiunii SRL „Luxcar” privind anularea deciziei IFS mun. Chișinău nr.
93 din 22 mai 2014 ca fiind neîntemeiată, în rest decizia instanței de apel și
hotărârea primei instanțe a menține.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și
de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e:
Se admite recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun.
Chișinău.
Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2016 și hotărârea
Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 19 iunie 2015, în pricina civilă la cererea
de chemare în judecată a Societății cu Răspundere Limitată „Luxcar” împotriva
Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chișinău cu privire la contestarea actului
administrativ, în partea admiterii pretenției privind anularea deciziei
Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chișinău nr. 93 din 22 mai 2014, și în această
parte se emite o hotărâre nouă, prin care:
6
Se respinge acțiunea civilă a Societății cu Răspundere Limitată „Luxcar”
împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chișinău cu privire la anularea
deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chișinău nr. 93 din 22 mai 2014 de
respingere a cererii prealabile depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată
„Luxcar” împotriva deciziei nr. 381/3/12 din 20 martie 2014, ca fiind neîntemeiată.
În rest, decizia Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2016 și hotărârea
Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 19 iunie 2015 se mențin.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Valentina Clevadî
Ion Druță
Nicolae Craiu
7