2rc-632/16 — permisiunea de a efectua modificari in registrul bunurilor imobile

prima instanță M. Ciugureanu dosarul nr.2rc-632/16

D E C I Z I E

27 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii: Ala Cobăneanu, Iurie Bejenaru

examinînd recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Parcul de autobuze din

Bălți”,

în pricina civilă privind insolvabilitatea Întreprinderii de Stat „Stațiunea

Tehnologică-Experimentală Codrul”,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 22 martie 2016 prin care s-a

admis demersul administratorului Întreprinderii de Stat „Stațiunea Tehnologico-

Experimentală Codrul” și s-a permis Întreprinderii se Stat „Cadastru”, Agenției

Relații Funciare și Cadastru să înregistreze după Întreprinderea de Stat „Stațiunea

Tehnologică-Experimentală Codrul” dreptul de gestiune asupra următoarelor terenuri

cu nr. cadastrale: 0131124393, 0131124394, 0131124299, 0131203001, 0131124300,

0131124437, 0131105261, 0131200528, 0131200529,

c o n s t a t ă

La 18 martie 2016 administratorul Întreprinderii de Stat „Stațiunea Tehnologico-

Experimentală Codrul”, Lungu Marcel a înaintat un demers instanței de

insolvabilitate prin care a solicitat permisiunea instanței de a efectua modificări în

registrul bunurilor imobile la capitolul gestionar al terenurilor proprietate publică.

A motivat, că prin încheierea din 07 martie 2014 a Curții de Apel Chișinău,

instanța a interzis Întreprinderii se Stat „Cadastru” să efectueze fără permisiunea

instanței de insolvabilitate careva înscrisuri în Registrul bunurilor imobile referitoare

la mai multe terenuri, care de fapt sunt gestionate de către Întreprinderea de Stat

„Stațiunea Tehnologico-Experimentală Codrul”.

Solicită, Întreprinderea de Stat „Stațiunea Tehnologico-Experimentală Codrul”

instanței de insolvabilitate de a permite Întreprinderii se Stat „Cadastru”, Agenției

Relații Funciare și Cadastru să înregistreze după ÎS „STE Codrul” dreptul de gestiune

asupra următoarelor terenuri cu nr. cadastrale: 0131124393, 0131124394,

0131124299, 0131203001, 0131124300, 0131124437, 0131105261, 0131200528,

0131200529.

După înregistrarea dreptului de gestiune după ÎS „STE Codrul” interdicțiile

instituite prin încheierea din 07 martie 2014 urmează a fi menținute.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 22 martie 2016 s-a admis demersul

administratorului Întreprinderii de Stat „Stațiunea Tehnologico-Experimentală

Codrul”.

1

S-a permis Întreprinderii se Stat „Cadastru”, Agenției Relații Funciare și

Cadastru să înregistreze după ÎS „STE Codrul” dreptul de gestiune asupra

următoarelor terenuri cu nr. cadastrale: 0131124393, 0131124394, 0131124299,

0131203001, 0131124300, 0131124437, 0131105261, 0131200528, 0131200529.

După înregistrare, interdicțiile instituite prin încheierea Curții de Apel Chișinău

din 07 martie 2014 urmează a fi menținute.

La 20 aprilie 2016 Societatea pe Acțiuni ,,Parcul de autobuze din Bălți” a

declarat recurs nemotivat, iar la 08 iulie 2016 a depus recurs motivat, solicitînd

casarea încheierii Curții de Apel Chișinău din 22 martie 2016, cu emiterea unei noi

decizii prin care să fie respinsă cererea înaintată de administratorului Întreprinderii de

Stat „Stațiunea Tehnologico-Experimentală Codrul”.

În motivarea recursului s-a invocat că, la emiterea încheierii din 22 martie 2016

instanța de insolvabilitate nu a avut dreptul să aplice prevederile generale a Legii

insolvabilității, și anume art.8 alin.(1) ,deoarece aceste prevederi se referă exclusiv la

bunurile din masa debitoare și nu pot fi aplicate în alte cazuri, care se referă la

bunurile altor persoane.

Consideră recurentul că încheierii din 22 martie 2016 i se aplică toate normele

privind anularea asigurării acțiunii, inclusiv art.181 CPC.

Mai mult ca atît, terenurile cu nr. cadastrale: 0131124393, 0131124394,

0131124299, 0131203001, 0131124300, 0131124437, 0131105261, 0131200528,

0131200529 (circa 700 de ha în or.Codru, mun.Chișinău) sunt terenuri din domeniul

public al statului, date în gestiunea I.P. ”Institutul Științifico-Practic de Horticultură

și Tehnologii Alimentare” prin Legea nr.668 din 23.11.1995 privind aprobarea Listei

unităților, a căror terenuri destinate agriculturii rămîn în proprietatea statului”.

În încheierea din 22 martie 2016 s-a invocat ca probă scrisoarea Ministerului

Agriculturii și Industriei Alimentare nr.08/3-479 din 28.10.2015. Însă, această

scrisoare a fost revocată ca greșită încă în luna decembrie 2015. Prin urmare,

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare nu are dreptul să dea careva acord la

înregistrarea terenurilor după ÎS „STE Codrul”, deoarece aceasta va fi contrar

prevederilor Legii nr.668 din 23.11.1995.

În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod Procedură Civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Examinînd materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

Societatea pe Acțiuni „Parcul de autobuze din Bălți” împotriva încheierii din 22

martie 2016 urmează a fi respins, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de Procedură Civilă, instanța de recurs

după ce examinează recursul împotriva încheierii este în drept să respingă recursul și

să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 356 Codul de procedură civilă, cererea de declarare a

insolvabilității se judecă în instanță conform normelor generale din acest cod, cu

excepțiile și completările stabilite în legislația insolvabilității.

2

Conform art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

hotărîrile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de

15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de

prezenta lege.

Raportînd speța dată la prevederile Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie

2012, instanța de recurs constată că încheierea pronunțată de instanța de

insolvabilitate din 22 martie 2016 privind permisiunea efectuării înscrierilor în

registrul bunurilor imobile, nu face parte din categoria încheierilor care pot fi supuse

recursului.

Prin urmare, Colegiul conchide că Societatea pe Acțiuni „Parcul de autobuze

din Bălți” nu s-a conformat prevederilor legale și a contestat încheierea din 22 martie

2016, care nu este cu drept de recurs, fără a indica careva norme de drept procedural

ce-i permite contestarea încheierii date.

Astfel, Societatea pe Acțiuni „Parcul de autobuze din Bălți” a declarat recurs

împotriva unei încheieri a instanței de insolvabilitate pentru care legislatorul nu a

prevăzut posibilitatea contestării.

În consecință, Colegiul remarca că prevederile exprese privind categoriile de

acte judecătorești susceptibile recursului în cauzele de insolvabilitate este conformă

standardelor procedurale garantate de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, o asemenea

reglementare juridică încadrându-se pe deplin în marja de apreciere recunoscută

autorităților statale în configurarea cadrului intern relevant.

Or, în speța de referință Ashingdane versus Marea Britanie (hotărârea Curții

Europene a Drepturilor Omului din 28 mai 1995), magistrații europeni au notat că în

reglementarea limitărilor dreptului de acces la justiție, statele contractante beneficiază

de o certă marjă de apreciere, deși soluția finală de a supraveghea respectarea

prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului ține de sarcina Curții

Europene, nu este de competența Curții să substituie autoritățile naționale în stabilirea

politicilor în acest domeniu.

În acest context, nu poate fi reținut argumentul recurentului cu privire la

ilegalitatea încheierii contestate, deoarece acesta este irelevant în circumstanțele în

care se referă la dezacordul cu respectiva încheiere, care în virtutea legii nu se supune

recursului.

Astfel, argumentele recurentului Societatea pe Acțiuni „Parcul de autobuze din

Bălți” nu pot fi puse la baza anulării actului de dispoziție al instanței de

insolvabilitate din 22 martie 2016, în condițiile cînd acesta nu este pasibil verificării

în ordine de recurs.

Totodată, Colegiul notează că în conformitate cu art. 27 Cod de procedură

civilă, disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces,

în primul rînd a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de

interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de

a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare. Instanța nu admite

dispunerea de un drept sau folosirea modalității de apărare dacă aceste acte contravin

legii ori încalcă drepturile sau interesele legitime ale persoanei.

Din considerentele menționate supra și avînd în vedere faptul că încheierea din

22 martie 2016 a Curții de Apel Chișinău nu este susceptibilă recursului, Colegiul

3

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Parcul de

autobuze din Bălți”.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e

Se respinge recursul depus de Societatea pe Acțiuni ,,Parcul de autobuze din

Bălți”, ca fiind depus împotriva unui act judecătoresc nesusceptibil de atac.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

4