2ra-1608/16 — recunoașterea faptului decontării abuzive de la rețeaua de telefonie mobilă și internet

prima instanță: N. Mazur nr. 2ra-1608/16

instanța de apel: M. Guzun, A. Nogai, V. Brașoveanu

ÎNCHEIERE

20 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Tamara Chișica-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Ala Cobăneanu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Societatea pe Acțiuni „Moldtelecom”

în pricina civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Orbu

împotriva Societății pe Acțiuni „Moldtelecom”, intervenient accesoriu Agenția

pentru Protecția Consumatorilor privind recunoașterea faptului deconectării

abuzive de la rețeaua de telefonie mobilă și internet, încasarea prejudiciului moral

și a cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2016, prin care s-au

respins apelurile declarate de Ștefan Orbu și Societatea pe Acțiuni „Moldtelecom”

și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 03 noiembrie

2015

constată:

La 08 septembrie 2014 Ștefan Orbu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SA „Moldtelecom” cu privire la declararea nulității clauzei contractuale.

În motivarea cererii a indicat că la 13 mai 2012 a încheiat cu

SA „Moldtelecom” un contract de prestări de servicii telefonie mobilă „Unite”

(internet mobil).

Ulterior, la 25 septembrie 2013, între el și SA „Moldtelecom” a mai fost

semnat un contract de prestare a serviciilor de telefonie mobilă „Unite” în pachet

de 200 minute internaționale și convorbiri nelimitate pe teritoriul Republicii

Moldova cu toți operatorii de telefonie mobilă.

Respectiv, a fost creat un cont unic și toate plățile erau achitate conform

facturii unice care era prezentate.

În luna august 2014 (termenul de achitare fiind 31 august 2014) a primit o

factură în valoare de 378, 86 lei, care a fost achitat în termenii stabiliți în factura de

plată.

1

La 30 august 2014, în jurul orelor 14:00, a fost sistată prestarea serviciilor de

telefonie mobile și a fost deconectat de la rețeaua fără a fi informat despre cauza

acestor deconectări.

Luând legătura cu un operator din cadrul SA „Moldtelecom”, a fost informat

că au apărut schimbări în tariful prestatorului de servicii și reclamantul are datorii

către SA „Moldtelecom”, respectiv acestea nu sunt defecțiuni tehnice, ci o sistare

a prestării serviciilor de telefonie mobilă.

Conform punctului 5.9 din contractul încheiat, prestatorul de servicii se

obligă ca în decurs de 30 zile, înainte de data efectuării modificărilor în contract,

să informeze în scris abonatul despre efectuarea modificărilor.

SA „Moldtelecom” nu a binevoit să anunțe abonații despre aceste

modificări.

Cu referire la prevederile art. 668 Cod Civil, reclamantul indică că

contractul încheiat legal obligă părțile nu numai la ceea ce au stipulat expres, dar

și la tot ceea ce |rezultă din natura lui în conformitate cu legea, cu uzanțele sau cu

principiile echității.

Contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele

sale ori prin acordul părților dacă legea nu prevede altfel.

Or, în temeiul principiului irevocabilității și securității raporturilor juridice

pentru modificarea sau încetarea contractului este necesar consimțământul

ambelor părți, în cazul dat legea nu prevede nici o derogare de la principiul statuat

la art. 668 Cod Civil.

Mai mult ca atât, conform art. 4 din Legea privind protecția consumatorilor,

se interzice agenților economici de a include clauze abuzive în contractele

încheiate cu consumatorii. Clauzele abuzive se consideră nule, cu excepția celor

negociate individual.

De asemenea, o clauză contractuală care nu a fost negociată individual cu

consumatorul se consideră abuzivă dacă aceasta creează, contrar cerințelor bunei-

credințe, prin ea însăși, sau împreună cu prevederi din contract, în detrimentul

consumatorului, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților.

În același sens, art. 716 Cod Civil prevede că, o clauză contractuală standard

este lipsită de efect dacă prejudiciază disproporționat, contrar principiilor bunei-

credințe, cealaltă parte a contractului.

În acest context această normă abuzivă inserată într-un contract de adeziune

(care nu se negociază) contravine însuși esenței principiilor dreptului, conform art.

933 al Codului civil, în cazul în care, la încheierea contractului, prețul lucrărilor

prestațiilor a făcut obiectul unei evaluări, antreprenorul sau prestatorul trebuie să

justifice majorarea retribuției.

Beneficiarul nu este obligat să plătească această majorare decât în măsura în

care ea rezultă din lucrări, prestațiile sau cheltuielile pe care antreprenorul sau

prestatorul nu le-a putut prevedea la momentul încheierii contractului.

Majorarea retribuției în cazul contractului de prestări servicii poate avea loc

numai în cazul, când antreprenorul sau prestatorul de la bun început au activat cu

bună credință și din motive întemeiate nu au putut prevedea majorare la momentul

2

încheierii contractului. În asemenea situații majorarea retribuției se consideră

justificată și beneficiarul este obligat să plătească majorarea devizului estimativ. În

caz contrar el este obligat de această obligație.

De asemenea, reclamantul a menționat că prin factura prezentată spre

achitare pentru luna august 2014 nu a primit nicio notificare privind modificările

aduse, și respectiv, reclamantul fiind de bună-credință, a achitat integral factura

prezentată. În urma achitării facturii, acesta urma să beneficieze de serviciile

achitate, însă a fost lipsit în mod arbitrar de către pârât. Această limitarea pe lângă

faptul că pune în seama sa cheltuieli exagerate și atentează la securitatea

raporturilor juridice, îi îngrădește accesul la lucru, deoarece numărul de telefon

este inerent activității acestuia, reclamantul fiind avocat de profesie și-a indicat

numărul de telefon pe cărțile de vizite și mandatele eliberare Cabinetului

Avocatului „Orbu Ștefan”.

Consideră că a suferit un prejudiciu moral în valoare de 55 000 lei, care l-a

solicitat în temeiul Legii privind protecția consumatorului și art. 1422 Cod civil.

Își întemeiază pretențiile în baza art. 166 Cod de procedură civilă, art. 668,

art. 933, art. 716, art. 1422, art. 1423 Codul civil și în baza Legii privind protecția

consumatorului.

Solicitat să fie declarată nulă clauza nr. 5.9 din contractul de prestare a

serviciilor de telefonie mobilă „Unite”, încheiat la 25 septembrie 2009, să fie

încasat din contul SA „Moldtelecom” în beneficiul său prejudiciul moral în mărime

de 55 000 lei și a cheltuielilor de judecată.

În cadrul examinării cauzei, Ștefan Orbu a depus cerere de atragere în

calitate de intervenient accesoriu a Agenției pentru Protecția Consumatorilor.

Ulterior, Ștefan Orbu a înaintat cerere de concretizare a pretențiilor prin care

a solicitat să fie recunoscut faptul deconectării abuzive de la rețeaua de telefonie

mobilă și internet, să fie încasat din contul pârâtului în contul reclamantului a

prejudiciului moral în valoare de 55 000 lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 03 noiembrie 2015 a

fost admisă parțial acțiunea, a fost recunoscut faptul deconectării abuzive de la

rețeaua de telefonie mobilă și internet în luna august 2014 a lui Ștefan Orbu de

către SA „Moldtelecom”, a fost încasat din contul SA ”Moldtelecom” în beneficiul

lui Ștefan Orbu prejudiciul moral în valoare de 1000 lei și taxa de stat în mărime

de 200 lei, în rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2016, au fost respinse

apelurile declarate de Ștefan Orbu și SA „Moldtelecom” și a menținut hotărârea

Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 03 noiembrie 2015.

La 11 mai 2016, prin intermediul oficiului poștal, SA „Moldtelecom” a

depus cerere de recurs prin care a solicitat casarea integrală a deciziei instanței de

apel și pronunțarea unei noi decizii, prin care să fie respinsă integral cerințele

invocate de către intimat.

În motivarea cererii a indicat că prin concluziile sale, instanțele de judecată

se contrazic referitor la modalitatea de înștiințare a abonatului de către operator, în

3

cazul modificării condițiilor contractuale, precum și eronat au dat o apreciere

critică probelor, prezentate de SA „Moldtelecom”.

Astfel, SA „Moldtelecom” a confirmat prin probe veridice și pertinente

faptul transmiterii și expedierii în adresa lui Ștefan Orbu, prin intermediul

întreprinderii de stat „Poșta Moldovei” a notificării corespunzătoare, privind

modificarea serviciului telefoniei mobile, fapt confirmat prin actul de primire-

predare a corespondenței SA „Moldtelecom” din 25 aprilie 2014, semnat și sigilat

de B/1 CPTP întreprinderea de stat „Poșta Moldovei” la data de 25 aprilie 2014,

registrul de expediere a corespondenței persoanelor fizice, scrisorile expediate în

adresa abonaților.

Această acțiune este una legală, întemeiată pe clauzele contractului

nr. exp-06 din 25 septembrie 2013, unde conform pct. 5.19, toate notificările ce

urmează a fi efectuate de către operator în baza prezentului contract, vor fi aduse la

cunoștința abonatului prin unul sau mai multe din următoarele mijloace care sunt la

dispoziția operatorului: informație scrisă în factură/cont de plată, informațiile

plasate pe web-site, mesaj transmis prin sms, scrisoare electronică transmisă prin e-

mail, scrisorile transmisă prin poștă, anunț adus la cunoștință prin mass-media.

Indică că, împreună cu reclamantul, toți abonații, care dețineau un astfel de

abonament și la care au fost modificate la fel condițiile contractuale, nu mai târziu

de 01 mai 2014, adică cu 30 de zile înaintea de intrarea în vigoare a acestora, au

fost informați în aceeași formă scrisă, prin scrisori fără aviz, expediate la adresa de

facturare, așa cum prevăd condițiile contractuale.

La fel menționează, că intimatul, fiind notificat despre modificarea

condițiilor de prestare a pachetului ”3G Unic 159” la timp și într-un mod

corespunzător, precum și primind facturile pe perioada de facturare: iunie și iulie

2014, în condițiile serviciului telefonie mobilă post modificat, fără a înainta către

operator careva pretenții, și-a îndeplinit obligațiile contractuale de achitare la timp

și pe deplin. Acest fapt este confirmat prin factura nr. 69928046 din 02 iulie 2014

și factura nr. 71436666 din 03 august 2014, care au fost achitate pe deplin de

intimat.

Faptul achitării facturilor de plată respective, a fost recunoscut de Ștefan

Orbu în cadrul examinării cauzei.

Suplimentar, recurentul a invocat că facturile de plată respective au fost

expediate pe aceeași adresa unde a fost expediată și notificarea despre modificarea

clauzelor contractuale.

La 12 iulie 2016 Agenția pentru Protecția Consumatorilor a depus referință

la cererea de recurs depusă de SA „Moldtelecom”, prin care a solicitat respingerea

acesteia.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 93, Vol. II).

Totodată, e de menționat că la materialele cauzei nu este anexată nicio probă cu

privire la data recepționării deciziei de către părți.

4

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2016, în

termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SA ”Moldtelecom”, nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de SA „Moldtelecom”, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de SA „Moldtelecom” ca inadmisibil.

5

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

dispune:

Recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Moldtelecom” se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Ala Cobăneanu

6