3ra-1074/16 — recunoașterea ilegalității refuzului de a stabili și achita indemnizația de maternitate

Dosarul nr.3ra-1074/16

Instanța de fond: Judecătoria Botanica mun. Chișinău – V. Mihaila

Instanța de apel: CA Chișinău – N. Traciuc, M. Anton, Iu. Cotruță

Î N C H E I E R E

20 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Svetlana Filincova,

judecători Nicolae Craiu, Maria Ghervas,

soluționînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursurilor depuse de către

avocatul Vasili Ciuperca în interesele Tatianei Ursu și Valeriu Ursu și de către

Direcția Trupelor de Pază și Supraveghere și Escortare al Departamentului

Instituțiilor Penitenciare în pricina civilă la acțiunea Tatianei Ursu și Valeriu Ursu

împotriva Departamentului Instituțiilor Penitenciare și Direcției Trupelor de Pază,

Supraveghere și Escortare privind recunoașterea ilegalității refuzului de a stabili și a

achita indemnizația pentru concediu de maternitate, obligarea de a stabili și a achita

indemnizația pentru concediu de maternitate,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2016,

C O N S T A T Ă:

Valeriu Ursu și Tatiana Ursu la data de 16 iunie 2015 s-au adresat cu cerere de

chemare în judecată împotriva Departamentului Instituțiilor Penitenciare și Direcției

Trupelor de Pază, Supraveghere și Escortare a Departamentului Insituțiilor

Penitenciare solicitînd recunoașterea ilegalității refuzului de a stabili și achita

indemnizația pentru concediu de maternitate, obligarea de a stabili și achita

indemnizația pentru concediu de maternitate și încasarea cheltuielilor judiciare (f.d.

3-6).

În motivarea cererii reclamanții au indicat, că la data de 05 iunie 2004 a fost

înregistrată căsătoria între Ursu Valeriu și Ursu Tatiana. Reclamantul Ursu Valeriu

este angajat al Departamentului Instituțiilor Penitenciare în funcție de șofer –

santinelă în cadrul serviciului auto al Direcției trupelor de pază, supraveghere și

escortare, iar reclamanta Ursu Tatiana nu este angajată în cîmpul muncii și se află la

1

întreținerea soțului Ursu Valeriu, fapt confirmat prin adeverința eliberată de către

Primăria com. Sinești, r-nul Ungheni.

Începînd cu data de 07 aprilie 2015 pînă la data de 10 august 2015 Ursu

Tatiana s-a aflat în concediu prenatal cu o durată de 70 zile și în concediu postnatal

cu o durată de 56 zile, fapt confirmat prin certificatul de concediu medical seria 01

număr 1947559 din data de 07 aprilie 2015.

La data de 05 mai 2015 și la 03 iunie 2016 reclamanții s-au adresat cu cereri

către Departamentul Instituțiilor Penitenciare și Direcția Trupelor de Pază,

Supraveghere și Escortare a DIP privind achitarea indemnizației pentru concediu de

maternitate la locul de muncă a soțului.

Prin răspunsurile primite s-a comunicat că reclamanții nu pot beneficia de

indemnizație pentru concediu de maternitate, deoarece colaboratorii sistemului

penitenciar nu au obligația de a achita contribuții de asigurări sociale și astfel, nu se

consideră asigurați prin intermediul sistemului public de asigurări sociale.

În opinia reclamanților refuzurile privind achitarea indemnizației pentru

concediu de maternitate de la locul de muncă a soțului este neîntemeiat, ori potrivit

art. 124 alin. 1 Codul Muncii „femeilor salariate și ucenicelor, precum și soțiilor

aflate la întreținerea salariaților, li se acordă un concediu de maternitate ce include

concediul prenatal cu o durată de 70 de zile calendaristice și concediul postnatal cu

o durată de 56 de zile calendaristice”.

Iar, punctul 48 al Hotărîrii Guvernului nr. 108 din 03 februarie 2005 privind

aprobarea Regulamentului cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de

plată a indemnizațiilor pentru incapacitatea temporară de muncă „în cazul în care

soția se află la întreținerea soțului asigurat, indemnizația de maternitate se stabilește

pe numele soției. Faptul că persoana în cauză este soția angajatului se confirmă prin

buletinul de identitate și certificatul de căsătorie”.

La data de 16 iulie 2015 reclamanții au depus cerere privind încasarea

chetuielilor de judecată în mărime de 5 000 lei ( f.d. 41-42).

Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din data de 16 iulie 2015 s-

a admis parțial cererea de chemare în judecată.

S-a recunoscut ilegale refuzurile Departamentului Instituțiilor Penitenciare și a

Direcției Trupelor de Pază, Supraveghere și Escortare a DIP privind stabilirea și

achitarea Tatianei Ursu indemnizația pentru concediu de maternitate.

S-a obligat Departamentul Instituțiilor Penitenciare și Direcția Trupelor de

Pază, Supraveghere și Escortare a DIP de a stabili și achita Tatianei Ursu

indemnizația pentru concediu de maternitate, ce include concediu prenatal cu o durată

de 70 zile calendaristice și concediu postnatal cu o durată de 56 zile calendaristice.

S-a încasat de la Departamentul Instituțiilor Penitenciare și Direcția Trupelor

de Pază, Supraveghere și Escortare a DIP în mod solidar în beneficiul Tatianei Ursu

2

cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 3000 lei. În rest acțiuea a fost

respinsă.

Invocînd ilegalitatea hotărîrii emise, la data de 20 iulie 2015 Direcția Trupelor

de Pază, Supraveghere și Escortare a DIP a contestat-o cu apel, solicitînd casarea

hotărîrii ( f.d. 52-5).

Nefiind de acord cu hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din data de

16 iulie 2016 Departamentul Instituțiilor Penitenciare a depus cerere de apel, prin

care a solicitat admiterea acesteia, casarea hotărîrii contestate ( f.d. 54-56).

La data de 11 februarie 2016 avocatul Vasili Ciuperca a depus cerere privind

compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 3 500 lei ( f.d. 81)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 18 februarie 2016 s-a respins

apelul declarata de Direcția Trupelor de Pază, Supraveghere și Escortare a DIP.

S-a admis apelul declarat de Departamentul Instituțiilor Penitenciare, s-a casat

în parte hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din data de 16 iulie 2015, în

partea, prin care s-au admis pretențiile reclamanțiilor către Departamentul Insituțiilor

Penitenciare cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului de a stabili și achita

indemnizația pentru concediu de maternitate și obligarea de a stabili și a achita

indemnizația pentru concediu de maternitate și în partea încasării cheltuielilor de

judecată în mod solidar ca fiind neîntemeiate. În rest hotărîrea primei instanțe a fost

menținută ( f.d. 93).

În motivarea soluției sale instanața de apel a constat că pretențiile Tatianei

Ursu și Valeriu Ursu față de Departamentul Instituțiilor Penitenciare sunt

neîntemeiate, ori Ursu Valeriu este angajat al Direcției Trupelor de Pază,

Supraveghere și Escortare a DIP, dar nu este angajat al Departamentului Instituțiilor

Penitenciare prin urmare aceste este pîrîtul necorespunzător fiind eliberat de

răspundere civilă.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 26 mai 2016 avocatul

Vasili Ciuperca în interesele Tatianei Ursu și Valeriu Ursu a depus cerere de recurs,

prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel în partea

respingerii pretențiilor reclamanților către Departamentul Insituțiilor Penitenciare și

încasarea cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu examinarea cererii în

instanța de recurs în mărime de 2 000 lei ( f.d. 103-107).

La 30 mai 2016 Direcția Trupelor de Pază, Supraveghere și Escortare a DIP a

depus cerere de recurs asupra deciziei instanței de apel, solicitînd casarea deciziei

instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe, cu pronunțarea unei decizii noi de

respingere a acțiunii.

În motivarea cererii de recurs Direcția a invocat, că instanța de apel nu a

constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea

pricinii, astfel, au fost interpretate eronat normele de drept material.

3

În conformitate cu art. 434 alin. 1 CPC recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă, că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 18 februarie 2016, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data de 11

mai 2016, confirmare privind recepționarea acesteia la materialele dosarului lipsește.

Recursurile depuse la 26 mai 2016 și 30 mai 2016 se consideră a fi depuse în

termen.

Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursurilor în raport cu materialele

pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursurile declarat de către avocatul

Vasili Ciuperca în interesele Tatianei Ursu și Valeriu Ursu și de către Direcția

Trupelor de Pază, Supraveghere și Escortare a DIP sunt inadmisibile din următoarele

considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, Colegiul atestă, că recurenții

indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au

apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute

ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor,

fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează, că recursurile în cauză conține obiecții de fapt

și de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic

inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

verificarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă recurenții și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificîndu-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, Colegiul constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui

temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar al. 4 stabilește că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la al.

4

3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea

au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 al. 2, 3 și 4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe cînd în recursurile

declarate de către avocatul Vasili Ciuperca în interesele Tatianei Ursu și Valeriu Ursu

și de către Direcția Trupelor de Pază, Supraveghere și Escortare a DIP asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursurile declarate de către avocatul Vasili Ciuperca în interesele Tatianei

Ursu și Valeriu Ursu și de către Direcția Trupelor de Pază, Supraveghere și Escortare

a DIP inadmisibile.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către avocatul Vasili

Ciuperca în interesele Tatianei Ursu și Valeriu Ursu și de către Direcția Trupelor de

Pază, Supraveghere și Escortare a DIP împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

18 februarie 2016, în pricina civilă la acțiunea Tatianei Ursu și Valeriu Ursu

împotriva Departamentului Instituțiilor Penitenciare și Direcției Trupelor de Pază,

Supraveghere și Escortare privind recunoașterea ilegalității refuzului de a stabili și a

achita indemnizația pentru concediu de maternitate, obligarea de a stabili și a achita

indemnizația pentru concediu de maternitate.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Svetlana Filincova

judecători Nicolae Craiu

Maria Ghervas

5