3ra-1114/16 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-1114/16 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță, jud.: C. Ursachi dosarul nr. 3ra-1114/2016
instanța de apel, jud.: M. Guzun, A. Nogai, V. Brașoveanu
Î N C H E I E R E
20 iulie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Ala Cobăneanu, Galina Stratulat
examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de
Ecaterina Mahu,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ecaterina
Mahu împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și
Asigurarea Egalității, intervenient accesoriu Maria Toma cu privire la contestarea
actului administrativ,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2016, prin care
au fost respinse apelurile declarate de Consiliul pentru prevenirea și eliminarea
discriminării și asigurarea egalității cu menținerea încheierii Judecătoriei
Buiucani, mun. Chișinău din 12 februarie 2015, și de Ecaterina Mahu cu
menținerea hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09 octombrie 2015,
c o n s t a t ă :
La 19 decembrie 2014, reclamanta Ecaterina Mahu a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea
Discriminării și Asigurarea Egalității cu privire la contestarea actului
administrativ.
În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că Consiliul pentru prevenirea
și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, la 15 octombrie 2014 a
adoptat o decizie prin care reclamanta a fost recunoscută vinovată de comiterea
contravenției prevăzute de art. 65/1 lit. a), c) și d) Cod Contravențional, iar la 17
octombrie 2014 a fost întocmit un proces-verbal cu privire la contravenție pe
numele reclamantei.
Susține reclamanta că, nu este de acord cu decizia emisă și o consideră
ilegală și neîntemeiată, și care consideră că urmează a fi anulată.
Notează că, în partea introductivă a Deciziei Consiliului se indică: „a
examinat cauza nr. 164/14, și audiind ... reclamata Ecaterina Mahu...”. Plângerea
a fost examinată în absența ultimei, citându-se explicațiile date de reclamantă în
adresa Școlii de Arte „Alexei Stîrcea”.
1
Consideră reclamanta că, Consiliul a introdus date eronate în propria
decizie adoptată.
Privitor la pct. 1.2, 1.4 din Decizia Consiliului din 15 octombrie 2014: este
indicat că la 15 octombrie 2014, reclamanta a primit o telegramă de la Consiliul
sus-menționat prin care a fost citată pentru 17 octombrie 2014 în calitate de
contravenientă, însă la 17 octombrie 2014, cînd s-a prezentat avocatul
împuternicit al reclamantei, să o reprezinte în ședință, decizia cu privire la
contravenție era emisă deja, fără a o audia și fără a avea posibilitatea de a prezenta
poziția și de a exercita drepturile prevăzute prin lege.
Reclamanta consideră decizia ilegală, deoarece a fost emisă în absența sa.
Mai mult susține că, de la 24 septembrie 2014 și pînă la 27 noiembrie
2014 a fost în concediu de boală, cu piciorul în ghips, fiindu-i extrem de dificil să
se deplaseze și fiindu-i prescris regim de odihnă, la domiciliu.
La 09 octombrie 2014 a fost telefonată de către un reprezentant al
Consiliului căruia i-a comunicat că se află în imposibilitate de a se prezenta
fiindcă este în concediu de boală, cu piciorul în ghips și careva acte pe marginea
acuzațiilor ce i se aduc nu a primit.
Ulterior, la 13 octombrie 2014 a primit un aviz de la poștă, dar iarăși nu a
avut posibilitate să se deplaseze la poștă din cauza stării de sănătate.
A menționat că doar la 15 octombrie 2014 cînd a primit telegrama, a
primit și copia plângerii petiționarei Maria Toma din 25 septembrie 2014 și nota
informativă a Consiliului din 30 septembrie 2014, pînă la 15 octombrie 2014
nefiindu-i remisă copia plângerii și a notei informative.
Reclamanta consideră că, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea
Discriminării și Asigurarea Egalității a încălcat prevederile propriului
Regulament, accesul liber la justiție, egalitatea în drepturi a părților și principiul
contradictorialității.
Totodată, susține reclamanta că în nota informativă a Consiliului din 30
septembrie 2014 este indicată solicitarea de a prezenta pînă la 05 octombrie 2014
argumentele și poziția proprie cu privire la plîngerea cet. Toma Maria, însă cu
toate acestea, a făcut cunoștință cu plîngerea respectivă abia la 15 octombrie
2014.
Astfel, susține că a fost lipsită de posibilitatea de a se apăra de acuzațiile
aduse, de posibilitatea de a prezenta probe, plîngerea fiind examinată în absența
reclamantei.
Decizia din 15 octombrie 2014 o consideră ilegală deoarece a fost emisă
cu încălcarea normelor de drept, atît materiale cît și procedurale, Consiliul însăși
indicînd în nota informativă : „Audierile pe marginea acestui caz vor avea loc în
ziua de 13 octombrie ora 13.00...”, iar ulterior, în aceeași zi Consiliul scrie o
telegramă prin care o citează pentru data de 17 octombrie 2014 pentru a fi audiată
în calitate de contravenientă, telegramă pe care o primește abia la 15 octombrie
2014.
Faptul nerecepționării telegramei la 13 octombrie 2014, consideră că nu-i
poate fi incumbat, deoarece despre data de 15 octombrie 2014 în telegramă nu
2
este indicat nimic, însă la 15 octombrie 2014 Consiliul emite deja decizia cu
privire la recunoașterea vinovăției în comiterea contravenției prevăzute de art.
65/1 Cod contravențional, deși a fost citată pentru data de 17 octombrie 2014,
Consiliul examinînd plîngerea la 15 octombrie 2014.
Mai menționează reclamanta că, la 24 octombrie 2014 reclamanta s-a
adresat direct în instanța de judecată, în procedură generală, neștiind că deciziile
Consiliului se contestă în contencios administrativ.
Pe parcursul examinării cauzei, la 19 mai 2015 Maria Toma a depus în
instanță cerere privind atragerea sa în calitate de intervenient accesoriu de partea
pîrîtului.
Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 19 mai 2015 s-a
admis cererea și s-a dispus introducerea în proces în calitate de intervenient
accesoriu din partea pîrîtului a Mariei Toma.
A mai indicat că, prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din
27 noiembrie 2014 a fost anulat procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 773
din 17 octombrie 2014 întocmit de către Consiliu și a fost încetat procesul
contravențional în privința reclamantei.
Astfel, instanța de fond a constatat faptul că procesul-verbal cu privire la
contravenție este întocmit contrar prevederilor legale, nefiind indicată ora sau
perioada comiterii contravenției, și nerespectîndu-i drepturile legale, și pe cale de
consecință, consideră și decizia adoptată de Consiliu de asemenea ca ilegală.
Solicită reclamanta, repunerea în termen, admiterea acțiunii, anularea
deciziei Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea
Egalității din 15 octombrie 2014, ca fiind ilegală.
Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09 octombrie
2015, acțiunea a fost respinsă ca tardivă, depusă cu omiterea termenului de
prescripție.
Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, la 16 octombrie 2015,
Ecaterina Mahu a declarat apel.
La 25 februarie 2015 Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea
Discriminării și Asigurarea Egalității a depus recurs (f.d. 99, Vol. I) asupra
încheierii din 12 februarie 2015, solicitînd casarea integrală a încheierii primei
instanțe, cu soluționarea prin decizie a problemei în fond.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2016 s-a respins
recursul declarat de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și
Asigurarea Egalității și s-a menținut încheierea Judecătoriei Buiucani, mun.
Chișinău din 12 februarie 2015; s-a respins cererea de apel declarată de Ecaterina
Mahu și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09
octombrie 2015.
La 18 aprilie 2016, Ecaterina Mahu a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel
și a hotărîrii primei instanțe cu remiterea pricinii spre rejudecare.
3
În motivarea recursului a indicat că consideră neîntemeiată decizia
instanței de apel, deoarece contrar probelor anexate la materialele cauzei, instanța
eronat a aplicat și interpretat normele materiale.
Mai mult susține recurenta că, decizia instanței de apel este una
superficială, formală și neîntemeiată, deoarece instanța nu s-a expus asupra
tuturor motivelor invocate în apel, motivînd eronat decizia prin expirarea
termenului de prescripție.
Examinînd temeiurile recursului declarat de Ecaterina Mahu, în raport cu
materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil
din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin.(2), (3) și (4).
În conformitate cu art. 432 CPC, alin. (2), (3) și (4), se consideră că
normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care
instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o
lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în
mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. Se consideră că normele de
drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care pricina a fost
judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a
fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul,
data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile
privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema
drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește
procesul-verbal al ședinței de judecată. Săvîrșirea altor încălcări decît cele
indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus
la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ecaterina Mahu nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Ecaterina Mahu se
axează asupra fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurentei cu soluția
pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, invocarea de către recurentă a faptului că instanța de apel a interpretat
și aplicat eronat normele de drept material la judecarea pricinii este pur
declarativă, doar pentru a se încadra în temeiurile declarării recursului.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu
denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau
4
de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate
și urmează a fi respins.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu și temeinicia în fapt a
acesteia.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că conform
jurisprudenței degajate de CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie
capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie
să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell
contra Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă
motivele recursului invocate în speță sunt similare celor indicate în procesul
judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat deja în modul
corespunzător.
Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de
Ecaterina Mahu ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e :
Recursul declarat de Ecaterina Mahu se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Ala Cobăneanu
Galina Stratulat
5