2r-649/16 — încasarea sumei

prima instanță: C.Guzun dosarul nr.2r-649/16

instanța de apel: N.Budăi, I.Muruianu, V.Efros

D E C I Z I E

20 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului,

Judecător: Tatiana Vieru

Judecători: Oleg Sternioală, Valentina Clevadî

examinînd recursul declarat de către Baciu Maria prin intermediul

reprezentantului, avocatul Vladimir Poalelungi,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mahu Dumitru

împotriva lui Baciu Nicolae și Baciu Maria cu privire la încasarea sumei,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2016, prin care cererea de

apel depusă de către Baciu Maria a fost restituită, pe motiv că, apelanta nu a lichidat

neajunsul constatat prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2016,

c o n s t a t ă:

La 07 octombrie 2011, Mahu Dumitru s-a adresat cu o cerere de chemare în

judecată împotriva lui Baciu Nicolae și Baciu Maria cu privire la încasarea sumei.

În motivarea acțiunii, Mahu Dumitru a indicat că, la 30 aprilie 2009 a încheiat cu

pîrîții Baciu Nicolae și Baciu Maria, ce acționau în calitate de vînzători, contractul de

vînzare-cumpărare a apartamentului nr. 28, situat în mun. Chișinău, str. Piața Unirii

Principatelor, 1, cu suprafața totală de 36,6 m.p., cu nr. cadastral 0100515.111.01.028,

tranzacția enunțată fiind încheiată în prezența notarului privat Rodica Semionova și

înregistrată în registrul acesteia sub nr. 7264.

Afirmă că, după perfectarea tuturor actelor, dorind să-și înregistreze la OCT

dreptul de proprietate asupra imobilului procurat, a aflat că, referitor la acest imobil

există o încheiere a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, emisă la 09.04.2009, prin

care s-a dispus interzicerea oricăror operațiuni în privința imobilului respectiv, astfel

fiind refuzat de către colaboratorii OCT în înregistrarea contractului de vînzare-

cumpărare.

Ulterior a aflat că, imobilul sus-indicat a constituit obiectul unui litigiu diferit spre

examinare Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, între pîrîți și Efteni Elena, care

acționa din numele persoanei incapabile Țurcan Leonid, inițiat la cererea ultimei.

În urma examinării litigiului, la 07.07.2011, Colegiul civil și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a adoptat o decizie prin care a menținut

în vigoare hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25.03.2010, prin care s-a

constatat că imobilul sus-menționat a fost obiectul unei scheme de escrocherie, fiind

privatizat ilegal, cu prezentarea unor acte false, ulterior ajungînd în posesia pîrîților.

1

Ca rezultat al celor constatate, instanța a declarat nule toate tranzacțiile cu

apartamentul în litigiu, inclusiv și contractul de vînzare-cumpărare din 30.04.2009, iar

reclamantul a rămas fară apartament, precum și fară banii achitați pentru imobil.

Pretențiile și obiecțiile sale față de pîrîți, se referă la acțiunile lor premeditate,

intenționate și dolosive, pe care aceștia le-au avut în momentul în care i-au vîndut

imobilul menționat mai sus, fiind în cunoștință de faptul existenței unui litigiu cu privire

la imobilul disputat, despre contestarea legalității deținerii în proprietate a imobilului

respectiv, înțelegînd că pot pierde apartamentul vizat, ei au ascuns toate aceste

circumstanțe și, acționînd prin dol și viclenie, i-au vîndut apartamentul, care era deja

obiectul unui litigiu, cauzîndu-i în rezultat un prejudiciu material.

Menționează că, dacă ar fi cunoscut despre existența acestui litigiu, dînsul nu ar fi

acceptat să procure apartamentul în cauză.

Susține reclamantul că, atît prima instanță, cît și instanța de apel și cea de recurs,

în urma examinării cauzei, au constatat în hotărîrile și deciziile adoptate că dînsul a fost

cumpărător de bună-credință, iar potrivit în pct.9 din contractul de vînzare-cumpărare

din 30.04.2010, vînzătorul a declarat pe propria răspundere că la data încheierii

contractului, imobilul nu se afla sub interdicție, nu forma obiectul unui litigiu și a

garantat cumpărătorului contra oricărei evicțiuni totale sau parțiale, ce pot apărea în

viitor, condiții ce nu se atestă la caz, motiv pentru care a fost sesizată instanța de

judecată cu prezenta acțiune.

Solicită reclamantul Mahu Dumitru, inclusiv prin cererea de concretizare a acțiunii

din 12 februarie 2016, încasarea în mod solidar din contul pîrîților Baciu Nicolae și

Baciu Maria în beneficiul său a sumei de 28 000 euro, a cheltuielilor pentru serviciile

notariale în sumă de 2303,78 lei, a cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice în

sumă de 5 000 lei și suma de 150 lei, cu titlu de taxă de stat achitată pentru depunerea

cererii de chemare în judecată (f.d.f.d.3-5,152).

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 12 februarie 2016, cererea

de chemare în judecată depusă de către Mahu Dumitru a fost admisă integral, după cum

urmează. S-a încasat în mod solidar din contul lui Baciu Nicolae și Baciu Maria în

beneficiul lui Mahu Dumitru suma de 28 000 euro, convertiți în lei moldovenești

conform cursului oficial la data executării hotărîrii, plata pentru serviciile notariale în

sumă de 2 303,78 lei și cheltuielile de judecată sub formă de cheltuieli pentru achitarea

taxei de stat în sumă de 150 lei și pentru acordarea asistenței juridice în sumă de 5 000

lei (f.d.161).

Nefiind de acord cu hotărîrea enunțată, la 09 martie 2016, Baciu Maria a declarat

apel nemotivat, solicitînd scutirea parțială de la plata taxei de stat pentru depunerea

cererii de apel, admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanțe cu pronunțarea unei

noi hotărîri, prin care acțiunea depusă de către Mahu Dumitru să fie respinsă ca fiind

neîntemeiată (f.d.165-166).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2016, a fost admisă parțial

cererea apelantei Baciu Maria privind scutirea de la plata taxei de stat pentru depunerea

cererii de apel, fiind dispusă scutirea apelantei de la plata taxei de stat în sumă de 9860

lei din suma de 12860 lei și nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Baciu Maria,

acordîndu-i ultimei un termen pînă la 12 mai 2016, ora 11:00 pentru prezentarea dovezii

achitării taxei de stat pentru depunerea apelului în sumă de 3000 lei (f.d.176-178).

2

La 26 mai 2016, Baciu Maria a depus apel motivat, solicitînd scutirea parțială de la

plata taxei de stat pentru depunerea apelului, admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei

instanțe cu remiterea cauzei la rejudecare (f.d.190-191).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2016, cererea de apel depusă

de către Baciu Maria a fost restituită, pe motiv că apelanta nu a lichidat neajunsul

constatat prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2016 (f.d.196-199).

La 15 iunie 2016, Baciu Maria prin intermediul reprezentantului, avocatul

Vladimir Poalelungi, a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din

02 iunie 2016, solicitînd admiterea acestuia, casarea încheierii recurate, cu remiterea

cauzei la rejudecare.

În motivarea cererii de recurs, s-a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

considerînd-o ilegală și neîntemeiată pe motiv că, a fost emisă cu încălcarea normelor

de drept procedural, deoarece actele cauzei confirmă starea precară a recurentei Baciu

Maria și este suficient pentru a considera că, la moment aceasta este în imposibilitate de

a achita taxa de stat pentru depunerea cererii de apel.

Pe cale de consecință, a menționat că, instanța de apel urma să țină cont de normele

de drept naționale, cît și de practica CEDO, în vederea neîngrădirii dreptului privind

accesul liber la justiție, fapt ce în prezenta speță nu se atestă (f.d.203).

În conformitate cu prevederile art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului

împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Din actele pricinii rezultă că încheierea recurată a fost pronunțată la 02 iunie 2016

(f.d.196), iar recursul a fost depus la 15 iunie 2016 (f.d.203), motiv ce impune instanța

de recurs prin prisma art. 425 CPC, să constate că recursul a fost declarat în termen.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

Așadar, din conținutul recursului declarat de Baciu Maria prin intermediul

reprezentantului, avocatul Vladimir Poalelungi rezultă că, recurenta nu este de acord cu

încheierea Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2016, prin care cererea de apel depusă

de către Baciu Maria a fost restituită, pe motiv că, apelanta nu a lichidat neajunsul

constatat prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2016.

În acest context, Colegiul consideră necesar de a reitera în prezenta speță

prevederile art. 437 alin. (3) Codul de procedură civilă, care statuează că, în cazul cînd

recursul este declarat prin reprezentant, la cererea de recurs se anexează și documentul,

legalizat în modul stabilit, care atestă împuternicirile acestuia dacă în dosar lipsește o

astfel de împuternicire.

Totodată, conform art. 8 alin. (1) CPC, părțile, alți participanți la proces au dreptul

să fie asistați în judecată de către un avocat ales ori desemnat de coordonatorul

Oficiului Teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat

sau de un alt reprezentant, în cazurile prevăzute de prezentul cod.

În conformitate cu art. 75 alin. (1) Codul de procedură civilă, în proces civil,

persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar.

Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a

avea avocat.

3

În accepțiunea art. 80 alin. (7) Codul de procedură civilă, împuternicirile date

avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat și

certificat de avocat.

Conform art. 60 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19

iulie 2002, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat.

Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul, forma și

modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.

La fel, prin prisma art. 3 alin. (1) CPC, care indică expres că, instanțele

judecătorești aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile,

efectuării actelor de procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărîri,

încheieri, decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile

prevăzute de lege, Colegiul reiterează și prevederile pct. 6 alin. 2) lit. a) și pct. 8 din

Hotărîrea nr. 158 din 28 februarie 2013 ,,Cu privire la aprobarea formularului și

modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar” (în redacția

Hotărîrii Guvernului nr. 931 din 12.11.2014, în vigoare din 14.11.2014), care

reglementează că, formularul mandatului avocatului conține un șir de elemente

obligatorii, inclusiv, pe versou se înserează împuternicirile avocatului. Împuternicirile

avocatului și ale avocatului stagiar în procesele civile, stabilite conform articolului 81

din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, urmează a fi consemnate pe

versoul mandatului sau după caz, în procura întocmită la cererea clentului, în modul

stabilit de lege.

Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că, cererea de recurs a fost semnată și

depusă în interesele Mariei Baciu de către avocatul Vladimir Poalelungi (f.d.203),

acesta acționînd în calitate de reprezentant în temeiul mandatului nr. 0494785 din 07

martie 2016, pe versoul căruia au fost indicate următoarele împuterniciri: dreptul de a

exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, de a depune cererea în

judecată, de a strămuta pricina la o judecată arbitrală, de a modifica temeiul or obiectul

acțiunii și de a încheia tranzacții. Colegiul remarcă că, dreptul de a ataca hotărîrea

judecătorească nu este expres indicat în mandat (f.d.164,verso).

În conformitate cu art. 81 CPC, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă

reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele

procedurale, cu excepția dreptului ,,… de a ataca hotărîrea judecătorească…”, drept

care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată

reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului. La dosar nu este

anexată o careva procură eliberată și legalizată în modul stabilit de lege.

Mai mult decît atît, la data depunerii cererii de recurs în prezenta speță, 15 iunie

2016, legislația în vigoare prevedea obligativitatea indicării exprese a împuternicirii de

a ataca hotărîrea judecătorească în interesele persoanei fizice, exclusiv în mandatul

avocatului, nu și în procură.

Așadar, avocatul Vladimir Poalelungi nu a fost împuternicit în modul prevăzut de

lege de a semna și depune cererea de recurs în interesele recurentei Maria Baciu, motiv

ce impune Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție să ajungă la concluzia de a respinge recursul depus de către Baciu Maria prin

intermediul reprezentantului, avocatul Vladimir Poalelungi, ca fiind depus de o

persoană fără împuterniciri.

În conformitate cu art. 427 lit.a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

4

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de către Baciu Maria prin intermediul

reprezentantului, avocatul Vladimir Poalelungi, în pricina civilă la cererea de chemare

în judecată depusă de Mahu Dumitru împotriva lui Baciu Nicolae și Baciu Maria cu

privire la încasarea sumei.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Oleg Sternioală

Valentina Clevadî

5