3ra-1096/16 — calcularea indemnizatiei unice
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- calcularea indemnizatiei unice
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-1096/16 — calcularea indemnizatiei unice (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 3ra-1096/16
Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău (jud. A. Arhip)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Muruianu, A. Minciună )
ÎNCHEIERE
20 iulie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului Tatiana Vieru
Judecătorii: Valentina Clevadî
Oleg Sternioală
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Serviciul
Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, reprezentat de Rada Ciurea, împotriva
deciziei din 13 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău,
adoptată în pricina civilă la cererea de chemare judecată înaintată de către
Grubleac Victor împotriva Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al
Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ,
c o n s t a t ă :
La data de 09 decembrie 2015 Grubleac Victor a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al
Ministerului Afacerilor Interne cu privire la obligarea de a înlătura încălcarea prin
recalcularea indemnizației unice.
În motivarea acțiunii Grubleac Victor a menționat că, la data de 27 martie 2015,
în conformitate cu art. 29 alin. (1) lit. f) din Legea serviciului protecției civile și
situațiilor excepționale nr. 93-XVI din 05 aprilie 2007 a fost concediat din serviciul
special și trecut în rezerva forțelor armate în legătură cu împlinirea vechimii în serviciu.
Susține reclamantul că, i-a fost achitată indemnizația unică la concediere în sumă
de 35711,32 lei, din care motiv la data de 21 octombrie 2015 a depus în adresa pîrîtului
cerere prealabilă, prin care a solicitat a fi înlăturată încălcarea prin achitarea
indemnizației fără reținerea impozitului pe venit în mărime de 18% din indemnizație,
ceea ce constituie suma de 6082,43 lei.
Menționează reclamantul că, la data de 11 noiembrie 2015 a recepționat răspunsul
Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor
Interne prin care i s-a refuzat în admiterea cererii prealabile pe motiv că, conform art.
20 lit. g) din Codul fiscal, indemnizațiile de concediere stabilite conform legislației nu
sunt scutite de la achitarea impozitului, fapt ce justifică reținerea sumei de 6082,43 lei.
În ședința de judecată din 28 ianuarie 2016 Grubleac Victor a suplimentat
pretențiile înaintate, solicitînd și anularea răspunsului Serviciului Protecției Civile și
1
Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne prin care a fost refuzat în
admiterea cererii prealabile.
Prin hotărîrea din 05 februarie 2016 a judecătoriei Centru mun. Chișinău s-a admis
parțial acțiunea depusă de Grubleac Victor și s-a încasat din contul Serviciului
Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne în
beneficiul lui Grubleac Victor suma de 6082,43 lei cu titlu de reparare a prejudiciului
material. În rest, s-a respins acțiunea.
Prin decizia din 13 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus
de Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor
Interne și s-a menținut hotărîrea primei instanțe.
La data de 30 mai 2016 Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale,
reprezentat de Rada Ciurea, a declarat recurs împotriva deciziei din 13 aprilie 2016 a
Curții de Apel Chișinău, solicitînd casarea hotărârilor instanțelor judecătorești cu
pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
În motivarea recursului s-a invocat că, hotărârile instanțelor judecătorești sunt
neîntemeiate și pasibile de a fi casate, deoarece nu au constatat toate circumstanțele
importante pentru soluționarea pricinii, iar concluziile expuse în actele de dispoziție
adoptate sunt în contradicție cu circumstanțele speței.
În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei
se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.
Curtea de Apel Chișinău a adoptat decizia la data de 13 aprilie 2016, iar recursul
a fost declarat la data de 30 mai 2016.
Materialele pricinii atestă că decizia contestată a fost expediată în adresa părților
la data de 22.06.2016, însă date despre recepționarea acesteia lipsesc.
Astfel, instanța de recurs consideră că recursul declarat de Serviciul Protecției
Civile și Situațiilor Excepționale, reprezentat de Rada Ciurea, la data de 30 mai 2016,
este în termen.
Examinînd temeiurile recursului declarat de Serviciul Protecției Civile și
Situațiilor Excepționale, reprezentat de Rada Ciurea, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră
recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
2
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Serviciul Protecției Civile și
Situațiilor Excepționale, reprezentat de Rada Ciurea, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul acestora
la soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare
a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter
devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se
doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele
de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că
instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile
de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul
declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a
probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de
o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebait și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
recunoaște recursul declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale,
reprezentat de Rada Ciurea, ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție,
d i s p u n e :
3
Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de Serviciul Protecției Civile și
Situațiilor Excepționale, reprezentat de Rada Ciurea, împotriva deciziei din 13 aprilie
2016 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului Tatiana Vieru
Judecătorii Valentina Clevadî
Oleg Sternioală
4