2ac-123/16 — intentarea procesului de insolvabilitate

dosarul nr. 2ac-123/16

Î N C H E I E R E

13 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Valeriu Doagă

Judecătorii: Sveatoslav Moldovan, Iurie Bejenaru

examinînd cererea de recuzare și de strămutare a pricinii depusă de reprezentantul

“Băncii Comerciale Române Chișinău” societate pe acțiuni, Cîrjeu Vladimir,

în cadrul procesului de insolvabilitate intentat față de Întreprinderea de Stat

“Uzina de Bijuterii Giuvaier”,

c o n s t a t ă:

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2014 s-a admis spre

examinare cererea introductivă depusă de creditorul ÎS „Servicii Pază” a MAI față de

ÎS „Uzina de bijuterii Giuvaier”, debitorul insolvabil fiind pus sub observație prin

desemnarea în calitate de administrator provizoriu a ÎI „Lupea Victor”.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2014 s-a admis cererea

introductivă depusă de ÎS „Servicii Pază” a MAI și cererile de alăturare la cererea

introductivă a creditorilor Platița Vasile, SRL „Design Miracol”, SRL „Prim Business

Consulting” și IFS Chișinău. S-a constatat insolvabilitatea debitorului ÎS „Uzina de

bijuterii Giuvaier” și s-a intentat procesul de insolvabilitate față de ÎS „Uzina de

bijuterii „Giuvaier mun. Chișinău. S-a desemnat în calitate de administrator al ÎS

„Uzina de bijuterii Giuvaier”, ÎI “Braga Oleg”. Din momentul intentării insolvabilității

dreptul debitorului de a administra și de a dispune de bunurile incluse în masa

debitoare s-au transmis administratorului insolvabilității. S-a împuternicit

administratorul insolvabilității de a prelua în posesie și administrare, inclusiv prin

executare silită, bunurile care fac parte din masa debitoare a ÎS „Uzina de bijuterii

„Giuvaier”. S-a obligat administratorul: să notifice creditorii ÎS „Uzina de bijuterii

„Giuvaier” despre înregistrarea cererilor de validare a creanțelor în vederea întocmirii

tabelului definitiv al creanțelor până la 31 octombrie 2014, să înștiințeze creditorii

garantați despre necesitatea precizării neîntârziate a bunurilor asupra cărora dețin un

drept preferențial, să verifice, să întocmească și să prezinte instanței de insolvabilitate,

nu mai târziu de data de 18 noiembrie 2014, tabelul definitiv al creanțelor și un raport

detaliat asupra cauzelor și împrejurărilor care au condus la insolvabilitate, cu

menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă angajarea răspunderii juridice în

condițiile legii. S-a propus debitorului să desemneze în termen de 10 zile de la data

adoptării hotărârii de intentare a procesului de insolvabilitate, un reprezentant persoană

fizică pentru a reprezenta interesele societății și ale asociaților și a participa în cadrul

procedurii de insolvabilitate din numele debitorului.

1

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2016 s-a dispus

continuarea procedurii de insolvabilitate și trecerea la procedura de faliment în vederea

lichidării patrimoniului ÎS „Uzina de bijuterii Giuvaier” și distribuirea produsului

rezultat. S-a învestit în funcția de lichidator ÎI “Natalia Moraru” cu atribuțiile în

conformitate cu criteriile stabilite în baza art. 66 din Legea insolvabilității, inclusiv

valorificarea și lichidarea masei debitoare.

Pe parcursul derulării procedurii falimentului la data de 23 iunie 2016

reprezentantul “Băncii Comerciale Române Chișinău” societate pe acțiuni, Cîrjeu

Vladimir a depus în instanța de insolvabilitate cerere prin care a solicitat recuzarea

tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău și strămutarea pricinii la o altă instanță

egală în grad.

În motivarea cererii a invocat că, examinarea pricinii de către Curtea de Apel

Chișinău în cadrul căreia în calitate de debitor figurează o întreprindere de stat cu

sediul în mun. Chișinău, pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea tuturor

judecătorilor instanței judecătorești vizate.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele expuse în cererea cu

privire la strămutarea prezentei pricini, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea neîntemeiată și pasibilă

respingerii din următoarele motive.

În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură civilă, instanța

strămută pricina la o altă instanță dacă din motivul recuzării (abținerii de la judecată)

unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor

săi devine imposibilă.

Conform art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă, strămutarea pricinii în

cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic

superioară, a cărei încheiere este irevocabilă și nu este susceptibilă de recurs.

Potrivit art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, judecătorul care

judecă pricina urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în

soluționarea pricinii ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și

nepărtinirea lui.

În corespundere cu prevederile art. 53 alin. (3) din Codul de procedură civilă,

dacă, din motivul recuzării, în instanța sesizată cu pricină nu se poate constitui complet

de judecată și dacă recuzarea îi privește pe toți judecătorii ei, cererea de recuzare se va

judeca de instanța ierarhic superioară spre care se îndreaptă calea de atac respectivă.

Potrivit art. 2.5 din Principiile de la Bangalore, judecătorul se va abține să

soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl va putea judeca într-o manieră

imparțială sau în care unui observator rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu

este capabil să judece imparțial. Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie

completă, se numără următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o

prejudecată efectivă cu privire la una dintre părți sau în care judecătorul cunoaște

personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior, judecătorul a avut

calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul în care judecătorul

sau un membru al familiei sale are un interes economic în rezultatul procesului.

Colegiul pentru a se pronunța asupra temeiniciei cererii înaintate de

reprezentantul “Băncii Comerciale Române Chișinău” societate pe acțiuni, Cîrjeu

Vladimir cu privire la recuzarea tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău și

strămutarea pricinii civile la o altă instanță egală în grad consideră imperioasă analiza

2

celor invocate în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.

În hotărârea Kyprianou vs Cyprus (73797/01, 15 decembrie 2005, § 121), Curtea

a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la imparțialitatea

instanței judecătorești după cum urmează: „Curtea reiterează, în primul rând, că într-o

societate democratică este de o importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să

inspire încredere populației și, în primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale

În acest sens, articolul 6 cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială.

Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau

absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.

Astfel, Curtea în cauza Piersack vs Belgium, (1 octombrie 1982, § 427) face

distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea

personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă,

adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială

legitimă în acest sens (a se vedea Grieves vs Marea Britanie, 16 decembrie 2003,

57067/00).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă comportamentul

personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care pot fi stabilite și

care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea. În această privință, chiar

aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea Castillo Algar vs Spain și Morel

vs France). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime

de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că

acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă

această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea Ferrantelli and Santangelovs.

Italy și Wettstein vs Switzerland).

Colegiul remarcă faptul că, alegațiile invocate de către reprezentantul “Băncii

Comerciale Române Chișinău” societate pe acțiuni, Cîrjeu Vladimir precum că,

examinarea pricinii de către Curtea de Apel Chișinău în cadrul căreia în calitate de

debitor figurează o întreprindere de stat cu sediul în mun. Chișinău, pune la îndoială

obiectivitatea și nepărtinirea tuturor judecătorilor instanței judecătorești vizate nu pot fi

reținute or, potrivit principiului imutabilității competenței jurisdicționale nimeni nu

poate fi lipsit, fără consimțămîntul său, de dreptul la judecarea cauzei sale de către o

instanță sau de judecătorii în a căror competență pricina respectivă este dată prin lege.

Este criticabilă și nefondată concluzia precum că, localizarea unei întreprinderi de

stat în circumscripția unei instanțe de judecată căreia i-a fost deferită spre examinare

cauza conform competenței cu participarea primei constituie ipso facto un motiv

rezonabil de a bănui judecătorii instanței date de nepărtinire deoarece asemenea

abordări vin în contradicție cu regulile imperative a competenței teritoriale generale,

iar asemenea interpretări ne poate reduce la absurd.

Pretinsa atitudine părtinitoare invocată de reprezentantul “Băncii Comerciale

Române Chișinău” societate pe acțiuni, Cîrjeu Vladimir are o conotație declarativă și

neprobată or, la acest capitol nu au fost exemplificate împrejurările de ordin obiectiv

sau subiectiv concludente ce ar furniza concluzii cu privire la prezența prejudecății

judecătorilor a cărei recuzare se solicită avînd în vedere că în spiritul CEDO orice

bănuială de imparțialitate urmează să fie obiectiv justificată.

Conform art. 52 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în proces nu se admite

înaintarea repetată a recuzării aceluiași judecător și pentru aceleași motive dacă

3

anterior recuzarea lui a fost respinsă. De asemenea, nu se admite: recuzarea

judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sînt cunoscute temeiurile de

drept și de fapt pentru înaintarea recuzării; recuzarea judecătorului căruia i s-a

încredințat verificarea temeiniciei recuzării declarate unui alt judecător; recuzarea

judecătorilor care nu sînt implicați în examinarea pricinii.

Ținând cont de cerințele art. 46 din Codul de procedură civilă privind componența

completelor de judecată, se impune concluzia că, în majoritatea cazurilor, acestea

oricum nu cuprind toți judecătorii care activează într-o instanță. Prin urmare, cererile

de recuzare se pot justifica doar în privința judecătorilor din același complet, și

nicidecum asupra tuturor judecătorilor din instanța respectivă.

Rațiunea legiuitorului este de a nu admite stagnarea înfăptuirii justiției de către

instanța investită de lege, iar extinderea artificială a temeiurilor de recuzare asupra

judecătorilor neimplicați în judecarea cauzelor civile concrete constituie un abuz de

drept din partea justițiabililor, care generează atât tergiversarea procesului, cât și la

prejudicierea intereselor părților adverse.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea

înaintată de reprezentantul “Băncii Comerciale Române Chișinău” societate pe acțiuni,

Cîrjeu Vladimir cu privire la recuzarea tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău și

strămutarea pricinii la altă instanță egală în grad.

În conformitate cu art. 43 alin. (4), art. 270 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e

Se respinge ca neîntemeiată cererea depusă de reprezentantul “Băncii Comerciale

Române Chișinău” societate pe acțiuni, Cîrjeu Vladimir cu privire la recuzarea tuturor

judecătorilor Curții de Apel Chișinău și strămutarea pricinii la altă instanță egală în

grad, în cadrul procesului de insolvabilitate intentat față de Întreprinderea de Stat

“Uzina de Bijuterii Giuvaier”.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

4