3ra-955/16 — contestarea actului administrativ, obligarea recalculării penșiei și încasarea prejudiciului moral

3ra-955/16 — contestarea actului administrativ, obligarea recalculării penșiei și încasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: S. Papuha dosarul nr.3ra-955/16

instanța de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A.Pahopol

Î N C H E I E R E

06 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către

Pascaru Alexei,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Pascaru Alexei

împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani mun. Chișinău cu privire la

obligarea recalculării pensiei de invaliditate și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2016, prin care a fost

admis apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, casată hotărîrea

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 23 februarie 2015 și emisă o nouă hotărîre

prin care acțiunea a fost respinsă și împotriva deciziei suplimentare a Curții de Apel

Chișinău din 01 martie 2016 prin care a fost admisă cererea Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu privire la emiterea unei decizii suplimentare,

c o n s t a t ă :

La 19 martie 2014, Pascaru Alexei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani mun. Chișinău cu privire la

contestarea actului administrativ, recalcularea pensiei de invaliditate și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că din 22 aprilie 2010 beneficiază de pensie de

invaliditate pentru gardul I, boala obișnuită.

Astfel, s-a adresat către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Rîșcani mun.

Chișinău pentru a fi pensionat, și a primit lista documentelor care urma să le depună

pentru calcularea cuantumului pensiei de invaliditate pentru gradul I, iar la 21 iunie

2010 a prezentat pîrîtului toate actele necesare.

Susține că în urma verificării actelor prezentate, angajații Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Rîșcani mun. Chișinău i-au solicitat să mai prezinte certificatul de

salariu începînd cu anul 1984 și i-au comunicat că după prezentarea certificatului

respectiv recalcularea v-a fi efectuată din momentul depunerii actelor.

Indică reclamantul că dat fiind faptul, că a confirmat stagiul necesar pentru

stabilirea pensiei realizat după 01 ianuarie 1999 - 08 ani 02 luni 03 zile pensia a fost

calculată din venitul mediu lunar asigurat de 517,04 lei, determinat din salariul

beneficiat pentru toată perioadă de după 01 ianuarie 1999 și constituia 309,78 lei

lunar.

Iar, din motiv că cuantumul pensiei calculat era mai mic decît pensia minimă

indexată prevăzută pentru gradul întîi de invaliditate care constituie 423,02 lei, i-a

fost stabilită pensia de invaliditate în mărime de 423,02 lei, (pensia minimă pentru

gradul întîi de invaliditate), astfel, după indexările din anii 2011-2013 cuantumul

pensiei sale constituie 533,54 lei lunar.

Susține reclamantul că nefiind de acord cu cuantumul pensiei stabilit a solicitat

Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale, Prim-

Ministrului al RM, Ministerului Muncii Protecției Sociale și Familiei recalcularea

pensia de invaliditate, iar prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani

mun. Chișinău din 29 iunie 2010 privind recalcularea pensiei de invaliditate, cererea

sa a fost respinsă din motiv că perioada din anul 1999 pînă la stabilirea gradului de

invaliditate nu intră în calcularea pensiei de invaliditate.

Consideră că decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani mun.

Chișinău din 29 iunie 2010, prin care a fost respinsă cererea privind recalcularea

pensiei de invaliditate, este neîntemeiată și contravine prevederilor pct. 22 din

Regulamentul cu privire la modul de calculare a pensiilor de asigurări sociale de stat

aprobat prin Hotărîera Guvernului nr. 38 din 19 martie 2008.

Menționează că de fapt are un stagiu de muncă de 34 ani, inclusiv studiile,

deoarece după absolvirea Universității de Stat în anul 1979, facultatea de

„Matematică” specialitatea - matematică aplicată, a făcut studii în inginerie

electronică tehnică de calcul și a trecut toate categoriile pînă la inginer electronist

superior.

Totodată, relevă că conform art. 54 alin. (1) al Legii privind pensiile de

asigurări sociale de stat nr.156 -XIV din 14 octombrie 1998, pentru asiguratul

încadrat în grad de invaliditate, inclusiv, ca urmare a unui accident de muncă sau a

unei boli profesionale, care a realizat stagiul de cotizare necesar stabilirii pensiei pînă

și după intrarea în vigoare a prezentei legi, pensia se determină în condițiile art.53

alin.(1)

Astfel, dat fiind faptul că pînă în 1999 a realizat un stagiu de cotizare de 24 ani

cu stagiul integral de 34 ani, conform vîrstei peste 31 ani, consideră că are dreptul la

alegerea a 5 (cinci) ani lucrați din perioada anului 1984-1989.

Concomitent, este de părerea că în cazul său sunt aplicabile și prevederile

art.53 alin. (1) din Legea menționată, care indică că pensia se determină prin

cumularea drepturilor la pensie din perioada anterioară și cea posterioară intrării în

vigoare a prezentei legi, or, prevederile respective au fost aplicate față de mai mulți

pensionari aflați în situații similare.

Precizează reclamantul că la moment este invalid de gradul I, fapt confirmat

prin certificatul EM-659087 fără termen din 26 aprilie 2012 și necesită îngrijire

permanentă de către o altă persoana. Soția sa deja nu poate activa, deoarece are grijă

de el, iar careva indemnizații pentru îngrijire nu primește de la stat.

Așadar, consideră că urmează să-i fie recalculată pensia conform formulei din

p.22 a Regulamentului cu privire la modul de calculare a pensiilor de asigurări

sociale de stat aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.328 din 19 martie 2008.

Totodată, indică că în legătură cu depunerii cererii cu privire la recalcularea

pensiei de invaliditate către Casa Teritorială de Asigurări Sociale sectorul Rîșcani

mun. Chișinău a suportat stări de stres și nervozitate care au avut un impact negativ

asupra sănătății sale, iar prin neachitarea pensiei corecte la care a avut și are dreptul,

pîrîtul l-a limitat din punct de vedere material și i-a încălcat drepturile fundamentale

ca invalid de gradul I, respectiv i-a cauzat și un prejudiciu moral considerabil.

În drept își întemeiază cerințele în baza art. art. 25 al Legii contenciosului

administrativ și art. 40 al Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat.

Solicită anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani mun.

Chișinău din 29 iunie 2010, obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani

mun. Chișinău să efectueze recalcularea pensiei de invaliditate conform art. 22 din

Regulamentul cu privire la modul de calculare a pensiilor de asigurări sociale de stat

aprobat prin hotărîrea Guvernului nr. 238 din 19 martie 2008 din momentul depunerii

cererii și anume din 21 iunie 2010 cu stabilirea pensiei de invaliditate în mărime de

1 731,20 lei și repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei.

Ulterior, în cadrul dezbaterilor judiciare, Pascaru Alexei a depus cerere de

concretizare a cerințelor solicitînd obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Rîșcani mun. Chișinău să recalculeze și se achite pensia de invaliditate cu stabilirea

acestea în mărime de 1731,20 lei conform p.22 Regulamentului cu privire la modul

de calculare a pensiilor de asigurări sociale de stat aprobat prin Hotărîrea Guvernului

nr.328 din 19 martie 2008 din momentul depunerii cererii și anume din 21 iunie 2010

și repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 23 februarie 2015,

acțiunea a fost admisă parțial, fiind obligată Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Rîșcani mun. Chișinău să efectueze recalcularea pensiei de invaliditate conform p.22

Regulamentului cu privire la modul de calculare a pensiilor de asigurări sociale de

stat aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 328 din 19 martie 2008 din momentul

depunerii cererii și anume din 21 iunie 2010 cu stabilirea pensiei de invaliditate lui

Pascaru Alexei în mărime de 1 731,20 lei și încasat din contul Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Rîșcani mun. Chișinău în beneficiul lui Pascaru Alexei prejudiciul

moral în mărime de 5 000 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2016, a fost admis apelul

declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, casată hotărîrea primei instanțe

și emisă o nouă hotărîre prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Totodată, a

fost întoarsă executarea hotărîrii primei instanțe fiind încasat din contul lui Pascaru

Alexei în beneficiul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Rîșcani mun.

Chișinău suma de 9 720 lei, inclusiv: 605 lei cu titlu de executare, 4 115 lei cu titlu de

onorariu al executorului judecătoresc, și suma de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu

moral achitat reclamantului.

În favoarea concluziei enunțate instanța de apel a reținut prevederile art. art.

20, 21 și 54 alin. (5) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat, nr. 156-

XICV din 14 octombrie 1998, care reglementează stagiul de cotizare pentru pensia de

invaliditate și calcularea pensiei de invaliditate și a stabilit că întrucît intimatul a

confirmat 08 ani 02 luni 03 zile de stagiu asigurat realizat după 01 iunie 1999, pensia

a fost calculată potrivit formulei din anexa nr.3 la Legea sus menționată, pe baza

venitului mediu lunar asigurat de - 517,04 lei, determinat pentru perioada 01 ianuarie

1999 – 30 septembrie 2009, cuantumul pensiei constituind -309,78 lei lunar, iar din

motiv că mărimea calculată a pensiei de 309,78 lei a fost mai mică decît pensia

minimală, pensia intimatului a fost stabilită în mărime minimă de 423,02 lei lunar,

ulterior fiind indexată anual la 01 aprilie.

La fel, instanța de apel a remarcat că formula de calcul prezentată și utilizată

de Pascaru Alexei la calcularea cuantumului pensiei de invaliditate este aplicabilă

doar la calcularea pensiei pentru limită de vîrstă și a conchis că Casa Națională de

Asigurări Sociale legal și întemeiat a refuzat ui Pascaru Alexei în recalcularea

pensiei de invaliditate stabilite.

Concomitent, reieșind din faptul că, prin încheierile privind intentarea

procedurii de executare nr.004-658/15 și nr.004-659/15 din 18 mai 2015, emise de

executorul judecătoresc Zamșa Valentina, a fost primit spre executare și intentată

procedura de executare a documentului executoriu nr.3-334/2015, eliberat în baza

hotărîrii primei instanțe, iar prin încheierea nr.004-658/15 din 19 mai 2015 și

încheierea nr.004-659/15 din 10 iulie 2015, executorul judecătoresc Zamșa Valentina

a dispus încasarea din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale a cheltuielilor de

executare și onorariul executoriul judecătoresc, a cîte 605 lei și respectiv a cîte 4115

lei, documentul executoriu (hotărîrea primei instanțe) nr.3-334/2015 din 23 februarie

2015, fiind executată integral, instanța de apel a considerat necesar de a admite

cererea Casei Naționale de Asigurări Sociale și a dispune întoarcerea executării în

temeiul art.157 alin. (1) Cod de executare.

Prin decizia suplimentară a Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2016, a fost

admisă cererea Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la emiterea unei

decizii suplimentare și încasat de la Pascaru Alexei în beneficiul Casei Naționale de

Asigurări Sociale suma de 105 826,83 lei cu titlu de pensie achitată în baza hotărîrii

Judecătoriei Rîșcani mu. Chișinău din 23 februarie 2015, casată ulterior prin decizia

Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2016.

La 29 aprilie 2016, Pascaru Alexei a declarat recurs împotriva deciziei instanțe

de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii

primei instanțe cu remiterea pricinii spre rejudecare în prima instanță la Judecătoria

Centru mun. Chișinău după competență.

În motivarea recursului a invocat că cererea de chemare în judecată a fost

examinată de către Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău cu încălcarea normelor de

competență jurisdicțională, fapt ce constituie temei de casare a hotărîrii.

Astfel, invocînd prevederile art. 38 (2) CPC, care reglementează competența

teritorială generală, și art. art. 31, 440 din Legea privind pensiile de asigurări sociale

de stat nr.156 din 14 octombrie 1998, care stabilesc solicitarea pensiei și contestarea

deciziei de pensionare, susține că pîrît în speță este Casa Națională de Asigurări

Sociale iar obiectul contestării este decizia acesteia.

Mai indică recurentul că calitatea de pîrît corespunzător îi revine persoanei

juridice prezumată la momentul intentării procesului ca subiect al raportului material

litigios, iar în această ordine de idei menționează că în baza art. 44 alin.(4) al Legii

privind sistemul public de asigurări sociale nr.489 din 08 iulie 1999 casele teritoriale

sunt structuri teritoriale ale Casei Naționale de Asigurări Sociale și nu au calitatea de

persoană juridică.

Respectiv, pîrîtul corespunzător în speță este Casa Națională de Asigurări

Sociale care are sediul pe str. Gheorghe Tudor 3 mun. Chișinău, iar din acest motiv

cererea de chemare în judecată urma să fie formulată împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale, acesteia revenindu-i calitatea procesuală de pîrît la Judecătoria

Centru mun. Chișinău.

Un alt motiv din care nu este de acord cu decizia instanței de apel recurentul

invocă interpretarea eronată a normelor de drept material și neaplicarea legii care

urma să fie aplicată.

În context, indicînd motive similare celor menționate în cererea de chemare în

judecată susține că instanța de apel a ignorat prevederile art. 54, 53 al. Legii pensiile

de asigurări sociale de stat nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 și pct. 22 din

Regulamentul cu privire la modul de calculare a pensiilor de asigurări sociale de stat

aprobat prin Hotărîra Guvernului nr. 328 din 19 martie 2008.

Recurentul mai susține că instanța de apel a lăsat fără apreciere stagiul total de

muncă care constituie 34 ani, iar neincluderea acestui stagiu de cotizare contravine

dispozițiilor pct. 21 din Regulamentul menționat.

La data de 07 iunie 2016, Pascaru Alexei a depus recurs împotriva deciziei

suplimentare a instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a

deciziei instanței de apel din 01 martie 2016 și a deciziei suplimentare a instanței de

apel din 05 aprilie 2016, cu remiterea pricinii spre rejudecare în prima instanță

Judecătoria Centru mun. Chișinău conform competenței jurisdicționale (f.d. 172-

176).

În motivarea recursului a invocat că decizia suplimentară a instanței de apel din

05 aprilie 2016 este ilegală și lipsită de suport juridic și argumente fondate și urmează

a fi casată din motivele indicate în recursul din 29 aprilie 2016 depus împotriva

deciziei instanție de apel.

Indică că reieșind din prevederile art. 38 alin. (2) CPC, acțiunea civilă

împotriva unei organizații de intentează în instanța de la sediul ei sau al organului ei

de administrație.

Respectiv, litigiul în speță a fost examinată de către Judecătoria Rîșcani mun.

Chișinău cu încălcarea normelor de competență jurisdicțională, iar acest fapt

constituie temei de casare a hotărîrii.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

La acest capitol este de menționat că deși, cererea de recurs depusă de Pascaru

Alexei împotriva deciziei suplimentare a instanței de apel din 05 aprilie 2016 a fost

înregistrat de către Curtea Supremă de Justiție la data de 07 iunie 2016 cu nr. de

intrare 2165, materialele cauzei conțin plicul de expediere (f.d. 175) care atestă că

acesta a fost depus prin intermediul oficiului poștal ala data de 04 iunie 2016.

Iar, potrivit art. 113 alin. (3) CPC, dacă cererile de apel sau de recurs,

documentele sau sumele bănești au fost predate la oficiul poștal sau la telegraf, sau

prin alte mijloace de comunicație înainte de ora 24 din ultima zi a termenului, actul

de procedură se consideră îndeplinit în termen.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursurile la 29 aprilie 2016 și respectiv 07 iunie 2016, împotriva

deciziei instanței de apel din 01 martie 2016 și deciziei suplimentare a instanței de

apel din 05 aprilie 2016, în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de către Pascaru Alexei este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Sub acest aspect, Colegiul apreciază critic și argumentele recurentului cu referire

la faptul că cauza a fost examinată de către prima instanță - Judecătoria Rîșcani mun.

Chișinău cu încălcarea competenței jurisdicționale deoarece, după cum denotă actele

cauzei, însuși Pascaru Alexei nefiind de acord cu decizia Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Rîșcani mun. Chișinău din 29 iunie 2016, a contest această decizie

în instanța de judecată – Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău solicitînd anularea actului

contestat cu obligarea recalculării pensiei și reparării prejudiciului moral.

Iar, reieșind din prevederile art. 39 alin. (7) CPC, care reglementează

competența la alegerea reclamantului, acțiunile ce țin de restabilirea în dreptul la

pensie pot fi intentate în instanța de la domiciliul reclamantului.

La caz, independent de acest aspect, este evident că însăși Pascaru Alexei,

odată cu depunerea cererii de chemare în judecată, a ales competența Judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău să examineze acțiunea înaintată, iar în aceste condiții nu

poate fi invocată încălcarea competenței jurisdicționale la examinarea prezentului

litigiul.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Pascaru Alexei nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, or recurentul

nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel.

Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei,

constituind o reproducere a celor aduse în cererea de chemare în judecată.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de

către Pascaru Alexei asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către Pascaru Alexei ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de către Pascaru Alexei se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță