2ra-1551/16 — încasarea datoriei

Dosarul nr.2ra-1551/16

Instanța de fond: Judecătoria Ciocana mun. Chișinău – I. Dutca

Instanța de apel: CA Chișinău – I. Cimpoi, N. Craiu, V. Brașoveanu

Î N C H E I E R E

06 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, Svetlana Filincova,

judecători Dumitru Mardari, Maria Ghervas,

soluționînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către

Frunze Gheorghe în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Serviciului

Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne

împotriva lui Frunze Gheorghe cu privire la încasarea datoriei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 martie 2016,

C O N S T A T Ă:

Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Exepționale la data de 17 aprilie 2015 s-a

adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Frunze Gheorghe privind

încasarea datoriei în mărime de 1798,10 lei ( f.d. 3-4).

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că la data de 04 noiembrie 2002 între

Detașamentul salvatori și pompieri nr. 1 al Serviciului Protecției Civile și Situațiilor

Excepționale și Frunze Gheorghe a fost semnat actul privind deconectarea încăperilor

locuibile din căminul nr. 39, ulterior modificat numărul apartamentului 35 din blocul

locativ nr. 7, str. Maria Dragan, mun. Chișinău. Începînd cu 31 ianuarie 2003

apartamentul a fost aprovizionat de către SRL „Chișinău- Gaz” cu gaze naturale a

cazanului de încălzire în apartament.

Astfel, începînd cu data de 01 octombrie 2011 în conformitate cu punctul 81 din

anexa nr. 7 al Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor

locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, conectarea apartamentelor și

condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și

alimentare cu apă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002,

apartamentele debranșate de la sistemul centralizat de termoficare au fost efectuate

calcule privind achitarea energiei termice. Conform calculelor în perioada octombrie

1

2011- decembrie 2015 Frunze Gheorghe a acumulat o datorie în mărime de 1 798,10

lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 25 noiembrie 2015

cererea de chemare în judecată a fost admisă integral ( f.d. 70).

Nefiind de acord cu hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău, la data de 24

decembrie 2015 Frunze Gheorghe a depus cerere de apel, prin care a solicitat casarea

hotărîrii Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău cu pronunțarea unei noi hotărîrii, prin

care acțiunea să fie respinsă integral ( f.d. 73).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 martie 2016 s-a respins cererea de

apel declarată de Frunze Gheorghe, s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun.

Chișinău din 25 noiembrie 2015 ( f.d. 103).

În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut, că Frunze Gheorghe

locuiește în apartamentul 39 din str. Maria Dragan 7, mun. Chișinău ( modificat

ulterior în apartamentul nr. 35), care se află la balanța Serviciului Protecției Civile și

Situațiilor Exepționale. Conform actului privind deconectarea apartamentului de la

sistemul de încălzire din 01 noiembrie 2002 apartamentul sus menționat a fost

deconectat integral de la sistemul de încălzire centralizat.

Potrivit pct. 81 din Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a

serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea

apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la / reconectării la sistemele de

încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 191 din 19

februarie 2002, „în cazul deconectării integrale deja efectuate a apartamentului

(încăperii locuibile în cămine) de la sistemul centralizat de încălzire, cu instalarea

altei surse de încălzire pentru întreținerea temperaturii constante în încăpere la un

nivel de cel puțin +18°C, consumatorul va achita plata pentru încălzire în mărime de:

10%, începînd cu 1 octombrie 2011; 15%, începînd cu 1 octombrie 2012; 10%,

începînd cu 1 iunie 2016 din costul energiei termice calculate pentru un metru pătrat

al apartamentului (încăperii locuibile în cămine).

La caz, instanța de apel a menționat, că pierderile normative de energie termică

în încăperile tehnice, care mențin în stare funcțională sistemele inginerești de

alimentare cu apă și canalizare în perioada rece, necesitatea încălzirii locurilor de uz

comun, se repartizează între toți locatarii.

Nefiind de acord cu soluția inatanței de apel, la data de 13 mai 2016 Frunze

Gheorghe a depus recurs asupra deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 martie 2016,

prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe, cu

pronunțarea unei hotărîri noi de respingere a acțiunii ( f.d. 113-117).

În motivarea recursului recurentul Frunze Gheorghe a indicat, că instanța de apel

a aplicat eronat normele de drept material și nu a examinat obiectiv și multiaspectual

toate circumstanțele de fapt existente și importante ale cauzei.

2

La data de 23 iunie 2016 Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Exepționale a

depus referință, prin care a solicitat respingerea cererii de recurs ca fiind neîntemeiată

și nefondată ( f.d. 123-125).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

03 martie 2016 expediată părților pri intermediul oficiului poștal la data de 14 martie

2016, confirmare privind recepționarea acesteia la materialele dosarului lipsește.

În aceste circumstanțe cererea de recurs depusă la 13 mai 2016, se consideră a fi

depusă în termen.

Examinînd temeiurile de admisibilitate a recursului în raport cu materialele

pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Frunze

Gheorghe este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, Colegiul atestă, că recurentul

indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au

apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute

ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor,

fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de

drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele judecătorești

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

verificarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificîndu-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, Colegiul constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui

temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

3

aplicate eronat, iar al. 4 stabilește că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la al.

3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea

au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 al. 2, 3 și 4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe cînd în recursul

declarat de către Frunze Gheorghe asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Frunze Gheorghe inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Frunze Gheorghe împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 martie 2016 în pricina civilă la cererea de

chemare în judecată a Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al

Ministerului Afacerilor Interne împotriva lui Frunze Gheorghe cu privire la încasarea

datoriei.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Svetlana Filincova

judecători Dumitru Mardari

Maria Ghervas

4