2ra-2052/17 — încasarea datoriei pentru serviciile comunale și compensarea cheltuielilor de judecată

dosarul nr. 2ra-2052/17 prima instanță: Judecătoria Ciocana mun. Chișinău – A. Spoială instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – L. Bulgac, D. Manole și A. Danilov D E C I Z I E 20 decembrie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Maria Ghervas, Mariana Pitic Ion Druță și Luiza Gafton examinând recursul declarat de Pustovit Alexandr, prin intermediul avocatului Copacinschi Parascovia, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cooperativa de construcție a locuințelor nr. 175 împotriva lui Pustovit Alexandr cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 martie 2017, prin care s-a respins apelul declarat de Pustovit Alexandr și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Ciocana mun.

Chișinău din 13 iulie 2016, prin care acțiunea a fost admisă parțial c o n s t a t ă: La 11 februarie 2016 cooperativa de construcție a locuințelor nr. 175 a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Pustovit Alexandr cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii de chemare în judecată Cooperativa de construcție a locuințelor nr. 175 a indicat că în temeiul Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002, proprietarii, chiriașii locuințelor sunt obligați să achite la timp serviciile locativ-comunale.

Din cauza neachitării serviciilor comunale, pârâtul a acumulat datorii la serviciile comunale, fapt ce se confirmă prin informația despre calcularea și achitarea serviciilor locativ comunale prezentată de Întreprinderea Municipală ,,InfoCom”. Datoria lui Pustovit Alexandr în luna decembrie 2015 constituie suma de 4 210,3 lei, inclusiv pentru deservirea blocului locativ în sumă de 2 227,5 lei formată în perioada mai 2013 – decembrie 2015; pentru transportarea deșeurilor în sumă de 11,2 lei formată până în luna decembrie 2015; pentru apă potabilă în sumă de 1 930 lei formată în perioada lunilor februarie 2013 – decembrie 2015, pentru ascensor și deservire tehnică în sumă de 26 lei formată până în luna decembrie 2015 și pentru reparații capitale în sumă de 15 lei formată până în luna decembrie 2015. 1 Toate încercările de soluționare a litigiului pe cale extrajudiciară nu au dat rezultate, deoarece pârâtul a neglijat achitarea datoriei în urma înaintării somației.

Cooperativa de construcție a locuințelor nr. 175 cere încasarea din contul lui Pustovit Alexandr a datoriei în sumă de 4 210,3 lei și taxei de stat în sumă de 270 lei(f.d. 4). Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 13 iulie 2016 s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de cooperativa de construcție a locuințelor nr. 175. S-a încasat de la Pustovit Alexandr în beneficiul cooperativei de construcție a locuințelor nr. 175 suma de 3 660 lei cu titlu de datorie și suma de 270 lei cu titlu de cheltuieli de judecată(f.d. 72, 84-86). La 12 august 2016 avocatul Copacinschi Parascovia, împuternicită prin mandatul din 21 aprilie 2016 să reprezinte interesele în instanța de judecată cu dreptul de a ataca hotărârea judecătorească (f.d.

26), a depus în interesele lui Pustovit Alexandr cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 13 iulie 2016 (f.d. 82), iar la 22 noiembrie 2016 apel motivat împotriva aceleași hotărâri(f.d. 99-106), iar la 30 ianuarie 2017 apel suplimentar (f.d. 111-116). Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 30 martie 2017 a respins recursul declarat de Pustovit Alexandr și a menținut hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 13 iulie 2016. La 19 septembrie 2017 avocatul Copacinschi Parascovia a declarat în interesele lui Pustovit Alexandr recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 martie 2017, solicitând admiterea acestuia, casarea ambelor hotărâri judecătorești și trimiterea pricinii la rejudecare.

În motivarea cererii de recurs avocatul Copacinschi Parascovia a indicat că instanța de apel nu a examinat toate argumentele invocate în cererea de apel depusă la 22 noiembrie 2016, dar s-a limitat la reținerea generală și abstractă a concluziei privind faptul că apelantul nu a manifestat dezacordul cu calitatea, cantitatea, prețul și alte aspecte privind livrarea de apă, că nu a contestat facturile privind plata serviciilor comunale. Prin hotărârea adunării generale a membrilor cooperativei din 16 decembrie 2012 au fost stabilite tarifele vechi pentru întreținerea blocurilor câte 33 lei lunar pentru apartament și pentru reparații capitale câte 15 lei lunar pentru fiecare apartament. Contrar prevederilor statutului și a hotărârii adunării generale a membrilor cooperativei din 16 decembrie 2012, prin hotărârea cârmuirii cooperativei din 24 aprilie 2013, a fost aplicată taxa pentru deservirea blocului locativ începând cu luna aprilie 2013 în mărime de 1,5 lei/m.p.

din suprafața totală, majorarea întemeindu-se pe prevederile deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 13/5 din 25 decembrie 2007, însă în decizia respectivă este stabilit tariful de 1 leu/m.p. În mod arbitrar, în perioada lunilor mai –iulie 2013 a fost calculată plata pentru deservirea blocului câte 100,8 lei în loc de 33 lei, în perioada lunilor august 2013 – decembrie 2013, anul 2014, ianuarie 2015-octombrie 2015 plata a constituit 101,1 lei, iar în perioada noiembrie 2015 – decembrie 2015 a fost calculată plata de 109,2 lei, fapt ce a generat o supraplată de 2 194,5 lei. 2 Hotărârile cârmuirii cooperativei au fost emise cu încălcarea competenței, deoarece conform prevederilor statutului atribuția de a stabili tarifele revine adunării generale a membrilor.

Instanța de apel nu s-a expus în privința motivelor invocate în cererea de apel și anume cu privire la aplicarea art. 11 lit. k) Codul civil, care prevede că apărarea dreptului civil se face prin neaplicarea de către instanța de judecată a actului ce contravine legii emis de o autoritate publică. În cazul emiterii de către autoritatea publică a actelor ce contravin legii instanța de judecată nu le aplică, chiar dacă declararea nulității lor nu este de competența sa. Totodată instanța de judecată trebuie să motiveze din ce considerente nu aplică prevederile actului, precum și să indice cărei norme și cărei legi contravine. Hotărârea cârmuirii cooperativei din 24 aprilie 2013, prin care a fost majorat tariful pentru deservirea blocului locativ, este ilegală, astfel încât instanța nu o poate aplica și în condițiile art. 217 alin. (1) Codul civil, instanța de judecată declară din oficiu nulitatea actului.

Este eronată concluzia instanței de apel că obiectul prezentului litigiului nu vizează legalitatea actelor adoptate de organele de conducere ale intimatului. A invocat hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 24 noiembrie 2014 și decizia Curții de Apel Chișinău din 08 aprilie 2015, emise pe un litigiu similar, prin care au fost apreciate critic hotărârile cârmuirii, fiind pusă la îndoială veridicitatea actelor privind majorarea taxei pentru deservirea blocului locativ. A mai invocat că prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun.

Chișinău din 22 decembrie 2016, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017, a fost admisă acțiunea depusă de Condrea Raisa și Popa Lidia împotriva cooperativei de construcție a locuințelor nr. 175, prin care au fost recunoscute nule hotărârile cârmuirii din 21 februarie 2013, din 24 martie 2013 cu privire la stabilirea taxei la transportarea deșeurilor și deservirea tehnică a ascensoarelor, din 24 aprilie 2013 cu privire la majorarea taxei pentru deservirea blocului locativ, din 29 aprilie 2014 privind achitarea datoriei la apă. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Prin referința depusă de la 17 noiembrie 2017 avocatul Gabriela Șoronga a solicitat în interesele Cooperativei de construcție a locuințelor nr. 175 declararea recursului inadmisibil (f.d. 177). La 04 decembrie 2017 Copacinschi Parascovia a depus în interesele lui Pustovit recurs suplimentar invocând că dispozitivul deciziei instanței de apel nu corespunde motivărilor date în decizie. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție prin încheierea din 06 decembrie 2017 a considerat recursul admisibil fără a prejudicia fondul și a dispus judecarea acestuia de către completul din 5 judecători.

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. 3 În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Judecând recursul declarat de Pustovit Alexandr, prin intermediul avocatului Copacinschi Parascovia în limitele invocate pe baza materialelor din dosar și a referinței depuse de avocatul Gabriela Șoronga în interesele Cooperativei de construcție a locuințelor nr. 175, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este depus în termen, întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și trimiterea pricinii la rejudecare în ordine de apel din următoarele motive. În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a expediat la 23 mai 2017 în adresa părților copia deciziei din 30 martie 2017 (f.d. 147). La cererea de recurs avocatul Copacinschi Parascovia a anexat copia plicului de expediere a copiei deciziei din 30 martie 2017, pe care este aplicată ștampila oficiului poștal cu data de 13 iulie 2017 (f.d. 170). Având în vedere că nu se poate stabili cu certitudine data recepționării deciziei instanței de apel de către avocatul Copacinschi Parascovia și Pustovit Alexandr, recursul declarat la 19 septembrie 2017 se consideră depus în termen, având în vedere că nu se poate constata tardivitatea acestuia în temeiul unor circumstanțe incerte.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Din materialele pricinii rezultă că potrivit extrasului din cont personal nr. 648 eliberat de cooperativa de construcție a locuințelor nr. 175 Pustovit Alexandr domiciliază în apartamentul XXX (f.d. 7). Extrasul din Registrul bunurilor imobile confirmă că Pustovit Alexandr este proprietarul apartamentului XXX (f.d.

6). Întreprinderea municipală ,,Infocom” a prezentat informația despre achitarea serviciilor locativ-comunale de către Pustovit Alexandr, domiciliat pe adresa: XXX, din care se atestă datorii pentru deservirea blocului locativ în sumă de 2 227,5 lei, pentru transportarea deșeurilor în sumă de 11,2 lei, pentru apă potabilă în sumă de 1 930,6 lei, pentru deservirea tehnică a liftului în sumă de 26 lei și pentru reparații capitale în sumă de 15 lei, în total suma de 4 210,3 lei (f.d. 8-13). La 11 februarie 2016 cooperativa de construcție a locuințelor a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Pustovit Alexandr cu privire la încasarea datoriei în sumă de 4 210,3 lei și taxei de stat în sumă de 270 lei(f.d.

4). Instanțele judecătorești au emis hotărârile sus-menționate. Judecând pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că prima instanță și instanța de apel la examinarea pricinii au examinat pricina cu încălcarea normelor de drept material și procedural. 4 Actele pricinii atestă că prin hotărârea Adunării generale a membrilor cooperativei de construcție a locuințelor nr. 175 din 16 decembrie 2012 s-a hotărât de a menține pentru anul 2013 taxele anterioare și anume: 33 lei lunar per apartament pentru întreținerea blocului și 15 lei lunar per apartament pentru reparații capitale (f.d. 29). Actele pricinii atestă că ulterior acestei hotărâri, prin hotărârea din 24 martie 2013 membrii cârmuirii cooperativei de construcție a locuințelor nr. 175 au decis de a stabili taxa lunară de 13 lei pentru persoană pentru serviciile de deservire a ascensoarelor.

Totodată, la 24 aprilie 2013, cârmuirea cooperativei a hotărât de a stabili începând cu luna aprilie 2013 a tarifului pentru deservirea blocului de 1,5 lei/m.p. din suprafața apartamentului. Astfel, aceste hotărâri au servit temei pentru a stabili lui Pustovit Alexandr plata pentru deservirea blocului în perioada lunilor mai 2013 –iulie 2013 de 100,8 lei, în perioada lunilor august 2013 – octombrie 2013 de 101,1 lei și pentru lunile noiembrie –decembrie 2015 de 109, lei și pentru serviciile de deservire a ascensoarelor de 13 lei lunar.

Actele pricinii atestă că legalitatea hotărârii cârmuirii Cooperativei de construcție a locuințelor nr. 175 din 24 martie 2013 (proces-verbal nr. 5) cu privire la stabilirea taxei la transportarea deșeurilor și deservirea tehnică a ascensoarelor, din 24 aprilie 2013 (proces-verbal nr. 7) despre majorarea taxei pentru deservirea blocului locativ; din 29 aprilie 2014(proces-verbal nr. 15) despre achitarea datoriei la apă au fost obiect al unui litigiu judecat anterior. Astfel, prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun.

Chișinău din 22 decembrie 2016, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017 și încheierea Curții Supreme de Justiție din 29 noiembrie 2017, s-a admis acțiunea depusă de Condrea Raisa și Popa Lidia și s-au recunoscut nule hotărârile cârmuirii Cooperativei de construcție a locuințelor nr. 175 din 24 martie 2013 (proces-verbal nr. 5) cu privire la stabilirea taxei la transportarea deșeurilor și deservirea tehnică a ascensoarelor, din 24 aprilie 2013 (proces-verbal nr. 7) despre majorarea taxei pentru deservirea blocului locativ; din 29 aprilie 2014(proces-verbal nr. 15) despre achitarea datoriei la apă (f.d. 158-163, 164-169, 183-189).

În aceste circumstanțe, sunt relevante prevederile art. 123 alin. (2) Codul de procedură civilă, care stipulează că faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluționată anterior în instanță de drept comun sau în instanță specializată sunt obligatorii pentru instanța care judecă pricina și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleași persoane. În acest context, instanța de recurs consideră necesar a menționa că efectul pozitiv al puterii lucrului judecat se manifestă ca prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți, venind să demonstreze modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit.

Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care nu prezintă tripla identitate cu primul, dar care are legătură cu aspectul litigios dezlegat anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis. 5 Această reglementare a puterii de lucru judecat în forma prezumției vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârilor judecătorești. Prezumția nu oprește judecata celui de-al doilea proces, ci doar ușurează sarcina probațiunii, aducând în fața instanței constatări ale unor raporturi juridice făcute cu ocazia judecății anterioare și care nu pot fi ignorate. În lumina principiului autorității de lucru judecat, instanța de recurs reține că, o hotărâre judecătorească prin care s-au stabilit faptele enunțate, cât și constatările reținute în mod irevocabil, se bucură de prezumția absolută de adevăr și nu pot fi contrazise printr-o altă hotărâre.

Răsturnarea puterii lucrului judecat, printr-o reluare a judecării într-o nouă acțiune între părți, determină o instabilitate a raporturilor juridice civile, care, odată stabilite printr-o hotărâre judecătorească cu caracter irevocabil, intră în sfera raporturilor de ordine publică, pe care părțile nu o pot modifica nici în situația în care ar exista acordul lor. În concluzie, CEDO a stabilit că instanțele sunt obligate să țină cont de constatările de fapt din procedurile judiciare anterioare, repunerea în discuție a situației soluționate definitiv prin alte hotărâri constituind o încălcare a art. 6.1 din Convenție. Dezlegarea asupra unei probleme de drept date printr-o hotărâre irevocabilă este de natură să clarifice din acel moment acea problemă, creând speranța legitimă că ea nu va mai fi negată de o altă instanță de judecată într-o procedură ulterioară.

Instanța de recurs constată că prevederile art. 123 alin. (2) și art. 254 alin. (3) Codul de procedură civilă vorbesc despre prejudicialitatea hotărârii judecătorești. Acest efect face imposibil o altă apreciere într-un alt proces al faptelor și raporturilor juridice, care au fost deja stabilite printr-o hotărâre judecătorească. Prejudicialitatea are limite subiective și obiective. Cele subiective cer ca acest efect juridic să se producă prin participarea la un alt proces a acelorași persoane. Limitele obiective se referă la examinarea în cadrul altui proces a acelorași fapte și raporturi juridice în privința cărora a fost emisă deja o hotărâre irevocabilă. Respectarea prejudicialității contribuie la soluționarea justă a pricinilor civile, exclude posibilitatea pronunțării hotărârilor contradictorii, facilitează procesul probației.

Astfel, concluziile primei instanțe și instanței de apel privind încasarea de la Pustovit Alexandr a datoriei pentru deservirea blocului locativ, majorarea cărora a fost dispusă printr-o hotărâre a cârmuirii cooperativei, anulată de instanța de judecată, sunt arbitrare. În condițiile în care a fost anulată hotărârea cârmuirii cooperativei de construcție a locuințelor nr. 175 prin care s-a majorat tariful pentru deservirea blocului, temeinicia pretențiilor cu privire la încasarea datoriei în baza tarifului majorat pentru deservirea blocului este pusă la îndoială.

În cererea de apel Pustovit Alexandr a invocat că neîntemeiat Cooperativa de construcție a locuințelor a solicitat în cererea de chemare în judecară încasarea datoriei pentru luna decembrie 2015 pentru transportarea deșeurilor în sumă de 11,2 lei, pentru deservire tehnică a ascensoarelor în sumă de 26 lei și pentru reparații capitale în sumă de 15 lei, deoarece aceste datorii au fost achitate în luna ianuarie 2016. Tot în cererea de apel Pustovit Alexandr a indicat că neîntemeiat Cooperativa de construcție a locuințelor nr. 175 pretinde încasarea datoriei pentru apă potabilă pentru luna decembrie 2015 în sumă de 108,96 lei, deoarece în luna ianuarie 2016 din această suma el a achitat datoria în sumă de 82,71 lei.

6 În conformitate cu art. 373 alin. (5) Codul de procedură civilă, instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. În conformitate cu art. 390 alin. (2) Codul de procedură civilă, în cazul respingerii apelului, instanța de apel este obligată să indice în decizie motivele respingerii.

Contrar acestor prevederi legale, instanța de apel în decizia din 30 martie 2017 nu s-a expus în privința motivelor invocate de Pustovit Alexandr cu privire la achitarea parțială a datoriilor pentru luna decembrie 2015. Abținerea instanței de apel de la furnizarea unui răspuns explicit în privința argumentelor apelului declarat de Pustovit Alexandr constituie o încălcare a art. 6 §1 Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, deoarece acestuia nu i-a fost acordată posibilitatea de a ști dacă argumentele invocate în cererea de apel au fost neglijate sau respinse, motivele respingerii acestora, fiind astfel lăsat într-o stare de incertitudine și creată impresia că nu a fost auzit.

În hotărârea Lebedinschi contra Republicii Moldova din 16 iunie 2015, Curtea de la Strasbourg a reamintit că instanțele judecătorești naționale au obligația de a motiva deciziile. Întinderea obligației de a motiva hotărârea poate varia în funcție de caracterul deciziei și trebuie determinată în lumina circumstanțelor cauzei. Deși articolul 6 § 1 din Convenție nu obligă instanțele de judecată să ofere răspunsuri detaliate la toate argumentele invocate, totuși din hotărâre trebuie să reiasă clar că elementele esențiale ale cauzei au fost examinate Așadar, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți întru admiterea sau respingerea acestora.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Erorile judiciare ale instanței de apel în ordine de recurs nu este posibil de corectat.

Astfel, având în vedere că cele menționate supra incontestabil indică la examinarea superficială, unilaterală a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia și corectitudinea soluției, examinarea tuturor capetelor de cerere, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Pustovit Alexandr, prin intermediul avocatului Copacinschi Parascovia, de a casa decizia instanței de apel și de a restitui pricina spre rejudecare în ordine de apel în aceiași instanță, în alt complet de judecători. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a menționa că la rejudecarea pricinii instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și să adopte o decizie legală.

7 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e Se admite recursul declarat de Pustovit Alexandr, prin intermediul avocatului Copacinschi Parascovia. Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 30 martie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cooperativa de construcție a locuințelor nr. 175 împotriva lui Pustovit Alexandr cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată, cu restituirea pricinii spre rejudecare în ordine de apel la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Maria Ghervas Mariana Pitic Ion Druță Luiza Gafton 8