2ra-1547/16 — constatarea încalcarii dreptului la executarea in termen rezonabil a hotaririlor judecatoresti
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea încalcarii dreptului la executarea in termen rezonabil a hotaririlor judecatoresti
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1547/16 — constatarea încalcarii dreptului la executarea in termen rezonabil a hotaririlor judecatoresti (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
dosarul nr. 2ra-1547/16
Prima instanță; Judecătoria Buiucani mun. Chișinău (jud: C. Ursachi)
Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău (jud; N. Vascan, V. Negru, E. Fistican)
ÎNCHEIERE
06 iulie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului Tatiana Vieru
Judecătorii Mariana Pitic
Oleg Sternioală
examinînd chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Bîzgu
Anatolie împotriva deciziei din 09 martie 2016 a Curții de Apel Chișinău,
adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bîzgu
Anatolie împotriva Ministerului Justiției al RM privind constatarea încălcării
dreptului la examinarea pricinii în termen rezonabil, repararea prejudiciului moral și a
cheltuielilor de judecată,
c o n s t a t ă :
La 18 septembrie 2015 Bîzgu Anatolie a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției al RM privind constatarea încălcării dreptului la
examinarea pricinii în termen rezonabil, repararea prejudiciului moral și a
cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii s-a indicat că, la 02 noiembrie 2011 reclamantul a depus la
Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva
Procuraturii Generale a RM cu privire la obligarea aducerii scuzelor oficiale din
numele statului în forma scrisă pentru tragerea neîntemeiată la răspundere penală.
La 24 aprilie 2012 a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului
Finanțelor al RM, intervenienți accesorii Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor
Interne cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile
ilicite ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii.
Prin încheierea din 05 iulie 2012 a judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău s-a dispus
conexarea pricinilor.
Prin hotărârea din 04 martie 2014 a judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău,
menținută prin decizia din 07 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău s-au respins
acțiunile înaintate de Bîzgu Anatolie.
Prin decizia din 05 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție s-a admis
recursul declarat de Bîzgu Anatolie; s-a casat decizia din 07 octombrie 2014 a Curții
de Apel Chișinău și s-a trimis pricina la rejudecare în ordine de apel, în alt complet de
judecată.
Prin decizia din 23 iulie 2015 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul depus
de Bîzgu Anatolie; s-a casat hotărârea din 04 martie 2014 a judecătoriei Rîșcani mun.
Chișinău și s-a emis o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii.
La 21 august 2015 Bîzgu Anatolie a declarat recurs împotriva deciziei Curții de
Apel Chișinău din 23 iulie 2015.
Menționează reclamantul că, examinarea pricinii se efectuează cu încălcarea
termenului rezonabil, fiindu-i încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6
Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.
Solicită reclamantul constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen
rezonabil a cauzei civile la cererea de chemare în judecată înaintată de Bîzgu
Anatolie împotriva Procuraturii Generale cu privire la obligarea aducerii scuzelor
oficiale din numele statului în forma scrisă pentru tragerea neîntemeiată la răspundere
penală și la cererea de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanțelor al RM,
intervenienți accesorii Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne cu privire
la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor
de urmărire penală și ale procuraturii; încasarea de la bugetul de stat, prin intermediul
Ministerului Justiției, în beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de 200000
euro și compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 09 noiembrie 2015 a judecătoriei Buiucani mun. Chișinău s-a
admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Bîzgu Anatolie; s-a constatat
violarea dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil, stabilit de art. 6 CtEDO;
s-a încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul
lui Bîzgu Anatolie suma de 2000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, pretențiile au
fost respinse ca neîntemeiate (f.d. 39, 42-50).
Prin decizia din 09 martie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul depus
de Ministerul Justiției al RM; s-a casat hotărîrea din 09 noiembrie 2015 a judecătoriei
Buiucani mun. Chișinău și s-a pronunțat o hotărîre nouă de respingere a acțiunii
depuse de Bîzgu Anatolie. Totodată, s-a respins apelul depus de Bîzgu Anatolie.
La data de 29 aprilie 2016 Bîzgu Anatolie a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitînd casarea hotărîrilor judecătorești cu pronunțarea unei noi
hotărîri de admitere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului s-a invocat că hotărîrile instanțelor ierarhic inferioare
sunt ilegale, neîntemeiată și pasibile de a fi casate, deoarece au fost aplicate eronat
normele de drept material și de drept procedural.
Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune
în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.
Materialele pricinii atestă că decizia contestată a fost expediată în adresa
participanților la proces, conform scrisorii de însoțire, la data de 25 aprilie 2016 (f.d.
104), iar recursul a fost declarat de către Bîzgu Anatolie la data de 29 aprilie 2016.
Deci, Completul reține că recursul a fost declarat în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de către Bîzgu Anatolie, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Bîzgu Anatolie nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură
civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurbate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele
de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din
recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de
apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate
de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebait și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,
nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
recunoaște recursul declarat de către Bîzgu Anatolie ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d i s p u n e :
Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de către Bîzgu Anatolie împotriva
deciziei din 09 martie 2016 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului Tatiana Vieru
Judecătorii: Mariana Pitic
Oleg Sternioală