2ra-1486/16 — încasarea datoriei

2ra-1486/16 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-1486/16

Judecător: O. Melniciuc

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița

ÎNCHEIERE

29 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea

soluționînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Morgun

Valerii în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Morgun Valerii

împotriva lui Cebanu Vitalie privind încasarea datoriei și acțiunea reconvențională

depusă de Cebanu Vitalie împotriva lui Morgun Valerii privind declarare nulității

actului juridic,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 februarie 2016,

C O N S T A T Ă :

La data de 22 aprilie 2014, reclamantul Morgun Valerii a depus cerere de chemare

în judecată împotriva lui Cebanu Vitalie, solicitînd încasarea datoriei în mărime de 250

000 lei, a dobînzii de întîrziere în mărime de 31 250 lei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul Morgun Valerii a indicat că, la 13.12.2010, avînd

calitatea de împrumutător și pîrîtul Cebanu Vitalie, avînd calitatea de împrumutat, au

încheiat un contract de împrumut pecuniar cu titlu gratuit, avînd ca obiect transmiterea

către ultimul a sumei de 1 575 500 lei pe un termen de 18 luni, adică pînă la 13.06.2012.

Potrivit contractului vizat, pîrîtul Cebanu Vitalie și-a asumat obligația fermă față

de Morgun Valerii de a restitui banii la expirarea termenului stabilit în contract, adică

pînă la 13.06.2012. La scadență însă, pîrîtul Cebanu Vitalie nu și-a executat pe deplin

obligația asumată. Atît multiplele solicitări verbale invocate pîrîtului de a restitui în mod

extrajudiciar suma menționată, cît și pretenția oficială scrisă nu s-au soldat cu succes.

Astfel, conform pretenției înaintate în scris lui Cebanu Vitali la 25.04.2013 datoria

constituia suma de 250 000 lei și aceasta urma a fi achitată în termen de 15 zile din

momentul recepționării scrisorii pentru a fi evitat un eventual litigiu în instanța de

judecată. Prin urmare, de la data scadentă 11.04.2013 a trecut o perioadă de 376 zile,

timp pentru care urmează a se calcula dobînda de întîrziere, care la caz constituie 22

965,75 lei, conform calculului prezentat.

Consideră că pîrîtul urmează a fi obligat pe cale judiciară la restituirea

împrumutului. Solicită încasarea din contul lui Cebanu Vitalie în beneficiul lui Morgun

1

Valerii a datoriei în mărime de 250 000 lei, a dobînzii de întîrziere în mărime de 31 250

lei și a tuturor cheltuielilor de judecată pe care le va suporta reclamantul.

La data de 10 septembrie 2014, Cebanu Vitalie a depus cerere reconvențională

împotriva lui Morgun Valerii, solicitând declararea nulă a contractului de împrumut

(recipisă) din 13 decembrie 2010, semnat de către Cebanu Vitalie, precum și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reconvenționale Cebanu Vitalie a invocat că, la sfirșitul anului

2010, Cebanu Vitalie a făcut cunoștință cu Morgun Valerii, care a venit la oficiul său cu

o solicitare de a se cunoaște cu ultimul, motivînd că dînsul cunoaște despre Cebanu

Vitalie ca despre o persoană cu o bogată experiență în sfera business-ului și i-a propus

lui Cebanu Vitalie să colaboreze.

Pentru a confirma intențiile sale, Morgun Valerii a propus cîteva proiecte

comerciale, iar investițiile la aceste proiecte, la propunerea lui Morgun Valerii, trebuiau

să fie obținute de compania lui Cebanu Vitalie prin intermediul unei bănci comerciale

din Republicii Moldova, și anume, un credit bancar, iar pîrîtul și-a asumat obligațiunea

de a acorda garanție, și anume, imobilul, care va fi folosit ca bun ipotecat pentru

asigurarea rambursării creditului bancar. La 09.12.2010, SRL „Calitate Construct”,

administratorul căreia este Cebanu Vitalie i-a fost acordat un credit bancar, în baza

contractului de credit nr. SI00281 cu suma maximă de 1 600 000 lei.

Întru asigurarea rambursarea creditului acordat de către BC „Moldova-

Agroindbank” SA debitorului SRL „Calitate Construct” au fost încheiate trei contracte

de ipotecă, și anume, din numele Maiei Hohlov a fost ipotecat apartamentul nr. 48 din

mun. Chișinău, str. Al. Marinescu nr. 15/2; din numele lui Morgun Valerii și Natalia, a

fost ipotecat apartamentul nr. 48 din mun. Chișinău, str. Ion Creangă nr. 55; din numele

lui Fartaul Vasilii, Fartaul Sergiu și Fartaul Victor a fost ipotecat apartamentul nr. 93

din str. Calea Ieșilor nr. 5, mun. Chișinău.

A indicat reclamantul pe acțiunea reconvențională, că toate contractele de ipotecă

au fost semnate de către Morgun Valerii, care a acționat în bază de procură.

La sfirșitul anului 2010, în oficiul lui Cebanu Vitalie a venit Morgun Valerii, care

în mod brutal l-a anunțat pe Cebanu Vitalie despre faptul că, reclamantul are probleme

cu persoanele care sunt proprietari ai apartamentelor sus-menționate, deoarece aceste

persoane solicită eliberarea apartamentelor de sub grevare, anularea ipotecii, în legătură

cu ce, Cebanu Vitalie trebuie să găsească alte bunuri care să fie ipotecate la banca

comercială.

În urma discuțiilor, Cebanu Vitalie a explicat că nu dispune de bunuri care pot fi

ipotecate, iar Morgun Valerii i-a propus lui Cebanu Vitalie ca dînsul să rezolve

problemele apărute, însă în baza unor garanții suplimentare, la care va face referință în

discuțiile cu persoanele vizate. Drept garanție suplimentară, Morgun Valerii a solicitat

eliberarea recipisei de la persoana fizică Cebanu Vitalie în valoarea creditului care a fost

acordat de către BC „Moldova Agroindbank” SA companiei SRL „Calitate Construct”.

În legătură cu faptul că Cebanu Vitalie nu a fost de acord de a elibera recipisa

fictivă, Morgun Valerii a declarat că va întreprinde toate acțiunile pentru a crea

probleme în activitatea întreprinderii lui Cebanu Vitalie, în același moment reclamantul

a promis că recipisa menționată va fi folosită numai ca garanție suplimentară, iar la

momentul întoarcerii împrumutului, va fi întoarsă sau distrusă.

În urma nenumăratelor discuții, Cebanu Vitali a semnat recipisa în luna ianuarie

2011, iar ținînd cont că la momentul eliberării recipisei Cebanu Vitalie a achitat în

2

folosul băncii aproximativ suma de 24 500 lei, în recipisă a fost indicată suma micșorată

cu suma respectivă, însă, Morgun Valerii a insistat ca în recipisă să fie indicată luna

decembrie 2010. Peste cîteva zile, Morgun Valerii l-a vizitat pe Cebanu Vitalie, însă

atunci a solicitat mijloace financiare în valoare de 20 250 lei, cu titlu de împrumut, cu

condiția că aceste mijloace financiare vor fi ulterior achitate în beneficiul băncii în

contul stingerii creditului. În așa fel, Morgun Valerii a obținut de la Cebanu Vitalie

suma totală de 153 250 lei, însă cum a aflat, Cebanu Vitalie nici un leu nu a fost achitat

băncii comerciale pentru stingerea datoriei, iar banca la rîndul său, a inițiat acțiunile în

instanța de judecată pentru a prelua în posesie bunurile ipotecate.

În urma acestor evenimente, între Cebanu Vitalie și Morgun Valerii a avut loc un

conflict în care Morgun Valerii a solicitat achitarea în mod de urgență a datoriei față de

BC „Moldova-Agroindbank” SA, iar Cebanu Vitalie, la rîndul său, a solicitat restituirea

recipisei, însă părțile au ajuns la un numitor comun precum că la, momentul stingerii

creditului sau micșorării semnificative a acestuia, recipisa va fi întoarsă. însă în luna

aprilie 2013 Morgun Valerii a declarat că nu știe unde-i recipisa menționată, iar la

solicitarea lui Cebanu Vitalie de a indica pe copia acestei recipisei că aceasta este una

fictivă și nevalabilă, Morgun Valerii a indicat pe copia recipisei că datoria lui Cebanu

Vitali față de Morgun Valerii la data de 13.04.2013 este de 250 000 lei. În legătură cu

refuzul lui Morgun Valerii de a confirma faptul că recipisa menționată a fost fictivă și

ținînd cont de faptul că Morgun Valerii a cerut de la Cebanu Vitalie suma de 250 000

lei, ultimul s-a adresat cu o plîngere la Inspectoratul Național de Investigații, însă pînă

în prezent nu a fost informat despre rezultatul examinării plîngerii.

A indicat că, în anul 2014 Morgun Valerii s-a adresat cu o cerere de chemare în

instanța de judecată prin care a solicitat încasarea din contul lui Cebanu Vitalie în

beneficiul lui Morgun Valerii a datoriei în mărime de 250 000 lei, a dobînzii de

întîrziere în mărime de 31 250 lei și a tuturor cheltuielilor de judecată pe care le va

suporta reclamantul.

A mai indicat că, în legătură cu faptul că actul juridic care stă la baza pretențiilor

lui Morgun Valerii este un act fictiv și fals, consideră că instanța urmează să declare

acest act ca fiind nul.

A susținut reclamantul pe acțiunea reconvențională că recipisa menționată este un

act lovit de nulitate absolută, nu întrunește condițiile valabilității unui act juridic civil,

fiind încheiată cu derogări esențiale de la normele legislative imperative, ceea ce o face

pasibilă de nulitate absolută, potrivit art. 216, art. 217, art. 220, art. 221 din Codul civil.

Or, efectuînd o abordare teoretico-legislativă a condițiilor valabilității actului

juridic civil se poate evidenția că, condițiile valabilității actului juridic civil sînt

corespunderea actului juridic prevederilor legii, ordinii publice și bunelor moravuri;

capacitatea persoanei de a încheia actul juridic; consimțămîntul valabil al persoanei sau

al persoanelor de a încheia actul juridic; obiectul actului juridic de a fi determinat,

determinabil și licit; o cauză corespunzătoare legii, ordinii publice și bunelor moravuri;

forma actului juridic civil.

Din elementele enumerate mai sus menționează doar consimțămîntul valabil și

obiectul actului juridic. Condițiile valabilității consimțămîntului sunt ca să provină de la

o persoană cu discernămînt; să fie exprimat cu intenția de a produce efecte juridice; să

fie exteriorizat; să nu fie viciat. Obiectul actului juridic trebuie să corespundă

următoarelor condiții: să fie licit; să fie în circuit civil; să fie determinat sau

determinabil cel puțin în specia sa; să existe; să fie posibil. Toate elementele

3

componente ale valabilității actului juridic civil, elucidate își găsesc o reflectare și

întemeiere în art. 199-215 din Codul civil.

Consideră Cebanu Vitalie că recipisa este un act juridic fictiv, ceea ce își găsește

confirmare prin faptul că reclamantul nu a transmis lui Cebanu Vitali suma 1 575 000

lei, recipisa a fost întocmită în luna ianuarie 2011, iar data fictivă a fost indicată

13.12.2010, ce încă odată confirmă natură fictivă a actului juridic menționat, iar Cebanu

Vitalie a semnat recipisa, fără intenția de a produce efecte juridice, fapt ce este

confirmat, prin inexistența graficului stingerii așa-zisului contract de împrumut.

Conform art. 207 alin. (1) din Codul Civil, actul juridic civil încheiat fără cauză ori

fondat pe o cauză falsă sau ilicită nu poate avea nici un efect. Conform art. 217 alin. (1)

din Codul Civil, nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată de orice persoană

care are un interes născut și actual. Instanța de judecată o invocă din oficiu. În sensul

celor expuse, conchide Cebanu Vitalie că, legiuitorul a reglementat nulitatea absolută cu

scopul de a ocroti interesul general, social și este necesar ca ea să poată fi invocată

oricînd.

A solicitat admiterea cererii reconvenționale, declararea nulă a contractului de

împrumut (recipisă) din 13.12.2010, semnat de Cebanu Vitalie, precum și încasarea de

la pîrîtul Morgun Valerii a tuturor cheltuielilor de judecată (f.d. 22-24).

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 01 octombrie 2014 a fost

primită acțiunea reconvențională intentată de pîrîtul Cebanu Vitalie împotriva lui

Morgun Valerii privind declararea nulității actului juridic pentru a fi examinată

concomitent cu acțiunea principală, la cererea de chemare în judecată depusă de

Morgun Valerii împotriva lui Cebanu Vitalie privind încasarea datoriei (f.d. 42).

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 23 aprilie 2014 s-a admis

cererea reclamantului Morgun Valerii privind asigurarea acțiunii și s-a aplicat sechestru

asupra mijloacelor financiare, bunurile mobile și imobile ale pîrîtului Cebanu Vitalie, în

limita pretențiilor, în sumă de 281 250 lei, pînă la examinarea cauzei în fond.

Reclamantul Morgun Valerii și reprezentantul acestuia, avocatul Corneliu Chisilița

în ședința de judecată a instanței de fond au susținut pe deplin cererea de chemare în

judecată și au solicitat admiterea acesteia, iar cererea reconvențională depusă de către

Cebanu Vitalie a o respinge ca fiind neîntemeiată.

Pîrîtul Cebanu Vitali în ședința de judecată a instanței de fond a solicitat

respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată și admiterea în

întregime a cererii reconvenționale pe care o consideră întemeiată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 17 aprilie 2015 cererea de

chemare în judecată depusă de Morgun Valerii împotriva lui Cebanu Vitali privind

încasarea datoriei s-a respins ca fiind neîntemeiată. S-a admis acțiunea reconvențională

depusă de Cebanu Vitali împotriva lui Morgun Valerii privind declarare nulității actului

juridic, s-a declarat nulă recipisa din 13.12.2010, semnată de Cebanu Vitali privind

primirea de la Morgun Valerii a împrumutului în sumă de 1 575 500 lei, s-a încasat de la

Morgun Valerii în beneficiul lui Cebanu Vitali cheltuielile de judecată sub formă de

cheltuieli pentru achitarea taxei de stat în mărime de 25 000 lei. S-a anulat măsura de

asigurare, sechestrul, aplicat prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 23

aprilie 2014 asupra mijloacelor financiare, bunurile mobile și imobile ale lui Cebanu

Vitalie, în limita pretențiilor în sumă de 281 250 lei.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, Morgun Valerii, reprezentat de

avocatul Corneliu Chisilița, la data de 07 mai 2015 a declarat apel împotriva hotărîrii

4

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 17 aprilie 2015, solicitînd admiterea acestuia,

casarea hotărîrii instanței de fond prin care a fost respinsă acțiunea înaintată de Morgun

Valerii împotriva lui Cebanu Valerii cu privire la încasarea datoriei și admisă acțiunea

reconvențională înaintată de Cebanu Vitali împotriva lui Morgun Valerii cu privire la

nulitatea actului juridic, cu pronunțarea unei noi hotărîri de admitere integrală a acțiunii

inițiale și respingerea acțiunii reconvenționale.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 februarie 2016 a fost respins apelul

declarat de către Morgun Valerii.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu

și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului.

În argumentarea deciziei sale instanța de apel a reținut de asemenea că, prima

instanță a elucidat pe deplin toate circumstanțele pricinii, a apreciat obiectiv probele

administrate la dosar și a aplicat corect normele de drept material și procedural,

adoptînd o hotărîre întemeiată și legală.

Considerînd ilegală decizia instanței de apel, la 06 aprilie 2016, Morgun Valerii a

contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 17 februarie 2016 și a hotărîrii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 17

aprilie 2015 cu pronunțarea unei noi hotărîri de admitere integrală a acțiunii inițiale și

respingerea acțiunii reconvenționale.

În argumentarea recursului recurentul a invocat netemeinicia deciziilor pe motiv

că instanțele nu au dat o apreciere corectă faptelor și circumstanțelor cauzei apreciind

subiectiv și incomplet legislația în vigoare.

Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că

recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat

înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei. În viziunea recurentului,

instanțele au examinat superficial litigiul.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de

drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic

inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este

garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de

admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă

recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul

exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui

temei de casare a deciziilor recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

5

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces

sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră

că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3)

constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au

dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de

recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe cînd în recursul

declarat de Morgun Valerii, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Morgun Valerii ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,

completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

D I S P U N E:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Morgun Valerii.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan

Iuliana Oprea

6