2ra-1416/17 — cu privire la încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea datoriei
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1416/17 — cu privire la încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: A. Malîi nr. 2ra-1416/17
instanța de apel: I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov
ÎNCHEIERE
2 august 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul Valentina Clevadî
Judecătorii Iuliana Oprea
Ala Cobăneanu
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de
Vitalie Vârlan
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Dmitrii Darabanschii
împotriva lui Vârlan Vitalie cu privire la încasarea datoriei
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2017, prin care a fost
respins apelul declarat de Vitalie Vârlan și menținută hotărârea primei instanțe
constată:
La 23 iunie 2016, Dmitrii Darabanschii a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Vitalie Vârlan cu privire la încasarea datoriei.
În motivarea acțiunii a invocat că la 5 aprilie 2016, Vitalie Vârlan a semnat o
recipisă prin care a confirmat că a primit cu împrumut de la el suma de 33720 euro,
pe care s-a obligat să o restituie în volum deplin nu mai târziu de data de
20 iunie 2016.
Indică că termenul de restituire a împrumutului a expirat, însă pârâtul până la
data depunerii cererii de chemare în judecată nu și-a executat obligația de stingere a
datoriei, împrumutul rămânând neachitat integral.
Menționează că reieșind din prevederile art. 617 alin. (2) Cod civil și având în
vedere că este stabilită o dată calendaristică pentru executarea obligației nu este
necesară somația pârâtului.
Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 572 alin. (2), 602 alin. (l),
871 alin. (l), 817 alin. (3) Cod civil, art. 85 alin. (4), 166 – 167, 174, 175 alin. (1)
lit. a) CPC.
Solicită admiterea acțiunii, încasarea din contul lui Vitalie Vârlan în
beneficiul său datoria în sumă de 33720 euro, conform cursului oficial de schimb al
BNM la data achitării și cheltuielile de judecată.
Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 23 noiembrie 2016,
acțiunea a fost admisă, a fost încasat de la Vitalie Vârlan, în beneficiul lui
1
Dmitrii Darabanschii suma de 33720 euro cu titlu de împrumut, convertiți în lei
moldovenești la cursul oficial al Băncii Naționale a Moldovei din data executării
hotărârii, suma de 22553 lei cu titlu de cheltuieli de judecată sub formă de taxă de
stat și asistență juridică în mărime de 4000 lei, în total 26553 lei.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2017, a fost respins apelul
declarat de Vitalie Vârlan și menținută hotărârea primei instanțe.
La 5 mai 2017, Vitalie Vârlan a declarat recurs împotriva deciziei instanței de
apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii
primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată și hotărârea
primei instanțe considerându-le nefondate.
Obiectează că hotărârea primei instanțe contravine prevederilor art. 239, 240
alin. (1), 241 alin. (5) CPC, iar decizia instanței de apel contravine prevederilor
art. 373 CPC.
La 15 iunie 2017, Vitalie Vârlan a depus recurs motivat împotriva deciziei
instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și
a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii și
încasarea cheltuielilor de judecată pentru depunerea recursului.
Indicând prevederile art. 373 alin. (2), 130 alin. (1), 240 CPC, susține că
concluziile privind circumstanțele de fapt ale cauzei se motivează în hotărâre doar
prin probe.
Explică în acest sens că în anul 2013, compania SC „Naviconsvit” SRL a avut
necesitatea de a angaja un inginer calificat și autorizat în vederea supravegherii
construcției și anume a blocului locativ din str. Zaikin, 51 postul fiindu-i propus lui
Dmitrii Darabanschii.
La 22 ianuarie 2013 din inițiativa lui Dmitrii Darabanschii, a fost semnat
contractul de intenție nr. 35/3 privind investirea capitalului în construcție potrivit
căruia SC „Noviconsvit” SRL urma sa-i transmită în proprietate lui
Dmitrii Darabanschii un apartament cu 2 odăi, cu o suprafața de 82 m2, iar
Dmitrii Darabanschii în calitatea de investitor urma să achite suma stabilită în
contractul de intenție cu nr. 35/3 din 22 ianuarie 2013, în mărime de 54940 euro.
Relatează că Dmitrii Darabanschii sub pretextul că are de finalizat niște
obligațiuni profesionale, a dat acordul de a fi angajat al companiei doar la sfirșitul
lunii mai 2013.
Astfel, la 3 iunie 2013, între SC „Noviconsvit” SRL și Dmitrii Darabanschii a
fost încheiat contractul de muncă nr. 03/13, ultimul fiind angajat prin cumul pe o
perioadă nedeterminată. Ulterior, clauzele contractului au fost ajustate conform
înțelegerii părților.
Remarcă că după angajare și în coraport cu contractul (anticontract) de intenție
nr. 35/3 din 22 ianuarie 2013 părțile au ajuns la un acord că conform anexei, nr. 2 la
contractul de intenție nr. 35/3 din 22 ianuarie 2013, Dmitrii Darabanschii, urma să
achite câte 3000 euro la fiecare 3 luni, în 9 tranșe, adică 27000 euro, din 54940 euro,
iar diferența rămasă de 27940 euro urma să o achite la darea în exploatare a blocului
locativ.
2
Menționează că reieșind din toate circumstanțele nefavorabile la acel moment,
părțile au ajuns la înțelegerea că SC „Novicosnvit” SRL, să întocmească dispoziții
de încasare, trimestrial, conform graficului de plăți la contractul de intenție nr. 35/3
din 22 ianuarie 2013, semnat cu Dmitrii Darabanschii, însă fără eliberarea bonului
fiscal, deoarece real banii nu intrau în contul SC „Noviconsvit” SRL.
Susține că părțile s-au înțeles ca contractul de intenție să nu fie înregistrat la
notar și nici la OCT.
Mai explică că deoarece construcția se ridica lent din cauza lipsei resurselor
financiare suficiente, la 2 martie 2015, Dmitrii Darabanschii a inaintat cerere către
SC „Noviconsvit” SRL cu solicitarea de a-i fi restituită suma investită de 30000 euro
nu mai târziu de 10 iunie 2015.
Astfel, la 14 august 2015, directorul executiv a SC „Noviconsvit” SRL,
Vitalie Vârlan, i-a transmite lui Dmitrii Darabanschii suma de 10000 euro în contul
restituirii presupusei sume de investiții făcută de ultimul, semnând ambii o recipisă,
iar la 14 octombrie 2015, i-a fost trasmisă suma de 5000 euro rata 2 în contul
restituirii presupusei sume de investiții făcută de Dimitrii Darabanschii, ultimul
garantând semnarea unei recipise ulterior.
Ulterior, Dmitrii Darabanschii fiind încă angajat în calitatea de inginer
autorizat în construcții în cadrul companiei, a sustras cartea tehnică a blocului locativ
paralizând construcția pe șantier.
După o perioadă tensionată, în care s-au încercat a duce tratative pentru
restituirea cărții tehnice, Dmitrii Darabanschii a solicitat întoarecerea recipisei
pentru a garanta suplimentar executarea contractului (antecontractul) de intenție
nr. 35/3 din 22 ianuarie 2013, adică să-i garanteze suplimentar și Vârlan Vitalie,
onorarea obligațiilor asumate de SC „Noviconsvit” SRL, în vederea restituirii
pretinselor investiții efectuate de către Darabanschii Dmitrii pe seama antecontractul
de intenție nr. 35/3 .
Astfel, la 5 aprilie 2016, Vitalie Vârlan, pentru a soluționa amiabil această
problemă a întocmit o recipisă lui Dmitrii Darabanschii în care menționează că a
primit de la ultimul suma de 33720 uuro, urmând să i-o restituie până la data de
20 iunie 2016, iar Dmitrii Darabanschii i-a promis că-i restituie cartea tehnica, care
devenise obiect de șantaj și manipulare.
Afirmă că Dmitrii Darabanschii nu a întors cartea tehnică, demonstrând prin
aceasta ca are un plan bine gândit pe care avea să-l urmeze mai departe.
Ca urmare, la 20 iunie 2016, Dmitrii Darabanschii a depus o cerere prin care
solicită eliberarea din funcție din proprie inițiativă și prin ordinul nr. 20 din
28 iunie 2016 contractul de muncă încheiat între Darabanschii Dmitrii și
SC „Noviconsvit” SRL a fost desfăcut începând cu data de 1 iulie 2016.
Subliniază că la 1 iulie 2016, Dmitrii Darabanschii a depus o cerere de
chemare în judecată la Judecătoria Ciocana mun. Chișinău prin care a solicitat
încasarea banilor de la Vitalie Vârlan, conform recipisei din 5 aprilie 2016, în sumă
de 33720 euro, fiind aplicat sechestru pe conturile companiei și o cerere la
Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău cu privire la nulitatea contractului de investiții
3
nr. 35/3 din 22 ianuarie 2013, la fel fiind emisă încheiere prin care au fost blocate
conturile companiei.
Cererea lui de a fi conexate aceste acțiuni a fost respinsă și pronunțată
hotărârea de admitere integrală a cererii de încasare a sumei.
Consideră că instanța nu a intrat în esența litigiului și a examinat pricina
unilateral, favorizând reclamantul.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în
adresa părților la 18 mai 2017, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 99).
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2017, în termenul
legal.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vitalie Vârlan nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
4
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea
de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul
declarat de Vitalie Vârlan, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de Vitalie Vârlan ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție,
dispune:
Recursul declarat de Vitalie Vârlan se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Valentina Clevadî
Judecătorii Iuliana Oprea
Ala Cobăneanu
5