2r-614/16 — încasarea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea prejudiciului moral
- Temei legal
- termenul de declarare a apelului
2r-614/16 — încasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță: V. Gîrleanu dosarul nr. 2r-614/16
instanța de apel: N. Traciuc, M. Anton, Iu. Cotruță
D E C I Z I E
29 iunie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte, judecător Tatiana Vieru
judecători Valentina Clevadî, Oleg Sternioală,
examinînd recursul declarat de către Compania Internațională de Asigurări „ASITO”
Societate pe Acțiuni prin intermediul reprezentantului său,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Șmigalschii Veaceslav împotriva
Companiei Internaționale de Asigurări „ASITO” Societate pe Acțiuni cu privire la încasarea
pensiei și a prejudiciului moral,
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2016, prin care a fost respinsă
cererea Companiei Internaționale de Asigurări „ASITO” Societate pe Acțiuni privind
repunerea apelului în termen cu restituirea acestuia ca fiind depus tardiv,
c o n s t a t ă
La 15 aprilie 2015, Șmigalschii Veaceslav a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Companiei Internaționale de Asigurări „ASITO” Societate pe Acțiuni cu privire la
încasarea pensiei și a prejudiciului moral.
Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 03 iulie 2015, a fost admisă parțial
acțiunea.
S-a încasat din contul Companiei Internaționale de Asigurări „ASITO” Societate pe
Acțiuni în beneficiul lui Șmigalschii Veaceslav pensia suplimentară pentru lunile aprilie –
august 2013 în sumă de 250 lei.
S-a respins cerința lui Șmigalschii Veaceslav privind încasarea prejudiciului moral, ca
fiind neîntemeiată.
S-a încasat din contul Companiei Internaționale de Asigurări „ASITO” Societate pe
Acțiuni taxa de stat în beneficiul statului suma de 150 lei (f.d.27).
La 14 august 2015 Compania Internațională de Asigurări „ASITO” Societate pe Acțiuni
a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanțe. Totodată, a solicitat repunerea în termen,
motivînd prin faptul că reprezentantul Companiei, s-a aflat în concediu medical.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2016, a fost respinsă cererea
înaintată de către reprezentantul Companiei Internaționale de Asigurări „ASITO” Societate pe
Acțiuni privind repunerea apelului în termenul de procedură și cererea a fost restituită în adresa
apelantei, ca fiind depusă tardiv (f.d. 44-48).
1
La 17 martie 2016, Curtea de Apel a expediat în adresa părților, copia încheierii emise (
f.d. 49, 56)
La 06 aprilie 2016, Compania Internațională de Asigurări „ASITO” Societate pe Acțiuni
prin intermediul reprezentantului său, a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel
Chișinău din 10 martie 2016, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii contestate și
remiterea pricinii la rejudecare din faza primirii apelului.
În conformitate cu art. 425 CPC termenul de declarare a recursului împotriva încheierii
este de 15 zile de la pronunțarea ei.
Prin prisma normei de drept citate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus la 06 aprilie 2016, este
declarat în termenul de procedură, deoarece potrivit copiei anexate la cerere, rezultă că
Compania a recepționat copia încheierii contestate, la 22 martie 2016 (f.d.56).
Or, conform art. 111 alin. (3) CPC, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile
începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării
actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiționat începutul
lui.
Recurentul a invocat că instanța de apel la emiterea încheierii contestate, eronat a aplicat
normele de drept procedural.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva
încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului
și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Studiind materialele pricinii, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat urmează a fi respins
cu menținerea încheierii contestate, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce
examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină
încheierea.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră încheierea Curții de Apel Chișinău emisă la 10 martie 2016 prin care a fost restituit
apelul declarat de către reprezentantul Companiei Internaționale de Asigurări „ASITO”
Societate pe Acțiuni privind repunerea apelului în termenul de procedură și cererea a fost
restituită în adresa apelantei, ca fiind depusă tardiv, întemeiată și legală, bazată pe aprecierea
justă a circumstanțelor de fapt și aplicarea corectă a normelor de drept procedurale din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 362 alin. (1) și (3) Codul de procedură civilă, termenul de
declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii, dacă legea
nu prevede altfel.
După cum rezultă din materialele pricinii, hotărîrea primei instanțe a fost emisă la 03
iulie 2015 (f.d.27), în prezența părților, fapt ce rezultă din procesul-verbal al ședinței de
judecată (f.d. 26).
În conformitate cu art. 110 CPC, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau
de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte
persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori
să încheie un ansamblu de acte.
Prin urmare legislatorul expres a prevăzut că termenul de declarare a apelului, este de
30 zile de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii, termen care a fost omis de către Compania
Internațională de Asigurări „ASITO” Societate pe Acțiuni.
2
Argumentul recurentului că nu a fost citat pentru ședința de judecată din 10 martie 2016,
nu poate fi reținut.
Cu referire la argumentul dat este de menționat că Curtea de Apel la 02 martie 2016 a
expediat prin intermediul poștei electronice către CIA „ASITO” SA citație pentru 10 martie
2016 – data cînd a fost pronunțată încheierea contestată (f.d. 39).
Astfel, argumentul recurentului precum că a fost citat doar reprezentantul Moraru Marcel
care nu mai era în drept să reprezinte interesele companiei, este unul declarativ.Or, materialele
pricinii denotă contrariul.
Conform art. 56 alin. (3) Codul de procedură civilă, participanții la proces sînt obligați
să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste
drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de
legislația procedurală civilă.
Articolul 61 alin. (1) Codul de procedură civilă expres prevede că părțile sînt obligate să
se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune
capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau
inducerea sa în eroare.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că ține de
obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la
instanță (a se vedea cauza Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).
Ținînd cont de împrejurările menționate în coraport cu normele enumerate se conchide
că apelantul – Compania Internațională de Asigurări „ASITO” Societate pe Acțiuni a încălcat
termenul de 30 zile, consacrat în art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă.
Colegiul relevă, de asemenea, că o astfel de soluție este compatibilă cu respectarea
garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția Europeană pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, avînd în vedere că prelungirea
nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica rămînerea irevocabilă, ca
urmare a expirării termenului de atac, a deciziei judecătorești emise în instanța de apel și ar
leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice. Așa fiind, cu ocazia examinării
cauzei Ponomaryov v. Ucraina (hotărîre din 3 aprilie 2008), Curtea Europeană a notat că, deși
în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărîri judecătorești definitive și irevocabile în
urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci
de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul
de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen după o perioadă
îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrînge
principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.
Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține
încheierea Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2016.
În conformitate cu art., 427 alin. (1) lit. a) și art. 428 alin. (1) CPC, Completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e :
Se respinge recursul declarat de către Compania Internațională de Asigurări „ASITO”
Societate pe Acțiuni prin intermediul reprezentantului său.
Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2016 în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a lui Șmigalschii Veaceslav împotriva Companiei
3
Internaționale de Asigurări „ASITO” Societate pe Acțiuni cu privire la încasarea pensiei și a
prejudiciului moral.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.
Președinte, judecătorul Tatiana Vieru
Judecători Valentina Clevadî
Oleg Sternioală
4