3ra-965/16 — repunerea intermen pentru apararea drepturilor sale la proprietate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repunerea intermen pentru apararea drepturilor sale la proprietate
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-965/16 — repunerea intermen pentru apararea drepturilor sale la proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță: Judecătoria sectorului Ciocana, municipiul Chișinău, Judecător – Alexei Maria
Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Victor Pruteanu, Ana Gavrilița, Liudmila Popova
Dosar nr.3ra-965/16
ÎNCHEIERE
29 iunie 2016 municipiul Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, – Svetlana Filincova,
Judecători – Dumitru Mardari, Maria Ghervas
Examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Andrei Paraschiv,
în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei
Paraschiv împotriva Executorului Judecătoresc Vitalie Bajac și Uniunea Națională
a Executorilor Judecătorești privind anularea încheierii executorului judecătoresc,
încasarea prejudiciului moral și constatarea faptului neexaminării în termen a
cererii prealabile,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 februarie 2016, prin care a
fost respins apelul declarat de Andrei Paraschiv,
a con st at at:
Andrei Paraschiv s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva
executorului judecătoresc Vitalie Bajac și Uniunea Națională a Executorilor
Judecătorești, solicitînd anularea încheierii executorului judecătoresc I.Gribineț din
23.02.2007 nr.12-352/17 privind sechestrul apartamentului și încasarea sumei de
10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.
În motivarea cererii a indicat că prin încheierea dată Andrei Paraschiv a fost
obligat să execute hotărîrea Judecătoriei sec.Ciocana nr.2-300/06 din 30.06.2006
privind încasarea sumei de 6 347 lei în beneficiul APLP 54/197. Achitarea
benevolă a fost stabilită pînă la 07.03.2007. La 06.03.2007 între Andrei Paraschiv
și APLP 54/197 a fost încheiată o tranzacție de achitare a datoriei în rate și această
tranzacție a fost înmînată în aceeași zi executorului judecătoresc I.Gribineț.
Executorul era obligat să înceteze procedura de executare și să anuleze interdicțiile
privind perfectarea pașaportului și sechestrul imobilului. După lichidarea
departamentului de executare, dosarul de executare nr.033-12-352/2007 a fost
transmis executorului judecătoresc Bajac Vitalie. Conform extrasului ÎS
„Cadastru” din 29.01.2015, de la 02.03.2007 și pînă în prezent, apartamentul nr.27
lui Andrei Paraschiv din str.A.Russo nr.18/1, mun. Chișinău, se află sub sechestru
fără temei juridic, fiind încălcat dreptul de proprietate.
1
Prin cererea suplimentară, Andrei Paraschiv și-a concretizat și suplinit
pretențiile, solicitînd repunerea în termen a cererii de chemare în judecată pentru
apărarea drepturilor sale de proprietate și constatarea faptului neexaminării în
termen a cererii prealabile.
Prin hotărîrea Judecătoriei sectorului Ciocana municipiul Chișinău din 10
noiembrie 2015 a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare depusă de
Andrei Paraschiv împotriva executorului judecătoresc Vitalie Bajac și Uniunea
Națională a Executorilor Judecătorești.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 februarie 2016 a fost respins apelul
declarat de Andrei Paraschiv. A fost menținută hotărîrea Judecătoriei sectorului
Ciocana municipiul Chișinău din 10 noiembrie 2015.
La 24 martie 2016 Andrei Paraschiv a contestat cu recurs decizia Curții de Apel
Chișinău din 17 februarie 2016, solicitînd casarea deciziei recurate și a hotărîrii
instanței de fond, cu remiterea pricinii la rejudecare.
În motivarea cererii a indicat circumstanțele importante pentru soluționarea
pricinii nu au fost constatate și elucidate pe deplin, iar concluziile instanțelor de
judecată ierarhic inferioare sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, fiind
admise încălcări în partea ce ține de normele de drept material.
Analizînd temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele
pricinii, referință și în conformitate cu prevederile Legii, Completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră recursul declarat de Andrei Paraschiv ca fiind inadmisibil, din
considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, părțile și alți
participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură
Civilă.
În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă.
Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de
apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII din Codul de
Procedură Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Completul reține că, reieșind din
prevederile art.437 alin.(1) lit.f) din Codul de Procedură Civilă, în sarcina
recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării
acelei/acelor încălcări esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale
normelor de drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării
recursului ca fiind admisibil.
2
În speță, criticile aduse de recurent nu pot fi reținute prin prisma art.432 din
Codul de Procedură Civilă, în condițiile în care în mod declarativ se insistă asupra
reaprecierii probelor și circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii
ilegalității soluției instanței de judecată.
Se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condițiile secțiunii a 2-a,
Capitolul XXXVIII, din Codul de Procedură Civilă, este că recursul nu provoacă o
rejudecare a fondului pricinii, avînd un caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și
temeinicia ei în fapt. Rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui
control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a
recursului strict prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) și (4).
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, caracter care nu este
evidențiat de cererea de recurs în cauză.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
declarării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod
Procedură Civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Andrei Paraschiv.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului,
Svetlana Filincova,
Judecători – Dumitru Mardari
Maria Ghervas
3