2rc-607/16 — validarea popririi
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- validarea popririi
- Temei legal
- asigurarea acţiunii
2rc-607/16 — validarea popririi (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Curtea de Apel Chișinău Dosarul nr. 2rc-607/16
Judecător: S.Arnăut
D E C I Z I E
29 iunie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței Valeriu Doagă
Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea
examinînd recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată
„Moldcărbune”, în pricina civilă la cererea lichidatorului Societății cu Răspundere
Limitată „Sansilvia”, Popaz Vera cu privire la validarea popririi și încasarea datoriei
de la terțul poprit Societatea cu Răspundere Limitată „Moldcărbune”,
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2016, prin care a fost
aplicat sechestru în limita revendicărilor din acțiune,
CONSTATĂ:
Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2014, s-a intentat procedura
de insolvabilitate față de SRL „Sansilvia”.
La 24 septembrie 2014, administratorul insolvabilității SRL „Sansilvia”, Vera
Popaz, s-a adresat cu cerere privind validarea popririi față de SRL „Moldcărbune”,
cerere care a fost ulterior completată la 24 noiembrie 2014.
Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2014, a fost admisă
cererea lichidatorului întreprinderii debitoare SRL „Sansilvia” - ÎI „Popaz Vera”
privind validarea popririi și s-a încasat de la SRL „Moldcărbune” în beneficiul SRL
„Sansilvia” datoria în sumă de 2 907 488,97 lei.
La 23 decembrie 2014, SRL „Moldcărbune” a declarat recurs împotriva
hotărîrii Curții de Apel Chișinău, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii și
remiterea cauzei spre rejudecare într-un alt complet de judecători.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 23 februarie 2015, a fost admis
recursul declarat, casată hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2014 și
restituită pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, într-un alt complet de
judecători.
Pe parcursul examinării cauzei, lichidatorul întreprinderii debitoare SRL
„Sansilvia”, Popaz Vera, a înaintat cerere privind aplicarea măsurilor de asigurare,
prin care a solicitat asigurarea cererii de validare a popririi prin aplicarea
sechestrului pe mijloacele bănești și bunurile SRL „Moldcărbune” în valoare de 2
907 488,97 lei.
În motivarea cererii indică că, din informația obținută, s-a constatat că există un
risc real că o eventuală hotărîre a instanței de judecată privind încasarea sumei de la
terțul poprit la cererea lichidatorului să nu poată fi executată.
Astfel, menționează că conform extrasului din baza de date electronică a
organului cadastral, la situația din 08.06.2015, pe bunurile imobile ale SRL
„Moldcărbune”, baza de cărbuni din or. Căușeni, str. Tighina, 84, sunt aplicate
sechestre în asigurarea acțiunilor înaintate de către creditori către poprit: în baza
încheierii Judecătoriei Rîșcani nr.2-1616/05 din 20.05.2005, înregistrat la cadastru la
1
24.04.2012; în baza încheierii Judecătoriei Căușeni nr.2e-1812/12 din 19.07.2012,
înregistrat la cadastru la 08.04.2013. Potrivit încheierii Curții de Apel Chișinău nr.
2ac-942/14 din 28.04.2015, s-a respins ca neîntemeiată cererea SRL „Moldcărbune”,
rămînînd în vigoare hotărîrea Judecătoriei Căușeni nr. 2e-1812/13 din 13.12.2013
prin care au fost declarate nule contractele de vînzare-cumpărare prin care SRL
„Moldcărbune” a procurat imobilele de pe str. Tighina, 84, or. Căușeni, astfel
micșorîndu-se activele debitorului din contul cărora ar fi posibilă achitarea sumei
datoriei existente fața de SRL „Sansilvia”.
Mai indică că, SRL „Moldcărbune” are datorii și fața de alți creditori, fiind
înaintate fața de terțul poprit de către acestea, după cum ar fi SRL „Plastecotrans”
care a înaintat spre încasare de la SRL „Moldcărbune” suma de 5 408 251,32 lei
(dosar nr.2p/o-875/2014).
Susține că, în circumstanțele existente, este evidentă necesitatea aplicării
măsurilor în vederea asigurării posibilității executării hotărîrii judecătorești viitoare
pe cauză, neaplicare cărora va duce la diminuarea activelor terțului poprit și
respectiv imposibilitatea ulterioară a încasării sumei datorate SRL „Sansilvia” de la
terțul poprit.
Motivează în cerere că SRL „Sansilvia” este în procedura de faliment, iar
sumele datorate de către SRL „Moldcărbune” care urmează a fi încasate, vor fi
folosite pentru creanțele validate ale creditorilor.
Ulterior, suplimentar la cererea de aplicare a măsurilor de asigurare, lichidatorul
întreprinderii debitoare SRL „Sansilvia”, Popaz Vera, a înaintat supliment la cerere,
motivînd că conform extraselor din baza de date electronică a organului cadastral la
situația din 01.07.2015, sunt aplicate sechestre, interdicții, gaj pe bunurile imobile
ale SRL „Moldcărbune” și anume: pe baza de cărbuni din r-l Cantemir, com. Cania,
sat. Cania; baza de cărbuni din r-l Cimișlia, sat. Mihailovca; baza de cărbuni din r-l
Leova, or. Iargara, str. Ștefan Vodă, 95, menționînd că, cele invocate evident arată
necesitatea aplicării măsurilor în vederea asigurării posibilității executării a hotărîrii
judecătorești viitoare pe cauză.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2016, a fost admisă cererea
lichidatorului SRL „Sansilvia” în proces de faliment, Popaz Vera privind aplicarea
măsurilor de asigurare, fiind dispusă aplicarea sechestrului pe mijloacele bănești și
asupra bunurilor SRL „Moldcărbune” în limita revendicărilor din acțiune 2 907
488,97 lei.
În motivarea încheierii, instanța de insolvabilitate a invocat prevederile art. 174,
175 alin. (1) lit. a) și 177 alin. (1) și (3) CPC, menționînd că luînd în considerație
caracterul litigiului dat, și faptul că argumentele aduse de lichidator sunt întemeiate,
în aceste împrejurări, este ușor de presupus că pînă la soluționarea pricinii în fond,
acestea pot fi înstrăinate terțelor persoane și ca urmare, o eventuală hotărîre ar pute fi
imposibil de executat.
Considerînd ilegală încheierea instanței de insolvabilitate, la 31.05.2016 și
27.06.2016, SRL “Moldcărbune” a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea
recursului, casarea încheierii Curții de Apel Chișinău din 23.05.2016 și emiterea
unei noi soluții de respingere a cererii lichidatorului privind aplicarea măsurilor de
asigurare.
În motivarea recursului recurenta a invocat ilegalitatea încheierii recurate,
menționînd că instanța de insolvabilitate nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată
și a interpretat în mod eronat legea.
2
În speță, a menționat că cererința de aplicare a măsurilor de asigurare a acțiunii
a fost soluționată în lipsa părților, din oficiu, astfel fiind încălcat principiul
contradictorialității și egalitatea părților în proces, deoarece nu i-a fost solicitată și
poziția sa.
La fel, recurenta susține că lipsesc probe care ar demonstra ulterioara
imposibilitate a executării unei eventuale hotărîri judecătorești.
Mai indică că, contrar legislației procesual civile, cît și practicii judiciare
(hotărîrile explicative și recomandările Plenului CSJ), instanța de insolvabilitate nu a
indicat care este termenul de aplicare a măsurilor de asigurare.
Totodată, SRL „Moldcărbune” menționează că aplicarea măsurilor de asigurare
contestate, i-au paralizat integral activitatea economico-financiară, ceea ce poate
duce la apariția stării de insolvabilitate.
Potrivit art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în
termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor
anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Însă, deși CPC prevede un termen de 3 luni pentru examinarea recursului
împotriva încheierii, urmează a fi aplicate prevederile art. 8 alin.(3) din Legea
insolvabilității, recursul examinîndu-se în termen de 60 de zile (2 luni) de la
înregistrarea dosarului în instanța de recurs.
Studiind materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră recursul întemeiat și pasibil de a fi admis din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanța de recurs, după ce examinează
recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau
parțial încheierea, restituid pricina spre rejudecare.
Din materialele cauzei rezultă că recurenta își exprimă dezacordul cu soluția
instanței de insolvabilitate prin care a fost admisă cererea de aplicare a măsurilor de
asigurare a acțiunii privind validarea popririi și încasarea datoriei de la terțul poprit
SRL „Moldcărbune și a fost dispusă aplicarea sechestrului pe mijloacele bănești și
asupra bunurilor SRL „Moldcărbune” în limita revendicărilor din acțiune 2 907
488,97 lei.
Potrivit art. 356 CPC, cererea de declarare a insolvabilității se judecă în instanță
conform normelor generale din prezentul cod, cu excepțiile și completările stabilite
de legislația insolvabilității.
Reglementări similare conțin și prevederile art. 1 alin. (4) al Legii
insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, potrivit cărora procesul de insolvabilitate se
desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și cu cele ale
prezentei legi.
Astfel, la 24.09.2014, administratorul insolvabilității SRL „Sansilvia”, Popaz
Vera, s-a adresat cu cerere privind validarea popririi față de SRL „Moldcărbune”.
Potrivit art. 126 alin. (1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, sînt
supuse urmăririi silite prin poprire mijloacele bănești în numerar și fără numerar, în
monedă națională și în valută străină, titlurile de valoare, alte bunuri mobile
incorporale care sînt datorate debitorului ori sînt deținute în numele său de un terț
sau pe care acesta din urma i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice
existente. De asemenea, pot fi poprite bunurile mobile corporale ale debitorului
deținute de un terț în numele lui și creanța cu termen ori sub condiție. În acest caz,
poprirea nu va putea fi executată decît după ajungerea la termen ori de la data
îndeplinirii condiției.
3
(9) Dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru
efectuarea popririi, administratorul insolvabilității/lichidatorul, în cel mult o lună
de la data la care terțul poprit trebuia să consemneze ori să plătească suma datorată,
poate sesiza instanța de insolvabilitate în vederea validării popririi.
(10) Instanța de insolvabilitate îi va cita pe administratorul
insolvabilității/lichidator, precum și pe terțul poprit, și, la termenul stabilit pentru
judecarea cererii de validare, va dispune administrarea oricărei probe necesare
soluționării acesteia, care este admisibilă potrivit normelor de drept comun. În
instanța de validare, terțul poprit poate opune creditorului urmăritor toate excepțiile
și mijloacele de apărare pe care le-ar putea opune debitorului în măsura în care ele
se întemeiază pe o cauză anterioară popririi. Hotărîrea de validare a popririi este
supusă numai recursului de către terțul poprit.
(13) După validarea popririi, terțul poprit va proceda la consemnarea sau la
plata datoriei, după caz, în limitele sumei determinate expres în hotărîrea de
validare. În caz de nerespectare a acestor obligații, executarea silită se va face
împotriva terțului poprit în baza hotărîrii de validare, în limitele sumei ce trebuia
consemnată sau plătită.
După cum rezultă din materialele cauzei, în motivarea încheierii, instanța de
insolvabilitate a invocat prevederile art. 174, 175 alin. (1) lit. a) și 177 alin. (1) și (3)
CPC, concluzionînd că neluarea măsurilor de asigurare ar face imposibilă executarea
eventualei hotărîri de încasare a datoriei.
În conformitate cu prevederile art. 174 alin. (1) CPC, la cererea participanților
la proces, judecătorul sau instanța poate lua măsuri de asigurare a acțiunii.
Asigurarea se admite în orice fază a procesului pînă la etapa în care hotărîrea
judecătorească devine definitivă, în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare
a acțiunii ar face imposibilă executarea hotărîrii judecătorești.
În același timp, potrivit art. 177 alin. (1) CPC, în cererea de asigurare a acțiunii
se indică motivele și circumstanțele pentru care se solicită asigurarea acțiunii.
Astfel, încheierea recurată nu conține motivarea instanței vizavi de necesitatea
aplicării sechestrului, or, instanța de insolvabilitate nu aduce nici un argument la
acest capitol, inserînd în încheierea recurată solicitatea lichidatorului și normele de
drept în baza cărora a aplicat sechestrul - art. 174-177 CPC.
Or, la pronunțarea încheierii privind aplicarea măsurilor de asigurare sau
neaplicarea acestora, instanțele vor verifica: raționalitatea și temeinicia cerințelor
solicitantului despre aplicarea măsurilor de asigurare; probabilitatea cauzării unui
prejudiciu solicitantului în cazul neaplicării măsurilor asigurătorii; dacă există
periculum in mora (pericol de dispariție, degradare, înstrăinare, risipire a bunului sau
proastă administrare); asigurarea unui echilibru între interesele părților cointeresate;
în ce măsură modalitatea de asigurare a acțiunii solicitate e în corelație cu obiectul
acțiunii înaintate și dacă aceasta va asigura realizarea de facto a scopului măsurilor
de asigurare.
În context, Colegiul conchide că încheierea recurată nu conține vre-un
raționament din cele enunțate ce ar impune aplicarea sechestrului.
La caz, solicitantul aplicării măsurilor de asigurare nu a adus nici un argument
în favoarea aplicării sechestrului, nu a probat nici într-un fel faptul că neaplicarea
sechestrului ar face imposibilă sau ar îngreuna executarea unei eventuale hotărîri, iar
instanța de insolvabilitate a admis cerința fără a aduce careva argumente în acest
sens, încălcînd obligația de a verifica toate circumstanțele statuate în practica
constantă a CSJ.
4
Mai mult ca atît, din înscrisurile anexate la recurs, rezultă că prin executarea
încheierii recurate, a fost afectată grav activitatea recurentului, fiindu-i restricționat
accesul la bunurile sale luate în locațiune, cît și buna desfășurare a activității
agenților economici care au contracte de sublocațiune și cărora le sunt generate
pierderi, fapte pentru care au fost sesizate Inspectoratul de Poliție Centru,
Procuratura sect. Centru, Direcția Generală Securitate Publică a IGP, cît și Camera
de Licențiere a RM.
În acest sens, instanța de recurs conchide că toate aceste circumstanțe analizate
în ansamblul lor, constituie temei de casare a încheierii recurate și de remitere a
cauzei la rejudecarea cerinței de aplicare a măsurilor de asigurare a acțiunii.
La rejudecarea cererii, instanța urmează să țină cont de omisiunile indicate în
prezenta decizie, să verifice toate circumstanțele ce prezintă importanță pentru
soluționarea corectă a acesteia, să aprecieze sub toate aspectele, complet si obiectiv,
conform exigențelor art. 130 CPC, probele administrate în dosar și, în dependență de
situația stabilită, să adopte o hotarîre legală și întemeiată.
Pornind de la circumstanțele menționate supra, Colegiul conchide asupra
necesității casării încheierii Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2016 și remiterii
cauzei la rejudecarea cerinței de aplicare a măsurilor de asigurare a acțiunii.
În lumina celor expuse, conducîndu-se de prevederile art. 427 lit. b) CPC,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E:
Se admite recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată
„Moldcărbune”.
Se casează încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2016, în pricina
civilă la cererea lichidatorului Societății cu Răspundere Limitată „Sansilvia”,
Popaz Vera cu privire la validarea popririi și încasarea datoriei de la terțul poprit
Societatea cu Răspundere Limitată „Moldcărbune”.
Se remite cauza la Curtea de Apel Chișinău pentru rejudecarea cerinței de
aplicare a măsurilor de asigurare a acțiunii.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței Valeriu Doagă
Judecători Sveatoslav Moldovan
Iuliana Oprea
5