2rc-602/16 — privind validarea popririi

Dosarul nr. 2rc-602/16

Instanța de fond: CA Bălți – Iu. Grosu

D E C I Z I E

29 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Svetlana Filincova,

judecători Dumitru Mardari, Maria Ghervas,

examinînd recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată

„Autotehnica” în pricina la cererea înaintată de către Nicolae Gavriș administratorul

Societății cu Răspundere Limitată „Demeder - Com” în proces de insolvabilitate

împotriva Întreprinderii Mixte „Sudzucker Moldova” Societate pe Acțiuni privind

validarea popririi,

împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 10 mai 2016, prin care s-a respins

cererea Societății cu Răspundere Limitată „Autotehnica” privind intervenirea în

proces în calitate de intervenient principal,

C O N S T A T Ă :

La 25 martie 2016 Nicolae Gavriș, administratorul SRL „Demeder - Com” în

proces de insolvabilitate, s-a adresat în instanța de insolvabilitate cu o cerere

privind validarea popririi și încasarea de la terțul poprit ÎM „Sudzucker Moldova”

SA a datoriei în sumă de 3.961.866,09 lei.

În motivarea cererii Nicolae Gavriș, administratorul SRL „Demeder - Com” în

proces de insolvabilitate, a indicat că în rezultatul examinării datelor evidenței

contabile s-a constatat că ÎM „Sudzucker Moldova” SA are datorii față de SRL

„Demeder - Com”. Proveniența datoriilor terțului poprit, reiese din faptul că între

părți au fost încheiate contracte, conform cărora SRL „Demeder - Com” a livrat

terțului poprit sfeclă de zahăr și a prestat servicii de recoltare a acesteia, fapt

confirmat prin facturile fiscale, iar ÎM „Sudzucker Moldova” SA s-a obligat să achite

1

serviciile prestate, însă terțul poprit nu a achitat pentru marfa primită și serviciile

beneficiate, acumulînd o datorie în sumă de 3.961.866,09 lei.

În cadrul examinării cauzei la 10 mai 2016 SRL „Autotehnica” a înaintat

cerere, prin care a solicitat intervenirea în proces în calitate de intervenient principal.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 10 mai 2016 s-a respins cererea SRL

„Autotehnica” privind intervenirea în proces în calitate de intervenient principal

(f.d. 203 – 204).

La 24 mai 2016 SRL „Autotehnica” a declarat recurs, solicitînd casarea

încheierii Curții de Apel Bălți din 10 mai 2016, cu emiterea unei noi hotărîri de

admitere a cererii (f.d. 209).

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că încheierea instanței de

insolvabilitate este neîntemeiată, deoarece s-au încălcat normele de drept material

și de drept procedural.

Examinînd materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că recursul înaintat urmează a fi respins.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC instanța de recurs, după ce judecă recursul

împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

Curtea de Apel Bălți prin încheierea din 10 mai 2016 a respins cererea SRL

„Autotehnica”, prin care a solicitat intervenirea în proces în calitate de intervenient

principal.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ consideră că instanța de

insolvabilitate corect a respins cererea privind intervenirea în proces în calitate de

intervenient principal.

Conform art. 65 CPC orice persoană interesată poate interveni într-un proces ce

se desfășoară între alte persoane. Intervenția este în interesul propriu cînd

intervenientul invocă un drept al său asupra obiectului litigiului sau un drept legat de

acesta.

(11) Dacă se constată că există persoane care pot să își declare propriile pretenții

asupra obiectului litigiului între părțile inițiale, instanța este obligată să înștiințeze

persoanele în cauză despre procesul pornit și să le explice dreptul lor de a interveni în

proces prin înaintarea unei acțiuni.

(2) Intervenientul principal poate interveni în proces pînă la închiderea

dezbaterilor judiciare în primă instanță, înaintînd acțiunea către una sau către ambele

părți în modul prevăzut de prezentul cod. Intervenientul principal are drepturi și

obligații de reclamant.

(21) Cererea de intervenție principală se întocmește conform cerințelor prevăzute

pentru cererea de chemare în judecată.

(4) În cazul în care constată că acțiunea intervenientului principal nu se raportă

la obiectul litigiului, instanța pronunță o încheiere prin care refuză să o examineze

concomitent cu acțiunea inițială a reclamantului. În astfel de cazuri, intervenientul

principal nu decade din dreptul de a cere intentarea unui proces pe baze generale.

2

(5) Încheierea prin care instanța refuză să examineze concomitent acțiunea

intervenientului principal și acțiunea inițială a reclamantului poate fi atacată cu

recurs..

Potrivit art. 1 alin. (1) al Legii insolvabilității scopul prezentei legi este

instituirea cadrului juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru

satisfacerea creanțelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea

față de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului și prin

distribuirea produsului finit.

Conform art. 4 alin. (1) al Legii insolvabilității participanți la procesul de

insolvabilitate sînt: administratorul provizoriu, administratorul insolvabilității,

lichidatorul, creditorii, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor, debitorul sau,

după caz, reprezentantul debitorului, alte organe și persoane stabilite în prezenta lege.

Din actele speței rezultă că Nicolae Gavriș, administratorul SRL „Demeder -

Com” în proces de insolvabilitate, s-a adresat în instanța de insolvabilitate cu o

cerere privind validarea popririi și încasarea de la terțul poprit ÎM „Sudzucker

Moldova” SA a datoriei în sumă de 3.961.866,09 lei.

Instanța de recurs menționează, că cererea de validare a popririi se va judeca cu

cu citarea administratorului/lichidatorului și a terțului poprit, cu administrarea

oricărei probe admisibile necesare soluționării cauzei.

Conform art. 126 alin. (10) al Legii insolvabilității instanța de insolvabilitate îi

va cita pe administratorul insolvabilității/lichidator, precum și pe terțul poprit, și, la

termenul stabilit pentru judecarea cererii de validare, va dispune administrarea

oricărei probe necesare soluționării acesteia, care este admisibilă potrivit normelor de

drept comun.

Astfel, Colegiul reține că nu și-a găsit confirmare legală cererea înaintată de

recurent cu privire la intervenirea în proces în calitate de intervenient principal,

deoarece în cadrul procesului de insolvabilitate nu există reclamant, pîrît și respetiv

intervenienți, care ar putea înainta cereri și demersuri conform prevederilor Codului

de Procedură Civilă.

Participanții la proces nu au o denumire concretă, spre exemplu ca în procedura

contencioasă (reclamant, pîrît, intervenient), dar creditorul care înaintează cererea

introductivă se aseamănă cu reclamantul, debitorul cu pîrîtul, creditorul care nu

înaintează cerințe prin cererea introductivă, dar direct înaintează creanțe asupra

patrimoniul debitorului, s-ar asemăna cu intervenientul principal, iar creditorul care

prin referință se opune intentării procesului de insolvabilitate cu intervenientul

accesoriu.

Acești termeni specifici procedurii contencioase nu pot fi aplicați în procedura

de declarare a insolvabilității, deoarece aceasta este o procedură specifică cu atît mai

mult că nu este o procedură litigioasă (contencioasă) și nici actele normative de

bază care reglementează această procedură – legea insolvabilității și Codul de

Procedură Civilă nu prevăd astfel de termeni la judecarea pricinilor de insolvabilitate,

din contra, Legea insolvabilității care fiind o lege procedural-materială operează

cu alți termeni : debitor, creditor, administrator, lichidator ș.a. fiind numiți conform

art. 4 participanți la procesul de insolvabilitate. Astfel în cadrul procesului de

3

insolvabilitate participanții la proces se bucură de drepturile și obligațiile prevăzute în

art. 56 CPC cu excepțiile expres prevăzute în Legea insolvabilității.

De altfel spus, cererea înaintată nu are relevanță speței date, or conform art. 5

alin. (2) al Legii insolvabilității instanța de insolvabilitate dispune de competență

exclusivă la judecarea, în cadrul procesului de insolvabilitate, a litigiilor ce țin de

masa debitoare.

În contextul celor expuse, Colegiul reține că nu pot fi reținute criticile formulate

în recurs cu privire la ilegalitatea încheierii instanței de insolvabilitate, deoarece sînt

nejustificate și se combat prin constatările relatate.

Ținînd cont de cele menționate și avînd în vedere faptul că instanța de

insolvabilitate a constatat și a dat o apreciere justă probelor administrate, a aplicat

corect normele de drept material și procedural, iar argumentele invocate de către

recurent sînt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

ajunge la concluzia de a respinge recursul ca neîntemeiat și a menține încheierea

instanței de insolvabilitate.

Reieșind din cele expuse, în baza art. 427 lit. a) CPC Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Se respinge recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată

„Autotehnica”.

Se menține încheierea Curții de Apel Bălți din 10 mai 2016, în pricina la

cererea înaintată de către Nicolae Gavriș administratorul Societății cu Răspundere

Limitată „Demeder - Com” în proces de insolvabilitate împotriva Întreprinderii Mixte

„Sudzucker Moldova” Societate pe Acțiuni privind validarea popririi.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței Svetlana Filincova

judecători Dumitru Mardari

Maria Ghervas

4