2rc-602/16 — privind validarea popririi

Dosarul nr. 2rc-602/16 Instanța de fond: CA Bălți – Iu. Grosu D E C I Z I E 29 iunie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței Svetlana Filincova, judecători Dumitru Mardari, Maria Ghervas, examinînd recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Autotehnica” în pricina la cererea înaintată de către Nicolae Gavriș administratorul Societății cu Răspundere Limitată „Demeder - Com” în proces de insolvabilitate împotriva Întreprinderii Mixte „Sudzucker Moldova” Societate pe Acțiuni privind validarea popririi, împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 10 mai 2016, prin care s-a respins cererea Societății cu Răspundere Limitată „Autotehnica” privind intervenirea în proces în calitate de intervenient principal, C O N S T A T Ă : La 25 martie 2016 Nicolae Gavriș, administratorul SRL „Demeder - Com” în proces de insolvabilitate, s-a adresat în instanța de insolvabilitate cu o cerere privind validarea popririi și încasarea de la terțul poprit ÎM „Sudzucker Moldova” SA a datoriei în sumă de 3.961.866,09 lei.

În motivarea cererii Nicolae Gavriș, administratorul SRL „Demeder - Com” în proces de insolvabilitate, a indicat că în rezultatul examinării datelor evidenței contabile s-a constatat că ÎM „Sudzucker Moldova” SA are datorii față de SRL „Demeder - Com”. Proveniența datoriilor terțului poprit, reiese din faptul că între părți au fost încheiate contracte, conform cărora SRL „Demeder - Com” a livrat terțului poprit sfeclă de zahăr și a prestat servicii de recoltare a acesteia, fapt confirmat prin facturile fiscale, iar ÎM „Sudzucker Moldova” SA s-a obligat să achite 1 serviciile prestate, însă terțul poprit nu a achitat pentru marfa primită și serviciile beneficiate, acumulînd o datorie în sumă de 3.961.866,09 lei.

În cadrul examinării cauzei la 10 mai 2016 SRL „Autotehnica” a înaintat cerere, prin care a solicitat intervenirea în proces în calitate de intervenient principal. Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 10 mai 2016 s-a respins cererea SRL „Autotehnica” privind intervenirea în proces în calitate de intervenient principal (f.d. 203 – 204). La 24 mai 2016 SRL „Autotehnica” a declarat recurs, solicitînd casarea încheierii Curții de Apel Bălți din 10 mai 2016, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a cererii (f.d. 209). În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că încheierea instanței de insolvabilitate este neîntemeiată, deoarece s-au încălcat normele de drept material și de drept procedural.

Examinînd materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul înaintat urmează a fi respins. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC instanța de recurs, după ce judecă recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Curtea de Apel Bălți prin încheierea din 10 mai 2016 a respins cererea SRL „Autotehnica”, prin care a solicitat intervenirea în proces în calitate de intervenient principal. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ consideră că instanța de insolvabilitate corect a respins cererea privind intervenirea în proces în calitate de intervenient principal.

Conform art. 65 CPC orice persoană interesată poate interveni într-un proces ce se desfășoară între alte persoane. Intervenția este în interesul propriu cînd intervenientul invocă un drept al său asupra obiectului litigiului sau un drept legat de acesta. (11) Dacă se constată că există persoane care pot să își declare propriile pretenții asupra obiectului litigiului între părțile inițiale, instanța este obligată să înștiințeze persoanele în cauză despre procesul pornit și să le explice dreptul lor de a interveni în proces prin înaintarea unei acțiuni. (2) Intervenientul principal poate interveni în proces pînă la închiderea dezbaterilor judiciare în primă instanță, înaintînd acțiunea către una sau către ambele părți în modul prevăzut de prezentul cod.

Intervenientul principal are drepturi și obligații de reclamant. (21) Cererea de intervenție principală se întocmește conform cerințelor prevăzute pentru cererea de chemare în judecată. (4) În cazul în care constată că acțiunea intervenientului principal nu se raportă la obiectul litigiului, instanța pronunță o încheiere prin care refuză să o examineze concomitent cu acțiunea inițială a reclamantului. În astfel de cazuri, intervenientul principal nu decade din dreptul de a cere intentarea unui proces pe baze generale. 2 (5) Încheierea prin care instanța refuză să examineze concomitent acțiunea intervenientului principal și acțiunea inițială a reclamantului poate fi atacată cu recurs..

Potrivit art. 1 alin. (1) al Legii insolvabilității scopul prezentei legi este instituirea cadrului juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru satisfacerea creanțelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea față de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului și prin distribuirea produsului finit. Conform art. 4 alin. (1) al Legii insolvabilității participanți la procesul de insolvabilitate sînt: administratorul provizoriu, administratorul insolvabilității, lichidatorul, creditorii, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor, debitorul sau, după caz, reprezentantul debitorului, alte organe și persoane stabilite în prezenta lege.

Din actele speței rezultă că Nicolae Gavriș, administratorul SRL „Demeder - Com” în proces de insolvabilitate, s-a adresat în instanța de insolvabilitate cu o cerere privind validarea popririi și încasarea de la terțul poprit ÎM „Sudzucker Moldova” SA a datoriei în sumă de 3.961.866,09 lei. Instanța de recurs menționează, că cererea de validare a popririi se va judeca cu cu citarea administratorului/lichidatorului și a terțului poprit, cu administrarea oricărei probe admisibile necesare soluționării cauzei. Conform art. 126 alin. (10) al Legii insolvabilității instanța de insolvabilitate îi va cita pe administratorul insolvabilității/lichidator, precum și pe terțul poprit, și, la termenul stabilit pentru judecarea cererii de validare, va dispune administrarea oricărei probe necesare soluționării acesteia, care este admisibilă potrivit normelor de drept comun.

Astfel, Colegiul reține că nu și-a găsit confirmare legală cererea înaintată de recurent cu privire la intervenirea în proces în calitate de intervenient principal, deoarece în cadrul procesului de insolvabilitate nu există reclamant, pîrît și respetiv intervenienți, care ar putea înainta cereri și demersuri conform prevederilor Codului de Procedură Civilă. Participanții la proces nu au o denumire concretă, spre exemplu ca în procedura contencioasă (reclamant, pîrît, intervenient), dar creditorul care înaintează cererea introductivă se aseamănă cu reclamantul, debitorul cu pîrîtul, creditorul care nu înaintează cerințe prin cererea introductivă, dar direct înaintează creanțe asupra patrimoniul debitorului, s-ar asemăna cu intervenientul principal, iar creditorul care prin referință se opune intentării procesului de insolvabilitate cu intervenientul accesoriu.

Acești termeni specifici procedurii contencioase nu pot fi aplicați în procedura de declarare a insolvabilității, deoarece aceasta este o procedură specifică cu atît mai mult că nu este o procedură litigioasă (contencioasă) și nici actele normative de bază care reglementează această procedură – legea insolvabilității și Codul de Procedură Civilă nu prevăd astfel de termeni la judecarea pricinilor de insolvabilitate, din contra, Legea insolvabilității care fiind o lege procedural-materială operează cu alți termeni : debitor, creditor, administrator, lichidator ș.a. fiind numiți conform art. 4 participanți la procesul de insolvabilitate. Astfel în cadrul procesului de 3 insolvabilitate participanții la proces se bucură de drepturile și obligațiile prevăzute în art. 56 CPC cu excepțiile expres prevăzute în Legea insolvabilității.

De altfel spus, cererea înaintată nu are relevanță speței date, or conform art. 5 alin. (2) al Legii insolvabilității instanța de insolvabilitate dispune de competență exclusivă la judecarea, în cadrul procesului de insolvabilitate, a litigiilor ce țin de masa debitoare. În contextul celor expuse, Colegiul reține că nu pot fi reținute criticile formulate în recurs cu privire la ilegalitatea încheierii instanței de insolvabilitate, deoarece sînt nejustificate și se combat prin constatările relatate. Ținînd cont de cele menționate și avînd în vedere faptul că instanța de insolvabilitate a constatat și a dat o apreciere justă probelor administrate, a aplicat corect normele de drept material și procedural, iar argumentele invocate de către recurent sînt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ ajunge la concluzia de a respinge recursul ca neîntemeiat și a menține încheierea instanței de insolvabilitate.

Reieșind din cele expuse, în baza art. 427 lit. a) CPC Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D E C I D E: Se respinge recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Autotehnica”. Se menține încheierea Curții de Apel Bălți din 10 mai 2016, în pricina la cererea înaintată de către Nicolae Gavriș administratorul Societății cu Răspundere Limitată „Demeder - Com” în proces de insolvabilitate împotriva Întreprinderii Mixte „Sudzucker Moldova” Societate pe Acțiuni privind validarea popririi. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței Svetlana Filincova judecători Dumitru Mardari Maria Ghervas 4