2ra-1102/16 — repararea prejudiciului material și prejudiciului moral

prima instanță: I. Țonov nr. 2ra-1102/16

instanța de apel: N.Traciuc, N. Vascan, Iu. Cotruță

DECIZIE

22 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Galina Stratulat

Oleg Sternioală

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de Veaceslav Cireș

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Veaceslav Cireș

împotriva Elenei Vartic cu privire la repararea prejudiciului material și moral

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2015, prin care

a fost respins apelul declarat de Veaceslav Cireș și menținută hotărârea

Judecătoriei Căușeni din 27 aprilie 2015, prin care acțiunea a fost respinsă integral

constată:

La 14 martie 2014, Veaceslav Cireș a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Elenei Vartic cu privire la repararea prejudiciului material și moral

cauzat.

În motivarea acțiunii a indicat că la începutul lunii aprilie 2012 fiul său

Daniel Cireș născut la 11 februarie 2004, a fost maltratat în curtea

Liceului „Grigore Grigoriu” din sat. Cîrnățeni, r-nul Căușeni de către minorii

Nicolae Mihailov și Ion Frunză, locuitori ai aceleiași localități.

Menționează că în privința Elenei Vartic, care este responsabilă de educarea

minorului Nicolae Mihailov, a fost întocmit un proces-verbal cu privire la

contravenție în baza art. 63 alin. (1) Cod contravențional.

Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 17 iulie 2012, Elena Vartic a fost

recunoscută vinovată în comiterea contravenției imputate cu aplicarea sancțiunii

contravenționale sub formă de amendă în mărime de 5 unități convenționale.

Susține că prin acțiunile violente ale minorului Nicolae Mihailov, care este

nepotul Elenei Vartic, familiei sale i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă

de 5598,97 lei, cheltuieli suportate pentru tratamentul fiului Daniel Cireș și

cheltuieli de transport.

În context, reclamantul menționează că, pe lângă prejudiciul material, i-a

fost cauzat și un prejudiciu moral pe care îl estimează la suma de 50 000 lei,

deoarece a suferit din punct de vedere psihologic.

1

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 45 Cod contravențional,

art. 1398, 1418, 1420, 1422 Cod civil, art. 38, 85, 86, 166, 167, 168 CPC.

Solicită admiterea acțiunii, încasarea din contul Elenei Afanasie în beneficiul

său suma de 5598, 97 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat, suma de 50000 lei

cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielile de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 27 aprilie 2015 a fost respinsă

acțiunea.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2015 a fost respins

apelul declarat de Veaceslav Cireș și menținută hotărârea primei instanțe.

La 04 martie 2016, prin intermediul Oficiului Poștal, Veaceslav Cireș a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei recurate și a hotărârii primei instanțe cu restituirea pricinii spre

rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată.

Indică că pe parcursul examinării cauzei civile în instanța de judecată a fost

stabilită maltratarea minorului Daniel Cireș care a avut loc la începutul lunii

aprilie 2012 în curtea Liceului „Grigore Grigoriu” din sat. Cîrnățeni, r-nul Căușeni.

Consideră că administrația Liceului urmează să răspundă solidar cu Elena Vartic.

De aceea a înaintat instanței de judecată un demers de a atrage în procesul civil în

calitate de pârât și administrația Liceului „Grigore Grigoriu” din sat. Cîrnățeni,

r-nul Căușeni, demers care a fost susținut și de Elena Vartic. Însă în hotărâre

instanța de judecată nu a dat apreciere acestui demers.

Menționează că pe parcursul examinării cauzei s-a depistat că judecătorul

I. Țonov a participat la examinarea contestației depuse de Elena Vartic împotriva

procesului verbal cu privire la contravenție din 30 iunie 2014 prin care a fost

recunoscută vinovată în comiterea contravenției prevăzute de art. 63 alin. (1) Cod

contravențional, din care considerente susține că judecătorul dat nu putea să

examineze cauza civilă.

La 05 mai 2016, Elena Vartic a depus referință la cererea de recurs, prin care

a solicitat respingerea recursului declarat de Veaceslav Cireș, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 30 noiembrie 2015, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 111), careva date despre recepționarea acesteia de către recurent la

materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul Veaceslav Cireș s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

05 noiembrie 2015, în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și a restitui pricina spre

rejudecare în instanța de apel din considerentele ce urmează.

2

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de

apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

După cum denotă actele cauzei, Veaceslav Cireș înaintând acțiunea în

judecată împotriva Elenei Vartic a solicitat încasarea din contul Elenei Vartic în

beneficiul său suma de 5598, 97 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat, suma de

50000 lei cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielile de judecată.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză prima instanță a ajuns la

concluzia netemeiniciei acțiunii, respingând-o integral, soluție care a fost

menținută și de către instanța de apel.

În susținerea poziției sale instanța de apel a reținut că în luna aprilie a anului

2012, fiul lui Veaceslav Cireș - Daniel Cireș, în curtea Liceului „Grigore Grigoriu”

din sat. Cîrnățeni, r-nul Căușeni, a fost maltratat de minorul Nicolae Mihailov, fapt

confirmat în ședința de judecată de martorii Vadim Cioban și Ion Frunza.

În acest sens instanța de apel s-a referit la faptul că lui Veaceslav Cireș i s-a

explicat că dânsul este în drept să solicite compensarea prejudiciului cauzat fiului

Daniel Cireș de la instituția de învățământ, conform normelor izvorâte din

obligațiile delictuale, însă Veaceslav Cireș a refuzat categoric să fie atrasă în

proces instituția de învățământ, susținând că dorește compensarea prejudiciului

rezultat din contravenție, însă nu dorește compensarea cheltuielilor de tratament

conform normelor legislației civile.

Instanța de recurs conchide, însă, că o astfel de concluzie este una pripită,

fapt ce rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care

presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate

aspectele.

Astfel, în conformitate cu art. 373 alin. (1) CPC, instanța de apel verifică, în

limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt

și aplicarea legii în primă instanță.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată și din

specificul obiectului acțiunii în cauză, instanța de recurs reține că contrar acestor

prevederi, instanța de apel judecând apelul a trecut în mod superficial asupra

motivelor invocate în apel, circumstanțelor pricinii și cadrului legal, fără a da o

apreciere cuvenită pretențiilor formulate în prezentul litigiu în raport cu materialul

probator și normele de drept ce reglementează acest aspect.

Or, la caz, se constată că Veaceslav Cireș pretinde la repararea prejudiciului

material și celui moral ca urmare a atragerii la răspundere contravențională, în baza

art. 63 alin. (1) Cod contravențional, a Elenei Vartic, care este responsabilă de

educarea minorului Nicolae Mihailov, în acest sens invocând prevederile art. 45

alin. (1) Cod contravențional, cât și dispozițiile art. 1398 alin. (1), 1418 alin. (1),

1420 alin. (2), 1422 alin. (1) Cod civil.

Ca consecință, având în susținere prevederile art. 240 alin. (3) CPC, care

indică că instanța judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretențiilor înaintate

de reclamant, se constată a fi neînțeleasă reținerea la caz, de către instanțele de

judecată ierarhic inferioare, a prevederilor art. 1406 alin. (2) Cod civil, potrivit

3

căruia dacă minorul care nu a împlinit 14 ani a cauzat prejudiciul când se afla sub

supravegherea unei instituții de învățământ, de educație sau instituții curative ori a

unei persoane obligate să-l supravegheze în bază de contract, acestea răspund

pentru prejudiciul cauzat dacă nu demonstrează că el s-a produs nu din vina lor.

Or, este cert că Veaceslav Cireș și-a întemeiat cererea de chemare în

judecată pe prevederile art. 45 alin. (1) Cod contravențional, care prevăd că, dacă

prin contravenție a fost cauzat un prejudiciu, persoana prejudiciată este în drept

să-și valorifice pretențiile civile în procedură civilă, pe parcursul examinării cauzei

în fond insistând la examinarea acțiunii anume prin prisma acestor prevederi

legale, nedorind să modifice temeiul acțiunii.

Distinct de cele menționate mai sus, se constată că instanțele de judecată

ierarhic inferioare nu au calificat corect din punct de vedere juridic acțiunea cu

care au fost investite, ce a dus la emiterea unei soluții greșite.

Față de cele ce preced, având în vedere că eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de

apel urmează a fi casată cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea pricinii instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Veaceslav Cireș.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2015,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Veaceslav Cireș împotriva

Elenei Vartic cu privire la repararea prejudiciului material și moral, cu restituirea

pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Galina Stratulat

Oleg Sternioală

Ala Cobăneanu

4