2ra-1102/16 — repararea prejudiciului material și prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral
- Temei legal
- limitele judecării apelului
2ra-1102/16 — repararea prejudiciului material și prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță: I. Țonov nr. 2ra-1102/16 instanța de apel: N.Traciuc, N. Vascan, Iu. Cotruță DECIZIE 22 iunie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Galina Stratulat Oleg Sternioală Ala Cobăneanu examinând recursul declarat de Veaceslav Cireș în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Veaceslav Cireș împotriva Elenei Vartic cu privire la repararea prejudiciului material și moral împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Veaceslav Cireș și menținută hotărârea Judecătoriei Căușeni din 27 aprilie 2015, prin care acțiunea a fost respinsă integral constată: La 14 martie 2014, Veaceslav Cireș a depus cerere de chemare în judecată împotriva Elenei Vartic cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat.
În motivarea acțiunii a indicat că la începutul lunii aprilie 2012 fiul său Daniel Cireș născut la 11 februarie 2004, a fost maltratat în curtea Liceului „Grigore Grigoriu” din sat. Cîrnățeni, r-nul Căușeni de către minorii Nicolae Mihailov și Ion Frunză, locuitori ai aceleiași localități. Menționează că în privința Elenei Vartic, care este responsabilă de educarea minorului Nicolae Mihailov, a fost întocmit un proces-verbal cu privire la contravenție în baza art. 63 alin. (1) Cod contravențional. Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 17 iulie 2012, Elena Vartic a fost recunoscută vinovată în comiterea contravenției imputate cu aplicarea sancțiunii contravenționale sub formă de amendă în mărime de 5 unități convenționale.
Susține că prin acțiunile violente ale minorului Nicolae Mihailov, care este nepotul Elenei Vartic, familiei sale i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 5598,97 lei, cheltuieli suportate pentru tratamentul fiului Daniel Cireș și cheltuieli de transport. În context, reclamantul menționează că, pe lângă prejudiciul material, i-a fost cauzat și un prejudiciu moral pe care îl estimează la suma de 50 000 lei, deoarece a suferit din punct de vedere psihologic. 1 Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 45 Cod contravențional, art. 1398, 1418, 1420, 1422 Cod civil, art. 38, 85, 86, 166, 167, 168 CPC. Solicită admiterea acțiunii, încasarea din contul Elenei Afanasie în beneficiul său suma de 5598, 97 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat, suma de 50000 lei cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielile de judecată.
Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 27 aprilie 2015 a fost respinsă acțiunea. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2015 a fost respins apelul declarat de Veaceslav Cireș și menținută hotărârea primei instanțe. La 04 martie 2016, prin intermediul Oficiului Poștal, Veaceslav Cireș a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate și a hotărârii primei instanțe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanță. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o ilegală și neîntemeiată. Indică că pe parcursul examinării cauzei civile în instanța de judecată a fost stabilită maltratarea minorului Daniel Cireș care a avut loc la începutul lunii aprilie 2012 în curtea Liceului „Grigore Grigoriu” din sat.
Cîrnățeni, r-nul Căușeni. Consideră că administrația Liceului urmează să răspundă solidar cu Elena Vartic. De aceea a înaintat instanței de judecată un demers de a atrage în procesul civil în calitate de pârât și administrația Liceului „Grigore Grigoriu” din sat. Cîrnățeni, r-nul Căușeni, demers care a fost susținut și de Elena Vartic. Însă în hotărâre instanța de judecată nu a dat apreciere acestui demers. Menționează că pe parcursul examinării cauzei s-a depistat că judecătorul I. Țonov a participat la examinarea contestației depuse de Elena Vartic împotriva procesului verbal cu privire la contravenție din 30 iunie 2014 prin care a fost recunoscută vinovată în comiterea contravenției prevăzute de art. 63 alin. (1) Cod contravențional, din care considerente susține că judecătorul dat nu putea să examineze cauza civilă.
La 05 mai 2016, Elena Vartic a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de Veaceslav Cireș, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 30 noiembrie 2015, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 111), careva date despre recepționarea acesteia de către recurent la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se constată că recurentul Veaceslav Cireș s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2015, în termenul legal.
În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și a restitui pricina spre rejudecare în instanța de apel din considerentele ce urmează. 2 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
După cum denotă actele cauzei, Veaceslav Cireș înaintând acțiunea în judecată împotriva Elenei Vartic a solicitat încasarea din contul Elenei Vartic în beneficiul său suma de 5598, 97 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat, suma de 50000 lei cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielile de judecată. Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză prima instanță a ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii, respingând-o integral, soluție care a fost menținută și de către instanța de apel. În susținerea poziției sale instanța de apel a reținut că în luna aprilie a anului 2012, fiul lui Veaceslav Cireș - Daniel Cireș, în curtea Liceului „Grigore Grigoriu” din sat. Cîrnățeni, r-nul Căușeni, a fost maltratat de minorul Nicolae Mihailov, fapt confirmat în ședința de judecată de martorii Vadim Cioban și Ion Frunza.
În acest sens instanța de apel s-a referit la faptul că lui Veaceslav Cireș i s-a explicat că dânsul este în drept să solicite compensarea prejudiciului cauzat fiului Daniel Cireș de la instituția de învățământ, conform normelor izvorâte din obligațiile delictuale, însă Veaceslav Cireș a refuzat categoric să fie atrasă în proces instituția de învățământ, susținând că dorește compensarea prejudiciului rezultat din contravenție, însă nu dorește compensarea cheltuielilor de tratament conform normelor legislației civile. Instanța de recurs conchide, însă, că o astfel de concluzie este una pripită, fapt ce rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele.
Astfel, în conformitate cu art. 373 alin. (1) CPC, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată și din specificul obiectului acțiunii în cauză, instanța de recurs reține că contrar acestor prevederi, instanța de apel judecând apelul a trecut în mod superficial asupra motivelor invocate în apel, circumstanțelor pricinii și cadrului legal, fără a da o apreciere cuvenită pretențiilor formulate în prezentul litigiu în raport cu materialul probator și normele de drept ce reglementează acest aspect.
Or, la caz, se constată că Veaceslav Cireș pretinde la repararea prejudiciului material și celui moral ca urmare a atragerii la răspundere contravențională, în baza art. 63 alin. (1) Cod contravențional, a Elenei Vartic, care este responsabilă de educarea minorului Nicolae Mihailov, în acest sens invocând prevederile art. 45 alin. (1) Cod contravențional, cât și dispozițiile art. 1398 alin. (1), 1418 alin. (1), 1420 alin. (2), 1422 alin. (1) Cod civil.
Ca consecință, având în susținere prevederile art. 240 alin. (3) CPC, care indică că instanța judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant, se constată a fi neînțeleasă reținerea la caz, de către instanțele de judecată ierarhic inferioare, a prevederilor art. 1406 alin. (2) Cod civil, potrivit 3 căruia dacă minorul care nu a împlinit 14 ani a cauzat prejudiciul când se afla sub supravegherea unei instituții de învățământ, de educație sau instituții curative ori a unei persoane obligate să-l supravegheze în bază de contract, acestea răspund pentru prejudiciul cauzat dacă nu demonstrează că el s-a produs nu din vina lor.
Or, este cert că Veaceslav Cireș și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe prevederile art. 45 alin. (1) Cod contravențional, care prevăd că, dacă prin contravenție a fost cauzat un prejudiciu, persoana prejudiciată este în drept să-și valorifice pretențiile civile în procedură civilă, pe parcursul examinării cauzei în fond insistând la examinarea acțiunii anume prin prisma acestor prevederi legale, nedorind să modifice temeiul acțiunii. Distinct de cele menționate mai sus, se constată că instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au calificat corect din punct de vedere juridic acțiunea cu care au fost investite, ce a dus la emiterea unei soluții greșite.
Față de cele ce preced, având în vedere că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de apel urmează a fi casată cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel. La rejudecarea pricinii instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată și legală. În conformitate cu 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul declarat de Veaceslav Cireș.
Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Veaceslav Cireș împotriva Elenei Vartic cu privire la repararea prejudiciului material și moral, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Galina Stratulat Oleg Sternioală Ala Cobăneanu 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.