2ra-1274/16 — încasarea datoriei

2ra-1274/16 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Judecătoria Căușeni Dosarul nr. 2ra-1274/16

Judecător: M. Tertea

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: E. Fistican, V. Negru, Iu. Cotruță

D E C I Z I E

22 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Valeriu Doagă,

Judecători Ala Cobăneanu, Galina Stratulat,

Oleg Sternioală, Iuliana Oprea

examinând recursul declarat de Gîncu Serghei în cauza civilă intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Motroi Sergiu împotriva lui Gîncu Serghei, privind

încasarea datoriei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2015,

C O N S T A T Ă :

La 15 martie 2013, reclamantul Motroi Sergiu s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva lui Serghei Gîncu, privind încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în perioada 30 septembrie 2008 - 16

februarie 2010 i-a dat cu împrumut pârâtului Serghei Gîncu, în mai multe rate suma de 76

500 euro, iar la data de 16 februarie 2010, ultimul a recunoscut acest fapt, fiind confirmat

prin recipisă.

Afirmă reclamantul că, în virtutea înțelegerii consemnată în recipisă, pârâtul

începând cu luna martie 2010, urma să-i mai achite o dobândă lunară de 3% din suma

împrumutată, condiție ce nu a fost respectată.

Notează reclamantul că, pârâtul nu a executat obligațiunea asumată, nu a restituit

împrumutul și dobânda de întârziere, iar la multiplele solicitări adresate privind

restituirea în mod extrajudiciar a sumei menționate, nu a reacționat.

Astfel, solicită Motroi Sergiu, încasarea din contul lui Gîncu Serghei în beneficiul

său a împrumutului în sumă de 76 500 euro, a dobânzii de întârziere în mărime de 34 655

euro, a taxei de stat achitată la depunerea acțiunii în sumă de 5000 lei si a sumei de 6 000

lei - cu titlu de cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice în instanța de fond.

Prin încheierea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 16 aprilie 2013, pricina

civilă enunțată a fost strămutată spre judecare la Judecătoria Căușeni (vol.I,f.d.26).

Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 14 iunie 2013, acțiunea înaintată de către

Motroi Sergiu a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea din contul lui Gîncu Serghei

în beneficiul lui Motroi Sergiu a împrumutului și dobânzii de întârziere în sumă de 104

040 euro, sau echivalentul în lei moldovenești la data executării hotărârii. S-a încasat din

contul lui Serghei Gîncu în beneficiul lui Motroi Sergiu cheltuielile de judecată în sumă

de 11 102 lei. S-a încasat din contul lui Gîncu Serghei în beneficiul statului taxa de stat în

1

sumă de 20 000 lei (vol.I,f.d.43).

Prin decizia Curții de Apel Bender din 05 decembrie 2013, a fost admis apelul

declarat de către Gîncu Serghei, fiind casată hotărârea Judecătoriei Căușeni din 14 iunie

2013, pricina fiind remisă la rejudecare, în aceeași instanță, în alt complet de judecată

(vol.I,f.d. 95).

Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 14 august 2014, acțiunea înaintată de către

Motroi Sergiu a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea din contul lui Serghei Gîncu

în beneficiul lui Motroi Sergiu a datoriei în sumă de 76 500 euro, a dobânzii de întârziere

în sumă de 34 655 euro; cheltuieli de judecată - taxa de stat achitată la depunerea cererii

de chemare în judecată în sumă de 5 000 lei; cheltuieli pentru acordarea asistenței

juridice în sumă de 3 000 lei. S-a încasat din contul lui Gîncu Serghei în beneficiul

statului taxa de stat în sumă de 20 000 lei. În rest, acțiunea a fost respinsă (vol.I,f.d. 139).

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a concluzionat că înscrisul cu titlul de recipisă

întrunește elementele contractului de împrumut și corespunde cerințelor legislației în

vigoare, iar Gîncu Serghei nu a restituit suma împrumutată în termenul prevăzut.

La 13 septembrie 2014, Serghei Gîncu, a declarat apel, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care

acțiunea privind încasarea datoriei să fie respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2015, s-a admis apelul

declarat de către Gîncu Serghei. S-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Căușeni din 14

august 2014, în partea încasării dobânzii de întârziere în sumă de 34 655 euro, cu

pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, prin care acțiunea înaintată de către

Motroi Sergiu împotriva lui Gîncu Serghei, privind încasarea dobânzii de întârziere, s-a

respins.

S-a modificat hotărârea în partea cheltuielilor de judecată prin micșorarea sumei de

5 000 lei cu titlu de taxă de stat până la suma de 3 450 lei și a sumei de 3000 lei cu titlu

de cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice până la suma de 2070 lei. În rest,

hotărârea s-a menținut.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel Gîncu Serghei a înaintat cerere de

recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii Judecătorie Căușeni din

14 august 2014 și a decizie Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2015, cu emiterea

unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Motroi Sergiu să

fie respinsă ca fiind neîntemeiată.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat neaplicarea normelor de drept

material și procedural pertinente cauzei.

Consideră recurentul că, odată ce instanța de apel a constatat că suma de 76 500 de

euro include atât datoria cât și dobânda, urma să constate care este mărimea

împrumutului și a dobânzii pentru a se putea verifica legalitatea acestor dobânzi și a ști

dacă urmează a aplica sau nu anumite norme convenite de părți.

Menționează recurentul că în situația în care intimatul-reclamant nu a putut proba

cerințele invocate în acțiune, s-a eschivat de a răspunde la întrebări privind cuantumul

acestor sume, declarând că suma de 76 500 euro este suma datoriei de bază, cererea de

chemare în judecată urmează a fi respinsă ca fiind neîntemeiată.

Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 13.10.2015 a

fost expediată recurentului la data de 30.12.2016, însă deoarece la materialele cauzei nu

există confirmarea recepționării deciziei recurate, completul Colegiului civil, comercial și

2

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma art. 425 CPC,

consideră recursul depus la data de 14.03.2016 în termen.

Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de Gîncu Serghei a fost considerat

admisibil și transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători.

Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la

proces.

Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în instanța de apel și verificând,

în limitele invocate în recurs legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide că recursul

declarat urmează să fie respins, pornind de la următoarele.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC al RM instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Decizia recurată a fost adoptată în conformitate cu normele de drept material și

procedural și este bazată pe aprecierea corectă și completă a tuturor probelor și

circumstanțelor cauzei, motiv pentru care de către Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit este considerată legală și întemeiată.

Potrivit materialelor cauzei, Colegiul constată cu certitudine că, la 15 martie

2013, Motroi Sergiu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Gîncu

Serghei privind încasarea datoriei.

Fiind învestită cu examinarea pricinii în fond, prima instanță a admis parțial

acțiune, fiind dispusă încasarea din contul lui Serghei Gîncu în beneficiul lui Motroi

Sergiu a datoriei în sumă de 76 500 euro, a dobânzii de întârziere în sumă de 34 655

euro; cheltuieli de judecată - taxa de stat achitată la depunerea cererii de chemare în

judecată în sumă de 5 000 lei; cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice în sumă de

3 000 lei. S-a încasat din contul lui Gîncu Serghei în beneficiul statului taxa de stat în

sumă de 20 000 lei. În rest, acțiunea a fost respinsă.

Instanța de apel prin decizia pronunțată la 13 octombrie 2015, a admis apelul

declarat de către Gîncu Serghei. A decis casarea parțială a hotărârii Judecătoriei Căușeni

din 14 august 2014, în partea încasării dobânzii de întârziere în sumă de 34 655 euro, cu

pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, prin care acțiunea înaintată de către

Motroi Sergiu împotriva lui Gîncu Serghei, privind încasarea dobânzii de întârziere, s-a

respins. A decis modificarea hotărârii în partea cheltuielilor de judecată prin micșorarea

sumei de 5 000 lei cu titlu de taxă de stat până la suma de 3 450 lei și a sumei de 3000

lei cu titlu de cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice până la suma de 2070 lei. În

rest, hotărârea primei instanțe s-a menținut.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție susține soluția instanței de apel ca fiind legală și întemeiată, pornind de la

următoarele.

Potrivit recipisei din 16 februarie 2010, se atestă faptul că în perioada 30

septembrie 2008 - 16 februarie 2010, Motroi Sergiu i-a dat cu împrumut lui Serghei

Gîncu, în mai multe rate suma de 76 500 euro, inclusiv dobânda calculată de 3% lunar.

Conform recipisei enunțate, Serghei Gîncu s-a obligat că va restitui împrumutătorului în

jurul de 40 000 euro până la 01 decembrie 2010 (vol.I,f.d.38).

Din considerentul că Serghei Gîncu nu a restituit suma împrumutată în termenul

prevăzut, Motroi Sergiu s-a adresat în instanța de judecată cu prezenta acțiune, solicitând

încasarea din contul lui Serghei Gîncu în beneficiul său a împrumutului în sumă de 76500

euro, a dobânzii de întârziere în sumă de 34655 euro, a taxei de stat achitată la depunerea

3

acțiunii în sumă de 5000 lei și a sumei de 6000 lei - cu titlu de cheltuieli pentru acordarea

asistenței juridice în instanța de fond.

Verificând argumentele invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei, Colegiul consideră corectă soluția instanței de apel privind casarea parțială a

hotărârii primei instanțe în partea încasarea dobânzii de întârziere or, la caz, intimatul -

creditor Motroi Sergiu nu este îndreptăți la plata dobânzilor de întârziere pe motiv că, în

prezenta speță dobânda de întârziere pentru întârzierea executării obligațiilor pecuniare a

fost stabilită prin suma de 76 500 euro care este formată inclusiv din dobânda calculată

până la data înțelegerii.

De asemenea, instanța de recurs stabilește că instanța de apel prin prima art. 94

alin (1) CPC corect a considerat că cuantumul cheltuielilor de judecată încasate prin

hotărârea primei instanțe din contul lui Serghei Gîncu în beneficiul lui Motroi Sergiu

necesită a fi micșorat de la suma de 5000 lei cu titlu de taxă de stat până la suma de 3450

lei și a sumei de 3000 lei cu titlu de cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice până la

suma de 2070 lei, or, acțiunea lui Motroi Sergiu, privind încasarea datoriei a fost admisă

parțial.

Constată Colegiul că atât prima instanță cât și instanța de apel corect a admis

pretenția privind încasarea datoriei în sumă totală de 76 500 euro.

Astfel, potrivit art. 666 alin. (1) Cod civil, contractul este acordul de voință realizat

între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modifică sau se sting

raporturi juridice.

În conformitate cu art. 667 alin. (1) Cod civil, părțile contractante pot încheia în

mod liber, în limitele normelor imperative de drept, contracte și pot stabili conținutul lor.

În temeiul art. 8 alin. (2) lit. a) Cod civil, drepturile și obligațiile civile apar din

contracte și din alte acte juridice, care conform art. 10 Cod civil se realizează pe cale

judiciară, inclusiv prin metodele statuate la art. 11 Cod civil, care reglementează operarea

apărării inclusiv prin recunoașterea dreptului, restabilirea acestuia, dar și alte căi

prevăzute de Lege.

Menționează instanța de recurs că conform art. 9 alin. (1) Cod civil, persoanele

fizice și juridice participante la raporturile juridice civile trebuie să își exercite drepturile

și să își execute obligațiile cu bună-credință, în acord cu legea, cu contractul, cu ordinea

publică și cu bunele moravuri.

Potrivit art. 512 alin. (1) Cod civil, în virtutea raportului obligațional, creditorul

este în drept să pretindă de la debitor executarea unei prestații, iar debitorul este ținut să o

execute. Prestația poate consta în a da, a face sau a nu face.

Conform art. 572 alin. (2) CC RM, obligația trebuie executată în modul

corespunzător, cu bună-credință, la locul și în momentul stabilit.

În conformitate cu art. 514 CC RM, obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit

(delict) și din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii.

Reține Colegiul că, efectul general al oricărei obligații este de a da creditorului

dreptul de a obține de la debitor îndeplinirea exactă a prestației la care s-a obligat. De

esența acestui principiu este faptul că obligațiile se consideră executate în mod

corespunzător, dacă sunt respectate toate condițiile prevăzute în actul din care au luat

naștere, precum ar fi cele privitoare la obiectul, subiectele, locul, timpul și modul de

executare. Condițiile, cărora trebuie să corespundă executarea obligațiilor sunt

determinate de lege sau contract.

4

Menționează instanța de recurs că buna-credință este o cerință legală, potrivit

căreia părțile contractante trebuie să-și execute obligațiile asumate astfel încât efectele

contractului să corespundă, în cel mai înalt grad, voinței lor reale.

Indică Colegiul și prevederile art. 867 alin. (1) Cod civil, care reglementează

expres că, prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în

proprietate celeilalte părți (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se

obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la

expirarea termenului pentru care i-au fost date.

Relevă Colegiul că în sensul normei citate, este de înțeles că contractul de

împrumut reprezintă o înțelegere (acord) conform căreia împrumutătorul se obligă să dea

în proprietate împrumutatului bani sau alte bunuri fungibile, iar ultimul se obligă să

restituie aceiași sumă de bani sau bunuri de același gen, calitate sau cantitate.

Conform art. 871 alin. (1) Cod civil, împrumutatul trebuie să restituie împrumutul

în termenul și în modul stabilit în contract.

Potrivit prevederilor art. 118 CPC RM, fiecare parte trebuie să dovedească

circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea

nu dispune altfel.

Din materialele cauzei, stabilește Colegiu că, instanța de apel corect a ajuns la

concluzia că înscrisul cu titlul de recipisă întrunește elementele contractului de împrumut

și corespunde cerințelor art. 867-871 Cod civil, deoarece anume aceste norme materiale

reglementează raporturile juridice între părți la perioada încheierii contractului de

împrumut.

Astfel, Colegiul susține poziția instanței de apel și menționează că recurentul

Serghei Gîncu nu și-a executat integral cu diligentă obligațiunile contractuale față de

reclamantul Motroi Sergiu. Deci, instanța de apel corect a menținut soluția primei

instanțe care legal și întemeiat a încasat din contul lui Serghei Gîncu în beneficiul lui

Motroi Sergiu datoria în sumă de 76 500 euro.

Argumentele recurentului precum că, recipisa anexată la cererea de chemare în

judecată urmează a fi declarată nulă pe motiv că nu conține cerințele necesare unui

contract de împrumut, nu este suficientă de precisă pentru a putea trage concluzii referitor

la temeinicia acțiunii, nu este indicată suma împrumutului și nici a dobânzii nu pot fi

reținute, or, în recipisă este indicat atât numele și prenumele împrumutătorului cît și a

împrumutatului, cu atât mai mult că, Serghei Gîncu a recunoscut că anume el a scris

recipisa enunțată.

Nu pot fi reținute nici argumentele recurentului Serghei Gîncu privind

declararea nulității recipisei, pe motiv că, urma instanța să delimiteze suma împrumutului

de suma dobânzii de întârziere, or, recurentul Serghei Gîncu având obligația probațiunii

în judecată, nu a prezentat, în sensul art. 118 alin. (1) CPC, probe concludente și

admisibile, ce ar confirma că, recipisa în baza căreia a fost încasată datoria nominalizată

este frauduloasă.

Indică Colegiul că recipisa sus-indicată a dat naștere la drepturi și obligații civile și

a produs efecte juridice, or, la caz, nu s-au stabilit temeiuri de nulitate în sensul normei

prevăzute la art. 220 alin. (1) Cod civil.

Reiterează instanța de recurs prevederile art. 199 Cod civil, care stipulează expres

că, consimțământul este manifestarea, exteriorizată, de voință a persoanei de a încheia un

act juridic. Consimțământul este valabil dacă provine de la o persoană cu discernământ,

este exprimat cu intenția de a produce efecte juridice și nu este viciat.

5

Conform art. 679 alin. (1) Cod civil, contractul se consideră încheiat dacă părțile

au ajuns la un acord privind toate clauzele lui esențiale.

Potrivit art. 679 alin. (1) Cod civil, contractul se consideră încheiat dacă părțile au

ajuns la un acord privind toate clauzele lui esențiale.

Prin urmare,conchide instanța de recurs că la încheierea recipisei din 16 februarie

2010, pârâtul Serghei Gîncu și-a exprimat acordul în acest sens, prin urmare, nu sânt

întrunite condițiile vicierii consimțământului.

Ca urmare a studierii prezentului recurs Colegiul ajunge la concluzia clară și

justă, că argumentele invocate de recurent poartă doar un caracter declarativ, formal fără

a dispune de careva suport probatoriu și legal.

Respectiv, Colegiul analizând materialele la dosar, în coraport cu legislația în

vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția dată de către

instanța de apel este una legală și întemeiată.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit atestă că

motivele de casare invocate de recurent nu și-au găsit confirmare în cadrul examinării

recursului și acesta urmează a fi respins ca nefondat.

Ținând cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură

civilă al RM, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Se respinge recursul declarat de Gîncu Serghei.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din13 octombrie 2015, în cauza civilă

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Motroi Sergiu împotriva lui Gîncu

Serghei, privind încasarea datoriei.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței Valeriu Doagă

Judecători Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Oleg Sternioală

Iuliana Oprea

6