2r-571/16 — constatarea încheierii contractului de leasing și a legalității rezilierii contractului de leasing, încasarea sumei și a dobânzii de întârziere

2r-571/16 — constatarea încheierii contractului de leasing și a legalității rezilierii contractului de leasing, încasarea sumei și a dobânzii de întârziere (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: M. Țurcan dosarul nr. 2r-571/16

instanța de apel: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros

D E C I Z I E

15 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iurie Bejenaru, Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către reprezentantul Societății pe acțiuni

„MAIB-Leasing”, avocatul Victor Tănase,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe acțiuni

„MAIB-Leasing” împotriva lui Igor Șipitco cu privire la constatarea încheierii

contractului de leasing și a legalității rezilierii contractului de leasing, încasarea

sumei și a dobânzii de întârziere și la cererea reconvențională a lui Igor Șipitco

împotriva Societății pe acțiuni „MAIB-Leasing” cu privire la rezolvirea

contractului de leasing și încasarea sumei,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2016, prin care nu

a fost dat curs cererii de apel depusă de către Societatea pe acțiuni „MAIB-

Leasing”,

c o n s t a t ă:

La data de 15 aprilie 2014, SA „MAIB-Leasing” a depus cerere de chemare

în judecată împotriva lui Igor Șipitco cu privire la constatarea încheierii

contractului de leasing și a legalității rezilierii contractului de leasing, încasarea

sumei, a dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 28 octombrie 2013,

pârâtul s-a adresat la SA „MAIB-Leasing” cu solicitarea verbală de a încheia un

contract de leasing financiar, în baza căruia urma a fi procurat automobilul de

model Mercedes-Benz S350L.

Menționează că, vânzătorul a fost selectat de către pârât, fiind desemnată

compania germană Nordic Autohaus e. K.

Susține că, la data de 29 octombrie 2013, la solicitarea pârâtului, SA

„MAIB-Leasing”, prin intermediul adresei electronice, a solicitat companiei

Nordic Autohaus e. K. rezervarea automobilului de model Mercedes-Benz S350L,

anul producerii 2011, iar prin factura de rezervare nr. 10605, ultima a

individualizat bunul/automobilul și a expediat VIN codul acestuia

(WDD221183A441206), stabilind și prețul de vânzare al acestuia în sumă de

48500 Euro.

1

Afirmă că, la data de 30 octombrie 2013, pârâtul a semnat factura de

rezervare nr. 10605, confirmând încă o dată vânzătorul ales de acesta,

caracteristicile bunului solicitat și prețul acestuia, precum și cererea de leasing a

autoturismului pentru persoane fizice.

Relevă că, contractul de leasing nr. FL3-2734 din 30 octombrie 2013 a fost

încheiat în formă verbală, dar cu respectarea tuturor cerințelor cu privire la

conținutul acestuia.

Mai relevă că, în cererea de leasing financiar din 30 octombrie 2013 au fost

individualizate părțile contractului și obiectul leasingului – automobilul de model

Mercedes-Benz S350L, a fost indicat vânzătorul automobilului – compania

nerezidentă Nordic Autohaus e. K. și au fost stabilite prețul automobilului - 48500

Euro și valoarea plății prealabile în mărime de 20% din prețul contractului, precum

și perioada de leasing - 48 luni și dobânda de leasing de 12,5 %.

Menționează că, la data de 31 octombrie 2013, în vederea onorării

obligațiilor conform contractului de leasing nr. FL3-2734 din 30 octombrie 2013,

SA „MAIB-Leasing” a transferat vânzătorului Nordic Autohaus e. K. suma de

48500 Euro, fiind astfel achitată integral plata pentru automobil.

Susține că, la data de 04 noiembrie 2013, pârâtul a contactat SA „MAIB-

Leasing” și a informat-o despre faptul că, automobilul de model Mercedes-Benz

S350L, obiect al contractului de leasing, nu i-a fost livrat de către vânzător, fapt

pentru care a sesizat organele de urmărire penală din Danemarca și organele

competente din Republica Moldova.

Afirmă că, în urma cererii depuse la data 13 noiembrie 2013, la data de 15

noiembrie 2013, SA „MAIB Leasing” a fost informată de către banca plătitoare a

transferului, BC „Moldinconbank” SA despre faptul că, mijloacele bănești în sumă

de 48 500 Euro, transferate către vânzătorul Nordic Autohaus e. K. la data de 31

octombrie 2013 au fost ridicate în aceeași zi, iar conturile bancare au închise tot în

aceiași zi.

Consideră că, tranzacția efectuată către compania nerezidentă Nordic

Autohaus e. K. a devenit obiectul unei fraude economice, iar în situația formată nu

este posibil de constatat gradul de implicare în comiterea fraudei a pârâtului Igor

Șipitco, căruia i-a aparținut dreptul de a alege vânzătorul și care și-a asumat riscul

deplin în cazul unei eventuale nelivrări a bunului – obiect al contractului.

Mai invocă că, la data de 14 martie 2014, a expediat în adresa pârâtului o

somație, pe care acesta personal a recepționat-o la data de 21 martie 2014, cu

solicitarea de a rezilia contractul de leasing nr. FL3-2734 din 30 octombrie 2013 și

restituirea sumei de 37 800 Euro, însă nu a primit nici un răspuns pînă în prezent.

Solicită constatarea încheierii contractului de leasing nr. FL3-2734 din 30

octombrie 2013, constatarea legalității rezilierii contractului de leasing nr. FL3-

2734 din 30 octombrie 2013, încasarea de la pârât a sumei de 37 800 Euro, a sumei

de 2 045,30 Euro, cu titlu de dobânda de întârziere și a cheltuielilor de judecată.

La data de 26 noiembrie 2014, Igor Șipitco a depus cerere reconvențională

împotriva SA „MAIB-Leasing” cu privire la rezolvirea contractului de leasing și

încasarea sumei.

În motivarea acțiunii reconvenționale pârâtul a indicat că, la data de 30

octombrie 2013, a convenit în formă verbală cu reclamanta referitor la încheierea

2

contractului de leasing, obiect al contractului fiind automobilul de model

Mercedes-Benz S350L, el avînd calitatea de locatar.

Menționează că, nu a fost perfectat contractul de leasing și nu s-au negociat

careva clauze specifice, inclusiv și cele pe care reclamanta le-a anexat la cererea de

chemare în judecată, condițiile contractului de leasing urmau a fi negociate ulterior

recepționării bunului.

Susține că, toate negocierile referitor la modul de transmitere a bunului,

condițiile de plată și alte condiții au fost negociate între reclamantă și vânzătorul

Nordic Autohaus e. K., el nefiind prezent.

Afirmă că, în vederea executării obligației de transmitere a 20% din suma

contractului de leasing de pînă la transmiterea bunului în locațiune, el a achitat

reclamantei suma de 10 700 Euro.

Consideră că, din moment ce bunul nu a fost transmis în locațiune,

corespunzător nici plata pentru locațiune nu poate fi solicitată.

Relevă că, imposibilitatea reclamantei (locatorului) de a transmite bunul

către el (locatar) reprezintă temei pentru a aplica rezoluțiunea contractului, inclusiv

și pentru a solicita restituirea sumei achitate.

Solicită rezolvirea contractului de leasing din 30 octombrie 2013, încheiat

între el și SA „MAIB-Leasing” și încasarea de la SA „MAIB-Leasing” a sumei de

10 700 Euro și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 16 februarie 2016

acțiunea inițială a fost admisă parțial și a fost constatată încheierea contractului de

leasing din 30 octombrie 2013, în care SA „MAIB-Leasing” are calitate de locatar,

iar Igor Șipitco are calitatea de locatar, iar în rest acțiunea inițială a fost respinsă ca

nefondată. A fost admisă acțiunea reconvențională, a fost rezolvit contractul de

leasing din 30 octombrie 2013, în care SA „MAIB-Leasing” are calitate de locatar,

iar Igor Șipitco are calitatea de locatar și au fost încasate de la SA „MAIB-

Leasing” în beneficiul lui Igor Șipitco suma de 10700 Euro, cu titlu de prestație

executată în temeiul contractului, în monedă națională la cursul oficial al Băncii

Naționale a Moldovei la data executării hotărârii și suma de 5986,39 lei, cu titlu de

cheltuieli de judecată. A fost anulată măsura de asigurarea acțiunii aplicată prin

încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 22 aprilie 2014.

La data de 10 martie 2016, SA „MAIB-Leasing” a depus cerere de apel

nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului,

casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire

la admiterea acțiunii inițiale și respingerea acțiunii reconvenționale, cu încasarea

de la intimat a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2016 nu a fost dat curs

cererii de apel depusă de către SA „MAIB-Leasing”, i-a fost comunicat SA

„MAIB-Leasing” despre necesitatea prezentării apelului cu indicarea motivelor de

fapt și de drept pe care se întemeiază apelul și a dovezii de plată a taxei de stat în

sumă de 50000 lei, fiindu-i stabilit un termen pînă la data de 18 mai 2016 pentru

lichidarea neajunsurilor menționate, iar în caz contrar, cererea de apel nu va fi

considerată depusă și va fi restituită.

3

La data de 17 mai 2016, reprezentantul SA „MAIB-Leasing”, avocatul

Victor Tănase a depus cerere de apel motivată, fără anexarea la aceasta a dovezii

de plată a taxei de stat în sumă de 50 000 lei.

Tot la data de 17 mai 2016, reprezentantul SA „MAIB-Leasing”, avocatul

Victor Tănase a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel, solicitând

admiterea recursului, casarea parțială a încheierii instanței de apel și emiterea unei

decizii cu privire la încasarea taxei de stat conform rigorilor Codului de procedură

civilă și ale Legii taxei de stat.

În motivarea recursului a indicat că, încheierea instanței de apel este

neîntemeiată, deoarece instanța de apel greșit a obligat recurenta să achite taxa de

stat în sumă de 50000 lei.

Menționează că, conform art. 3 alin. (1) lit. lit. a) și j) din Legea taxei de stat

nr.1216-XII din 03 decembrie 1992, pentru cererile de chemare în judecată cu

caracter personal urmează a fi achitată taxa de stat în mărime de 3% din suma

încasată, dar nu mai mult de 50000 lei de la persoanele juridice, iar pentru cererile

de apel împotriva hotărârilor instanțelor judecătorești urmează a fi achitată taxa de

stat în mărime de 75% din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de

chemare în judecată.

Susține că, pretențiile recurentei în prima instanță au constituit 39845 Euro,

iar pretențiile intimatului invocate în cererea reconvențională au constituit 10700

Euro și 5986,39 lei.

Afirmă că, conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data

de 19 aprilie 2016, data emiterii încheierii contestate, 01 Euro constituia 22,32 lei,

astfel, suma totală contestată de către recurentă este de 1134157,30 lei.

Consideră că, taxa de stat, ce urma a fi achitată de către recurentă la

depunerea cererii de apel, constituie 25518,35 lei (1134157,30 lei x 3% x 75%).

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului

împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că, recursul declarat la data de 17 mai 2016 a fost depus în

termen, or, din materialele dosarului rezultă că, la data de 27 aprilie 2016, instanța

de apel a expediat în adresa recurentei copia încheierii, iar la data de 04 mai 2016,

recurenta a recepționat-o (f. d. 119, 120).

La data de 26 mai 2016, în adresa intimatului Igor Șipitco a fost expediată

spre cunoștință copia recursului declarat de către reprezentantul SA „MAIB-

Leasing”, avocatul Victor Tănase, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței, însă intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a

depus referință în termenul stabilit.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului

și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea încheierii instanței de apel în partea comunicării

recurentei despre necesitatea prezentării dovezii de plată a taxei de stat în sumă de

4

50000 lei pînă la data de 18 mai 2016 și emiterea în această parte a unei noi

hotărâri sub formă de încheiere, iar în rest menținerea încheierii instanței de apel

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. c) CPC, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să

caseze integral sau parțial încheierea, soluționând prin decizie problema în fond.

În conformitate cu art. 368 alin. (1) CPC, dacă cererea de apel nu întrunește

condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de

stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordând

apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Din materialele dosarului rezultă că, prin hotărârea Judecătoriei Botanica

mun. Chișinău din 16 februarie 2016 acțiunea inițială a fost admisă parțial și a fost

constatată încheierea contractului de leasing din 30 octombrie 2013, în care SA

„MAIB-Leasing” are calitate de locatar, iar Igor Șipitco are calitatea de locatar, iar

în rest acțiunea inițială a fost respinsă ca nefondată. A fost admisă acțiunea

reconvențională, a fost rezolvit contractul de leasing din 30 octombrie 2013, în

care SA „MAIB-Leasing” are calitate de locatar, iar Igor Șipitco are calitatea de

locatar și au fost încasate de la SA „MAIB-Leasing” în beneficiul lui Igor Șipitco

suma de 10700 Euro, cu titlu de prestație executată în temeiul contractului, în

monedă națională la cursul oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data

executării hotărârii și suma de 5986,39 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 10 martie 2016,

SA „MAIB-Leasing” a depus cerere de apel, solicitând admiterea apelului, casarea

integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la

admiterea acțiunii inițiale și respingerea acțiunii reconvenționale, însă fără a indica

motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul și probele invocate în

susținerea apelului în conformitate cu art. 365 alin. (1) lit. lit. d) și e) CPC, care

prevede că, în cererea de apel se indică motivele de fapt și de drept pe care se

întemeiază apelul și probele invocate în susținerea apelului.

Totodată, SA „MAIB-Leasing” nu a achitat taxa de stat la depunerea

apelului în conformitate cu art. 364 alin. (1) CPC, care prevede că, cererea de apel

se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei

de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii, solicitând

scutirea de plata taxei de stat.

Ca urmare, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2016 nu a

fost dat curs cererii de apel depusă de către SA „MAIB-Leasing” și i-a fost

comunicat despre necesitatea prezentării cererii de apel cu indicarea motivelor de

fapt și de drept pe care se întemeiază apelul și a dovezii de plată a taxei de stat în

sumă de 50000 lei, fiindu-i stabilit un termen pînă la data de 18 mai 2016.

Verificând legalitatea încheierii contestate prin prisma argumentelor

invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, soluția instanței de apel cu privire la stabilirea

cuantumului taxei de stat și comunicarea recurentei despre necesitatea prezentării

dovezii de plată a taxei de stat în sumă de 50000 lei pînă la data de 18 mai 2016

este incorectă.

5

După cum rezultă din cererea de apel, SA „MAIB-Leasing” a contestat

hotărârea primei instanțe în partea respingerii pretențiilor sale din acțiunea inițială

cu privire la încasarea de la intimat a sumei de 37 800 Euro, cu titlu de preț al

bunului și a sumei de 2 045,30 Euro, cu titlu de dobânda de întârziere și în partea

admiterii pretențiilor intimatului din acțiunea reconvențională cu privire la

încasarea de la recurentă a sumei de 10700 Euro, cu titlu de prestație executată în

temeiul contractului și a sumei de 5986,39 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data de 19 aprilie

2016, data emiteri încheierii contestate, 01 Euro constituia 22,32 lei, astfel, suma

contestată de către recurentă constituie 1134157,48 lei.

Conform art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea taxei de stat nr. 1216-XII din 03

decembrie 1992, pentru cererile de chemare în judecată, privitor la litigiile cu

caracter patrimonial, taxa de stat se stabilește în mărime de 3% din valoarea

acțiunii sau din suma încasată, dar nu mai puțin de 270 lei și nu mai mult de 50000

lei de la persoanele juridice.

Conform art. 3 alin. (1) lit. j) din Legea menționată, pentru cererile de apel

împotriva hotărârilor instanțelor judecătorești taxa de stat se stabilește în mărime

de 75% din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată.

Prin urmare, ținând cont de prevederile legale enunțate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,

recurenta SA „MAIB-Leasing”, la depunerea cererii de apel, urma să achite taxa de

stat în sumă de 25518,35 lei (1134157,30 lei x 3% x 75%).

Or, neadmiterea spre examinare a cererii de apel în cazul unei greșeli

evidente de calcul a taxei de stat la depunerea cererii de apel admise de către

instanța de apel ar constitui o încălcare gravă a drepturilor SA „MAIB-Leasing”.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul, de a casa încheierea instanței de apel în partea comunicării

recurentei despre necesitatea prezentării dovezii de plată a taxei de stat în sumă de

50000 lei pînă la data de 18 mai 2016 și emiterea în această parte a unei noi

hotărâri sub formă de încheiere, prin care de acordat recurentei un termen pentru

achitarea taxei de stat la depunerea cererii de apel în sumă de 25518,35 lei pînă la

data primei ședințe de judecată a instanței de apel pe cauza dată, iar în rest

menținerea încheierii instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către reprezentantul Societății pe acțiuni

„MAIB-Leasing”, avocatul Victor Tănase.

Se casează încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2016 în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe acțiuni „MAIB-Leasing”

împotriva lui Igor Șipitco cu privire la constatarea încheierii contractului de leasing

și a legalității rezilierii contractului de leasing, încasarea sumei și a dobânzii de

întârziere și la cererea reconvențională a lui Igor Șipitco împotriva Societății pe

6

acțiuni „MAIB-Leasing” cu privire la rezolvirea contractului de leasing și

încasarea sumei în partea comunicării Societății pe acțiuni „MAIB-Leasing” despre

necesitatea prezentării dovezii de plată a taxei de stat în sumă de 50000 lei pînă la

data de 18 mai 2016 și se emite în această parte o nouă hotărâre sub formă de

încheiere, prin care:

Se acordă Societății pe acțiuni „MAIB-Leasing” un termen pentru achitarea

taxei de stat la depunerea cererii de apel în sumă de 25518,35 (douăzeci și cinci

mii cinci sute optsprezece lei treizeci și cinci bani) lei pînă la data primei ședințe

de judecată a instanței de apel pe cauza dată.

În rest încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2016 se menține.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței, Iulia Sîrcu

judecătorul

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

7