- Dosarul nr.
- 2rh-129/16
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 15 iunie 2016
- Părțile
- Cojocari Tatiana vs Cojocari Nicolae
- Pe scurt
- Temeiurile declarării revizuirii
2rh-129/16 — Recunoașterea imobilului ca proprietate comună în devălmășie
dosarul nr. 2rh-129/16 ÎNCHEIERE 15 iunie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii - Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan examinând cererea de revizuire depusă de Tatiana Cojocari, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Tatiana Cojocari împotriva lui Nicolae Cojocari cu privire la recunoaşterea imobilului ca proprietate comună în devălmăşie a soţilor, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 10 martie 2016 c o n s t a t ă La data de 12 iulie 2012, Tatiana Cojocari a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolae Cojocari cu privire la recunoaşterea imobilului ca proprietate comună în devălmăşie a soţilor.
În motivarea acţiunii reclamanta a menţionat că, din luna mai 2004, s-a aflat în relaţii de concubinaj cu pîrîtul, iar la data de 03 august 2007, au înregistrat căsătoria la Oficiul stării civile Botanica mun. Chişinău, care a fost desfăcută prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 15 iunie 2011. Susţine că, pînă la înregistrarea căsătoriei, pîrîtul era proprietarul casei de locuit cu suprafaţa totală de 43,0 m. p., compusă dintr-o odaie şi coridor, cu nr.cadastral 5511200069.01, amplasat pe un teren cu suprafaţa de 0,103 ha, cu nr.cadastral 5511200069 din str. Oana, 10/2, com. Băcioi, mun. Chişinău, conform contractului de vînzare-cumpărare din 24 iulie 2001. Afirmă că, imobilul enunţat necesita reparaţie capitală, deoarece era vechi şi nu existau condiţii de trai decente, din care considerente pîrîtul a locuit iniţial în cămin, iar apoi a locuit la ea împreună cu copiii săi.
Relevă că, atît în perioada de concubinaj, cît şi după înregistrarea căsătoriei, pîrîtul nu dispunea de surse băneşti, avînd multe datorii şi de aceea din banii săi şi din cei împrumutaţi de la rudele sale au procurat materiale de construcţie. Mai relevă că, prin munca fizică a sa şi a copiilor săi a fost îmbunătăţită esenţial starea imobilului şi, anume, toţi pereţii dinăuntru casei şi ai coridorului au fost roşi pînă la temelie, tencuiţi din nou şi nivelaţi, au fost încleiate tapete, podul casei a fost instalat cu lambriuri din lemn, au fost instalate trei ferestre din termopan şi trei uşi, la podea a fost efectuată şapa sub pardoseală şi aşternut linoleum.
1 Menţionează că, într-o parte a casei a fost construită o verandă din cărămidă roşie şi acoperită cu foi de ardezie, iar din altă parte a casei a fost construită o anexă capitală din fortan, compusă din două odăi locative, coridor, bucătărie, saună, baie şi WC, au fost instalate şapte uşi, trei ferestre, a fost efectuată conectarea la reţeaua de gaze naturale, apeduct, a fost schimbat contorul electric, au fost efectuate lucrări de electricitate, a fost instalată sistema de canalizare, etc. Consideră că, în rezultatul efectuării acestor lucrări a fost sporită esenţial valoarea imobilului din str. Oana, 10/2, com. Băcioi, mun. Chişinău. Solicită recunoaşterea imobilului din str. Oana,10/2, com.
Băcioi, mun. Chişinău ca proprietate comună în devălmăşie a sa şi a pîrîtului. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 20 februarie 2015 s-a respins acţiunea ca neîntemeiată. Prima instanţă şi-a argumentat concluzia prin faptul că, înscrisurile prezentate de reclamantă întru confirmarea pretenţiei înaintate trezesc suspiciuni rezonabile privind timpul şi necesitatea procurării lor, or, unele din ele sunt procurate de la aceeaşi instituţie la diferenţe scurte de timp (unele şi aceleaşi materiale au fost procurate în aceeaşi zi, la diferenţă de cîteva secunde sau cu puţin timp înaintate ori după (o zi-două), din acelaşi loc fără explicaţie). De asemenea, prima instanţă a mai reţinut că, reclamanta nu a combătut argumentul pîrîtului precum că, în perioada procurării materialelor de construcţie, ea a făcut reparaţie în apartamentul nr. 14 din str. Grigore Ureche, 55/1, mun.
Chişinău, care-i aparţine cu drept de proprietate. Mai mult ca atît, la momentul depunerii cererii de chemare în judecată cu privire la desfacerea căsătoriei, reclamanta a invocat că, nu are careva litigii patrimoniale, iar conform raportului de expertiză judiciară nr. 1653 din 03 octombrie 2014, întocmit de Centrul naţional de expertize judiciare, valoarea imobilului din str. Oana,10/2, com. Băcioi, mun. Chişinău n-a sporit simţitor din momentul înregistrării căsătoriei şi pînă la desfacerea acesteia, pentru ca reclamanta să poată pretinde la recunoaşterea dreptului de coproprietar asupra imobilului (f.d. 69-80). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2015 s-a respins apelul declarat de Tatiana Cojocari şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe.
Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 10 martie 2016 recursul declarat de Tatiana Cojocari s-a considerat inadmisibil. La data de 05 mai 2016 Tatiana Cojocari a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 10 martie 2016, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii cu reţinerea pricinii pentru examinarea recursului în alt complet de judecători. În motivarea cererii de revizuire a invocat art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă şi a menţionat că, i-au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii şi anume că, într-o altă pricină civilă instanţa de recurs a admis tranzacţia de împăcare şi a dispus încetarea procesului civil.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, cererea de revizuire este inadmisibilă din următoarele motive. 2 Colegiul menţionează că, art. 449 din Codul de procedură civilă prevede expres şi exhaustiv temeiurile pentru declararea cererii de revizuire. În conformitate cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.
Colegiul relevă că, circumstanţele nou - descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al probaţiei) care duc la apariţia, modificarea sau stingerea drepturilor şi obligaţiilor civile, care au o importanţă esenţială pentru soluţionarea justă a cauzei civile, totodată, avînd putere decisivă asupra concluziei instanţei de judecată, care nu au fost şi nici nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, dar existau pînă la momentul pronunţării hotărîrii şi au fost descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit irevocabilă. Astfel, Colegiul conchide că pentru a invoca temeiul indicat de revizuent este necesar ca circumstanţa nouă să îndeplinească o condiţie esenţială, să existe anterior pronunţării hotărîrii, dar revizuentului să-i devină cunoscută ulterior.
Din conţinutul cererii de revizuire, Colegiul constată că, revizuentul nu a declarat careva temei legal pentru admiterea cererii de revizuire, iar argumentele invocate în suportul revizuirii încheierii instanţei de recurs nu pot fi reţinute deoarece pretinsele circumstanţe invocate de revizuent nu sunt susceptibile să influenţeze soluţia instanţei de recurs pronunţată la etapa examinării admisibilităţii recursului declarat de Tatiana Cojocari, fiind motivată inter alia şi soluţia în care instanţele inferioare au aplicat prevederile art.23 din Codul familiei, just stabilind circumstanţele pricinii care guvernează raportul juridic litigios.
Totodată, revizuentul nu a fost împiedicat de a prezenta instanţelor inferioare certificatul de inspectare a bunului imobil din 04 iunie 2010 la care face referire, cu toate că la materialele cauzei lipseşte, mai mult ca atît, nu indică care au fost motivele cu privire la imposibilitatea prezentării acestuia, în pofida faptului că acţiunea a fost intentată la 12 iulie 2012, revizuentul avea posibilitatea reală de a prezenta instanţelor certificatul respectiv, deoarece acesta datează cu 04 iunie 2010, anterior înaintării cererii de chemare în judecată. Colegiul consideră relevantă jurisprudenţa CtEDO la examinarea cauzelor, în care Înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanţă, garantat de art. 6 par. 1 din Convenţie presupune respectarea principiului preeminenţei dreptului.
Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei.
O abatere de la acest principiu este 3 justificată doar atunci când este necesară prin circumstanţele unui caracter esenţial şi imperios (Josan v. Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România, nr.28342/95, §61; Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52,). Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Tatiana Cojocari ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Tatiana Cojocari, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Tatiana Cojocari împotriva lui Nicolae Cojocari cu privire la recunoaşterea imobilului ca proprietate comună în devălmăşie a soţilor, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 10 martie 2016. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 4