2ra-416/16 — Recunoaşterea imobilului ca proprietate comună în devălmăşie

prima instanţă: Gh. Balan dosarul nr. 2ra-416/16 instanţa de apel: Iu. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc ÎNCHEIERE 10 martie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea, Dumitru Mardari examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Tatiana Cojocari şi reprezentantul acesteia, avocatul Inga Comanici, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Tatiana Cojocari împotriva lui Nicolae Cojocari cu privire la recunoaşterea imobilului ca proprietate comună în devălmăşie a soţilor, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2015, c o n s t a t ă: La data de 12 iulie 2012, Tatiana Cojocari a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolae Cojocari cu privire la recunoaşterea imobilului ca proprietate comună în devălmăşie a soţilor.

În motivarea acţiunii reclamanta a menţionat că, din luna mai 2004, s-a aflat în relaţii de concubinaj cu pîrîtul, iar la data de 03 august 2007, au înregistrat căsătoria la Oficiul stării civile Botanica mun. Chişinău, care a fost desfăcută prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 15 iunie 2011. Susţine că, pînă la înregistrarea căsătoriei, pîrîtul era proprietarul casei de locuit cu suprafaţa totală de 43,0 m. p., compusă dintr-o odaie şi coridor, cu nr.cadastral 5511200069.01, amplasat pe un teren cu suprafaţa de 0,103 ha, cu nr.cadastral 5511200069 din str. Oana,10/2, com. Băcioi, mun. Chişinău, conform contractului de vînzare-cumpărare din 24 iulie 2001. Afirmă că, imobilul enunţat necesita reparaţie capitală, deoarece era vechi şi nu existau condiţii de trai decente, din care considerente pîrîtul a locuit iniţial în cămin, iar apoi a locuit la ea împreună cu copiii săi.

Relevă că, atît în perioada de concubinaj, cît şi după înregistrarea căsătoriei, pîrîtul nu dispunea de surse băneşti, avînd multe datorii şi de aceea din banii săi şi din cei împrumutaţi de la rudele sale au procurat materiale de construcţie. Mai relevă că, prin munca fizică a sa şi a copiilor săi a fost îmbunătăţită esenţial starea imobilului şi, anume, toţi pereţii dinăuntru casei şi ai coridorului au fost roşi pînă la temelie, tencuiţi din nou şi nivelaţi, au fost încleiate tapete, podul casei a fost instalat cu lambriuri din lemn, au fost instalate trei ferestre din termopan şi trei uşi, la podea a fost efectuată şapa sub pardoseală şi aşternut linoleum.

1 Menţionează că, într-o parte a casei a fost construită o verandă din cărămidă roşie şi acoperită cu foi de ardezie, iar din altă parte a casei a fost construită o anexă capitală din fortan, compusă din două odăi locative, coridor, bucătărie, saună, baie şi WC, au fost instalate şapte uşi, trei ferestre, a fost efectuată conectarea la reţeaua de gaze naturale, apeduct, a fost schimbat contorul electric, au fost efectuate lucrări de electricitate, a fost instalată sistema de canalizare, etc. Consideră că, în rezultatul efectuării acestor lucrări a fost sporită esenţial valoarea imobilului din str. Oana,10/2, com. Băcioi, mun. Chişinău. Solicită recunoaşterea imobilului din str. Oana,10/2, com.

Băcioi, mun.Chişinău ca proprietate comună în devălmăşie a sa şi a pîrîtului. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 20 februarie 2015 s-a respins acţiunea ca neîntemeiată. Prima instanţă şi-a argumentat concluzia prin faptul că, înscrisurile prezentate de reclamantă întru confirmarea pretenţiei înaintate trezesc suspiciuni rezonabile privind timpul şi necesitatea procurării lor, or, unele din ele sunt procurate de la aceeaşi instituţie la diferenţe scurte de timp (unele şi aceleaşi materiale au fost procurate în aceeaşi zi, la diferenţă de cîteva secunde sau cu puţin timp înaintate ori după (o zi-două), din acelaşi loc fără explicaţie). De asemenea, prima instanţă a mai reţinut că, reclamanta nu a combătut argumentul pîrîtului precum că, în perioada procurării materialelor de construcţie, ea a făcut reparaţie în apartamentul nr. 14 din str. Grigore Ureche,55/1, mun.Chişinău, care-i aparţine cu drept de proprietate.

Mai mult ca atît, la momentul depunerii cererii de chemare în judecată cu privire la desfacerea căsătoriei, reclamanta a invocat că, nu are careva litigii patrimoniale, iar conform raportului de expertiză judiciară nr. 1653 din 03 octombrie 2014, întocmit de Centrul naţional de expertize judiciare, valoarea imobilului din str. Oana,10/2, com. Băcioi, mun. Chişinău n-a sporit simţitor din momentul înregistrării căsătoriei şi pînă la desfacerea acesteia, pentru ca reclamanta să poată pretinde la recunoaşterea dreptului de coproprietar asupra imobilului (f. d. 69-80). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2015 s-a respins apelul declarat de Tatiana Cojocari şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe.

La data de 18 decembrie 2015, Tatiana Cojocari şi reprezentantul acesteia, avocatul Inga Comanici au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţei cu emiterea unei noi hotărîri cu privire la admiterea acţiunii. În motivarea recursului au invocat că, decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sunt neîntemeiate şi ilegale, deoarece instanţele judecătoreşti nu au dat apreciere probelor anexate la materialele dosarului şi, anume, raportului de expertiză judiciară nr. 1653 din 03 octombrie 2014, întocmit de Centrul naţional de expertize judiciare, recipisei întocmite de Oleg Cotici şi Veronica Cotici, chitanţelor şi bonurilor de plată privind procurarea materialelor de construcţie pentru efectuarea reparaţiei şi construirea noilor anexe la imobilul în litigiu.

De asemenea, susţin că, instanţele judecătoreşti au încălcat normele de drept material şi procedural şi, anume, art. 371-373 din Codul civil, art. 19 şi 23 din Codul familiei şi art. 241 din Codul de procedură civilă. 2 Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit.

3 Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din materialele pricinii rezultă că, decizia instanţei de apel a fost expediată în adresa recurentei la data de 05 decembrie 2015 (f. d. 157), iar cererea de recurs a fost depusă de aceasta la data de 18 decembrie 2015 (f. d. 161). De asemenea, completul consideră că, recursul declarat de Tatiana Cojocari şi reprezentantul acesteia, avocatul Inga Comanici nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate.

Argumentul invocat în recurs precum că, instanţele judecătoreşti nu au dat apreciere probelor anexate la materialele dosarului şi, anume, raportului de expertiză judiciară nr. 1653 din 03 octombrie 2014, întocmit de centrul naţional de expertize judiciare, recipisei întocmite de Oleg Cotici şi Veronica Cotici, chitanţelor şi bonurilor de plată privind procurarea materialelor de construcţie pentru efectuarea reparaţiei şi construirea noilor anexe la imobilul în litigiu nu poate fi reţinut, deoarece instanţele judecătoreşti au examinat materialul probatoriu, inclusiv probele enunţate după intimata sa convingere prin aprecierea coroborată a acestora.

Nu pot fi reţinute nici argumentele invocate în recurs precum că, instanţele judecătoreşti au încălcat normele de drept material şi procedural şi, anume, art.371- 373 din Codul civil, art. 19 şi 23 din Codul familiei şi art. 241 din Codul de procedură civilă, deoarece la caz, instanţele judecătoreşti au stabilit just circumstanţele pricinii, precum şi au aplicat elocvent normele de drept, care guvernează raportul juridic litigios. Astfel, instanţa de recurs notează că, Tatiana Cojocari şi reprezentantul acesteia, avocatul Inga Comanici nu au invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „... art. 6 parag.1 al Convenţiei nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr. 26561/1995) Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează că, din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de declarare a recursului.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Tatiana Cojocari şi reprezentantul acesteia, avocatul Inga Comanici ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, 4 d i s p u n e: Recursul declarat de Tatiana Cojocari şi reprezentantul acesteia, avocatul Inga Comanici se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Dumitru Mardari 5