3r-113/16 — Contestarea actului administrativ

Prima instanţă, Jud. Centru mun. Chişinău: N. Mazur dosarul nr. 3r-113/16 Instanţa de apel, Curtea de Apel Chişinău: M. Ciugureanu, G. Daşchevici, I. Cotruţă DECIZIE 08 iunie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru, Mariana Pitic examinând, fără înştiinţarea participanţilor la proces, recursul declarat de către Direcţia refugiaţi a Biroului Migraţie şi Azil al Ministerului Afacerilor Interne, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Matliubei Satybaldieva împotriva Direcţiei refugiaţi a Biroului Migraţie şi Azil al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 24 februarie 2016 prin care s-a restituit apelul declarat de către Direcţia refugiaţi a Biroului Migraţie şi Azil al Ministerului Afacerilor Interne împotriva hotărârii Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 19 noiembrie 2015, c o n s t a t ă La 29 ianuarie 2015, Satybaldieva Matliuba a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcţiei refugiaţi, Biroul Migraţie şi Azil al MAI cu privire la contestarea actului administrativ. În susţinerea recursului reclamanta a invocat că, la 16 octombrie 2009 împreună cu soţul, patru copii şi o nepoată a venit în Republica Moldova din Republica Kîrgîstan, depunînd la Direcţia refugiaţi a Biroului de Migraţie o cerere de azil. La 22 martie 2010 prin decizia Direcţiei refugiaţi nr. 586/10/DR, i-a fost respinsă cererea de azil. Prin hotărîrea din 17 iunie 2010 a Curţii de Apel Chişinău a fost anulată decizia Direcţiei refugiaţi din 22 martie 2010 şi i-a fost acordată protecţie umanitară pe motiv că în aprilie 2010 în Kîrgîstan a izbucnit un conflict intern, care a degenarat în răsturnare de guvern, demiterea preşedintelui, violenţe interetnice şi intercofesionale, dezordini în masă.

La data de 02 aprilie 2013, Satybaldieva Matliuba a depus o nouă cerere de azil prin care a solicitat Direcţiei refugiaţi a Biroului de Migraţie acordarea statutului de refugiat din cauza temerii de a fi persecutată împreună cu toţi membrii familiei pentru faptul că sunt uzbeci şi pentru apostazie (pentru că s-au convertit de la islam la creştinism penticostal), dar şi din frică să nu-i fie furate fetele pentru căsătorie, după obiceiul de acolo „furtul miresei”. Prin decizia nr. 249/14/DR din 02 decembrie 2014 emisă de Direcţia refugiaţi a Biroului Migraţie şi Azil, i-a fost respinsă cererea de azil, fapt care i-a fost comunicat la 29 decembrie 2014. La 19 octombrie 2015 reclamanta a înaintat o cerere de concretizare a pretenţiilor, solicitînd anularea deciziei 249/14/DR din 02 decembrie 2014 emise de Direcţia refugiaţi a Biroului Migraţie şi Azil ca fiind ilegală şi obligarea Direcţiei refugiaţi a Biroului Migraţie şi Azil de a-i acorda statut de refugiată.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 19 noiembrie 2015, acţiunea a fost admisă. S-a anulat decizia Direcţiei refugiaţi a Biroului Migraţie şi Azil nr. 249/14/DR din 02 decembrie 2014 şi s-a obligat Direcţia refugiaţi Biroului Migraţie şi Azil al MAI să-i acorde reclamantei statut de refugiată. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 20 ianuarie 2016, nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Direcţia refugiaţi a Biroului Migraţie şi Azil al MAI, fiindu-i comunicat apelantei despre necesitatea prezentării apelului motivat până la 24 februarie 2016, ora 1000. Totodată, acesteia i-a fost explicat că, în cazul în care nu va lichida neajunsurile în termenul stabilit, cererea de apel nu va fi considerată depusă şi va fi restituită.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 24 februarie 2016, a fost restituită cererea de apel depusă de către Direcţia refugiaţi a Biroului Migraţie şi Azil al MAI din cauza că nu a prezentat motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul şi probele invocate în susţinerea acestuia. La 05 aprilie 2016, Direcţia refugiaţi a Biroului Migraţie şi Azil al MAI, reprezentată de Lupu Valeriu, a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 24 februarie 2016 şi restituirea pricinii spre rejudecare. Consideră încheierea recurată nemotivată şi ilegală, fiind contrară circumstanţelor de fapt şi de drept stabilite pe parcursul cercetării judecătoreşti.

În motivarea recursului, recurenta Direcţia refugiaţi a Biroului Migraţie şi Azil al MAI a indicat că, în legătură cu angajarea recentă a unui reprezentant legal, în cadrul Direcţiei refugiaţi a Biroului Migraţie şi Azil al MAI, a fost solicitată amînarea şedinţei din 24 februarie 2016 pentru a face cunoştinţă cu materialele cauzei şi a depune apelul motivat, însă instanţa de apel a neglijat solicitarea menţionată. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Materialele dosarului atestă că copia încheierii motivate a Curţii de Apel Chişinău din 24 februarie 2016 a fost expediată în adresa părţilor la 25 martie 2016, potrivit scrisorii de însoţire nr. 1217 (f.d.

212) şi a fost recepţionată de Direcţia refugiaţi a Biroului Migraţie şi Azil al MAI în aceeaşi zi. În circumstanţele relevate, recursul declarat de către Direcţia refugiaţi a Biroului Migraţie şi Azil al MAI se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. 2 La 18 mai 2015, în adresa intimatei a fost expediată spre cunoştinţă copia recursului declarat de către Direcţia refugiaţi a Biroului Migraţie şi Azil al MAI, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs. La 27 mai 2015, Satybaldieva Matliuba a depus referinţă asupra recursului depus de Direcţia refugiaţi a Biroului Migraţie şi Azil al MAI şi a solicitat respingerea acestuia şi menţinerea încheierii contestate.

În conformitate cu art. 426 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi respins, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 75 alin. (2) CPC procesele persoanelor juridice se susţin în instanţă de judecată de către organele lor de administrare, care acţionează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum şi de către alţi angajaţi împuterniciţi ai persoanei juridice, de către avocaţi sau avocaţi stagiari.

Potrivit art. 80 alin. (1) şi (3) CPC, împuternicirile reprezentantului persoanei juridice trebuie să fie formulate într-o procură, eliberată şi legalizată în modul stabilit de lege. Procurile se eliberează în numele persoanei juridice cu contrasemnătura administratorului ei sau a unei alte persoane împuternicite, adeverite prin acte de constituire şi sigilate cu ştampila acestei organizaţii.

În conformitate cu art. 81 CPC, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepţia dreptului de a semna cererea şi de a o depune în judecată, de a strămuta pricina la o judecată arbitrală, de a renunţa total sau parţial la pretenţiile din acţiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenţii, de a modifica temeiul sau obiectul acţiunii, de a o recunoaşte, de a încheia tranzacţii, de a intenta acţiune reconvenţională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amîna sau eşalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătoreşti, drept care trebuie menţionat expres, sub sancţiunea nulităţii, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

În contextul prevederilor legale supra citate, Colegiul Civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că legislaţia naţională reglementează dreptul de a ataca hotărîrea judecătorească, drept care trebuie menţionat expres, sub sancţiunea nulităţii, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul avocatului. Materialele pricinii atestă că prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 24 februarie 2016 a fost restituită cererea de apel depusă de către Direcţia Refugiaţi a Biroului Migraţie şi Azil al MAI, împotriva hotărîrii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 19 noiembrie 2015, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) CPC –apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.368 alin.(1) CPC.

3 Direcţia Refugiaţi a Biroului Migraţie şi Azil al MAI a contestat cu recurs încheierea menţionată prin intermediul reprezentantului Lupu Valeriu, care însă nu a confirmat împuternicirile acordate în acest sens. Or, art. 437 alin. (3) CPC prevede că în cazul cînd recursul este declarat prin reprezentant, la cererea de recurs se anexează şi documentul, legalizat în modul stabilit, care atestă împuternicirile acestuia dacă în dosar lipseşte o astfel de împuternicire. Din conţinutul procurii nr. 5/4-181 din 13 ianuarie 2016 anexată la cererea de recurs, rezultă că lui Lupu Valeriu, specialist superior din cadrul Direcţiei Refugiaţi a Biroului Migraţie şi Azil al MAI, i-au fost delegate împuterniciri de a reprezenta Direcţia Refugiaţi a Biroului Migraţie şi Azil al MAI în instanţele de judecată, cu toate drepturile prevăzute de art. 80 CPC, însă nu este menţionată expres delegarea dreptului de a ataca hotărîrea judecătorească, în modul prevăzut de lege (f.d.

216). Cu atît mai mult, art. 80 CPC nu prevede împuternicirile reprezentantului, acestea fiind enumerate în art. 81 CPC. Acelaşi conţinut are şi procura, eliberată pe numele lui Lupu Valeriu, nr. 5/4- 4629 din 25 iunie 2015, anexată la cererea de apel împotriva hotărîrii primei instanţe (f.d.180). Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că recursul din numele Direcţiei Refugiaţi a Biroului Migraţie şi Azil al MAI, este depus de către o persoana care nu dispune de împuternicirile legale necesare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Lupu Valeriu, ca fiind depus de către o persoană neîmputernicită.

În conformitate cu art. 427, 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Lupu Valeriu în interesele Direcţiei Refugiaţi a Biroului Migraţie şi Azil al Ministerului Afacerilor Interne ca fiind depus de o persoană neîmputernicită. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 4