3r-64/17 — anularea deciziei

3r-64/17 — anularea deciziei (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr.3r-64/17

Prima instanță: Judecătoria Centru, mun.Chișinău (jud.D. Chistol)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.D. Manole, M. Ciugureanu, Iu. Cotruță)

DECIZIE

07 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței , judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinând recursul declarat de Arkadi Badalyan,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Arkadi Badalyan

împotriva Direcției Refugiați a Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova cu privire la anularea Deciziei nr. 410/15/DR din 24

decembrie 2015 a Direcției Refugiați a Biroului Migrație și Azil al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova și obligarea Direcției Refugiați a Biroului

Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova de a acorda

una din formele de protecție prevăzute la art. 16 al Legii privind azilul nr. 270 din 18

decembrie 2008,

împotriva încheierii din 15 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 24 februarie 2016, Arkadi Badalyan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Direcției Refugiați a Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova solicitând anularea Deciziei nr. 410/15/DR din 24

decembrie 2015 a Direcției Refugiați a Biroului Migrație și Azil al Ministerului

Afacerilor Interne al RM și obligarea Direcției Refugiați a Biroului Migrație și Azil

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova de a-i acorda una din

formele de protecție prevăzute de art. 16 al Legii privind azilul nr. 270 din 18

decembrie 2008.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a invocat că prin Decizia

nr. 410/15/DR din 24 decembrie 2015, emisă de Direcția Refugiați a Biroului de

Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova i-a fost

respinsă cererea de azil. Decizia i-a fost adusă la cunoștință la 01 februarie 2016.

Menționează reclamantul că, a depus cerere către Direcția Refugiați a Biroului

Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova privind

acordarea unei forme de protecție în Republica Moldova. Concomitent a specificat că

s-a născut la 01 aprilie 1973, în Armenia, or. Nairin, s. Egvard, de naționalitate fiind

armean și de religie creștină.

1

Declară reclamantul că, în anul 1995 a intrat pe teritoriul Republicii Moldova în

mod legal, după plecarea din țara de origine- Armenia, deoarece se temea pentru viața

sa, a familiei sale și îi era frică să nu fie înrolat în forțele armate ale Armeniei, în

condițiile când în anul 1995 s-a început conflictul armat existent în regiunea Nagorno-

Karabah.

Indică reclamantul că, a solicitat azil în Republica Moldova, deoarece îi este

teamă să nu fie înrolat în forțele armate ale Armeniei, deoarece acolo există conflicte

armate și în prezent.

Remarcă reclamantul că, în Republica Moldova s-a căsătorit cu cetățeana

Republicii Moldova, Ludmila Muftiuță, născută la data de 29 august 1979 și au o fiică

Arina Badalyan, născută la 01 februarie 2013.

Precizează că, decizia sa de a veni în Republica Moldova, a fost generată de faptul

că acest stat este semnatar al Convenției privind statutul refugiaților din 28 iulie 1951

și Protocolul privind statutul refugiaților din 31 ianuarie 1967. În Armenia nu putea

rămîne, din motiv că exista un risc bine întemeiat să fie persecutat și înrolat în forțele

armate ale Armeniei, ulterior fiind impus să participe la conflicte militare. În opinia sa,

există o probabilitate mare ca în cazul revenirii sale în Armenia, viața și integritatea

corporală să-i fie puse în pericol, luând în considerare situația din Armenia, de

conflictul dintre Armenia și regiunea Karabah.

Afirmă reclamantul că, îndeplinește condițiile necesare pentru acordarea

statutului de refugiat conform art. 45 a Legii privind azilul nr. 270 din 18 decembrie

2008 și nejustificat i-а fost respinsă cererea de azil, deoarece nu îndeplinește toate

cerințele Legii nominalizate.

Prin hotărârea din 05 aprilie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău s-a respins

cererea de chemare în judecată depusă de Arkadi Badalyan împotriva Direcției

Refugiați a Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova cu privire la anularea Deciziei nr. 410/15/DR din 24 decembrie 2015 a

Direcției Refugiați a Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova și obligarea Direcției Refugiați a Biroului Migrație și Azil al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova de a acorda una din formele de

protecție prevăzute la art. 16 al Legii privind azilul nr. 270 din 18 decembrie 2008.

La 28 aprilie 2016, Arkadi Badalyan a depus cerere de apel (nemotivat) împotriva

hotărârii din 05 aprilie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău.

Prin încheierea din 08 septembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs

cererii de apel depusă de către Arkadi Badalyan împotriva hotărârii din 05 aprilie 2016

a Judecătoriei Centru, mun.Chișinău și s-a oferit apelantului un termen de 10 zile, din

momentul recepționării încheierii, pentru depunerea cererii de apel motivate.

Concomitent, ședința de judecată a fost stabilită pentru 22 septembrie 2016 ora 17:00.

La 24 octombrie 2016, Arkadi Badalyan a înregistrat cererea de apel motivată

împotriva hotărârii din 05 aprilie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău

Prin încheierea din 15 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

cererea de apel depusă de către Arkadi Badalyan împotriva hotărârii din 05 aprilie 2016

a Judecătoriei Centru, mun.Chișinău, din motiv că apelantul nu a îndeplinit indicațiile

instanței de apel conform încheierii emise în conformitate cu art. 368 alin.(1) Cod de

procedură civilă.

2

La 24 februarie 2017, Arkadi Badalyan a declarat recurs împotriva încheierii din

15 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii din 15

noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea pricinii la o nouă rejudecare în

instanța de apel.

În motivarea recursului s-a invocat că despre ședința de judecată a instanței de

apel a aflat de pe site-ul oficial al instituției cu câteva zile anterior ședinței de judecată

preconizate la 27 octombrie 2016. La 20 octombrie 2016 a anunțat avocatul de a solicita

hotărârea motivată, deoarece nu o primise, ceea ce și s-a făcut și în baza acesteia a

depus apelul motivat prin intermediu cancelariei Curții de Apel Chișinău și consideră

că este în termen.

Precizează că, fiind în imposibilitate de a se prezenta la ședința de judecată din 27

octombrie 2016, a solicitat amânarea acesteia și la ședința de judecată din 15 noiembrie

2016, i-a fost restituită neîntemeiat cererea de apel, neavând nici o probă că a primit

hotărârea motivată a instanței de fond.

Susține că, încheierea privind restituirea cererii de apel a primit-o la 23 februarie

2017, prin intermediul oficiului poștal, la solicitarea sa. În încheierea de restituire s-a

menționat că i-a fost expediată o încheiere privind înlăturarea neajunsurilor, ce a fost

recepționată la 16 septembrie 2016.

Remarcă recurentul că, semnăturile de pe avizul de recepție și din cererile depuse

de către el, nu coincid, ceea ce, în opinia sa, confirmă că nu el a primit încheierea de a

nu da curs cererii de apel și nu putea să cunoască despre existența acesteia.

Consideră că, instanța de apel nu i-a acordat posibilitatea de a solicita în ședința

de judecată repunerea în termen a apelului motivat, de a explica care sunt motivele

depunerii mai târziu a apelului motivat. Cauza a fost examinată fără a accepta motivele

sale invocate referitor la recepționarea hotărârii motivate și depunerii cererii de apel

motivate în termen.

Afirmă recurentul că, în Republica Moldova are familie, un copil minor și este

inadmisibil ca pricina să nu fie examinată sub toate aspectele legislație în vigoare.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă (în vigoare la momentul

declarării recursului), termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de

15 zile de la pronunțarea ei.

Intervalul de timp stabilit de lege în cadrul căruia părțile sunt în drept să declare

recurs este de 15 zile din momentul pronunțării încheierii sau primirii încheierii

integrale.

Curtea de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 15 noiembrie 2016, iar

Arkadi Badalyan a declarat recurs la 24 februarie 2017.

Materialele pricinii atestă că încheierea contestată a fost pronunțată în lipsa

apelantului și a fost expediată în adresa sa, inițial, la 18 noiembrie 2016 (f.d.79), însă

date despre recepționarea acesteia lipsesc.

Prin cererea din 13 februarie 2017, Arkadi Badalyan a solicitat instanței de fond

eliberarea deciziei pronunțate pe marginea cererii de apel depuse împotriva hotărârii

din 05 aprilie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.Chișinău (f.d.81). Prin scrisoarea din 14

februarie 2017, instanța de fond a expediat lui Arkadi Badalyan copia încheierii din 15

noiembrie 2016 (f.d.82).

3

Astfel, Colegiul consideră că recursul declarat la 24 februarie 2017 de către

Arkadi Badalyan împotriva încheierii din 15 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău,

este în termen.

Examinând temeiurile recursului, în raport cu materialele pricinii, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul declarat de Arkadi Badalyan neîntemeiat și pasibil de fi respins din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după

ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

În conformitate cu prevederile art. 364 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea

de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata

taxei de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.

În conformitate cu prevederile art. 368 Cod de procedură civilă, dacă cererea de

apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără

plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea

participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen

pentru lichidarea neajunsurilor. Dacă apelantul îndeplinește în termen indicațiile din

încheierea judecătorească, apelul se consideră depus la data prezentării inițiale.

Încheierea instanței de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată cu recurs.

Din materialele pricinii rezultă că la data de 28 aprilie 2016, Arkadi Badalyan a

depus cerere de apel împotriva hotărârii din 05 aprilie 2016 a Judecătoriei Centru,

mun.Chișinău (f.d.45).

Prin încheierea din 08 septembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs

cererii de apel depuse de Arkadi Badalyan împotriva hotărârii din 05 aprilie 2016 a

Judecătoriei Centru, mun.Chișinău și s-a oferit apelantului un termen de 10 zile, din

momentul recepționării încheierii, pentru depunerea cererii de apel motivate.

Concomitent, ședința de judecată a fost stabilită pentru 22 septembrie 2016 ora 17:00

(f.d.48-49).

La caz, Colegiul reiterează prevederile art. 368 alin.(1) Cod de procedură civilă,

care stipulează oportunitatea acordării apelantului unui termen pentru lichidarea

neajunsurilor.

Colegiul reține că legislația în vigoare nu stabilește un termen expres pentru

înlăturarea neajunsurilor, dar se presupune a fi un termen rezonabil și suficient pentru

apelant pentru a efectua anumite acțiuni procesuale prealabil desfășurării ședinței de

examinare a cererii de apel.

În conformitate cu art. 110 Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

4

În conformitate cu art. 113 alin. (1) Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează o dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit

de instanța judecătorească (judecător).

Colegiul menționează că încheierea din 08 septembrie 2016 prin care nu s-a dat

curs cererii de apel depuse de către Arkadi Badalyan împotriva hotărârii din 05 aprilie

2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău a fost expediată în adresa apelantului cu

înștiințarea (citația) despre data și ora ședinței de judecată din 22 septembrie 2016 ora

17:00 (f.d.50) și recepționată la data de 16 septembrie 2016, conform avizului de

recepție (f.d.53).

Colegiul reține că ședința de judecată numită pentru data de 22 septembrie 2016

a fost amânată pentru data de 27 octombrie 2016 ora 16:30, din imposibilitatea

examinării pricinii în lipsa părților absente, ceea ce se confirmă prin procesului verbal

al ședinței de judecată a instanței de apel (f.d.54). Din imposibilitatea formării

completului de judecată pentru examinarea pricinii în ordine de apel, ședința de

judecată stabilită pentru 27 octombrie 2016, a fost amânată pentru data de 15 noiembrie

2016 ora 14:30 (f.d.61). Totodată, reclamantul și pârâtul au fost înștiințați repetat, cu

aviz recomandat, despre data și ora ședinței de judecată din 15 noiembrie 2016 ora

14:30, iar avocatul reclamantului –Alexandru Adam a fost înștiințat contra semnătura

pe recipisă despre data și ora ședinței de judecată (f.d.62-64, 72).

Concomitent, la 24 octombrie 2016 Arkadi Badalyan a înregistrat cererea de apel

motivată (f.d.59-60).

Colegiul precizează că, în condițiile legii, neajunsurile actului procedural, în

speță, prezentarea apelului motivat - neajunsuri admise la depunerea cererii de apel,

puteau fi înlăturate în termenul indicat de instanța de judecată.

În speță, Colegiul reiterează că apelul motivat urma a fi prezentat în termen de 10

zile din momentul recepționării încheierii prin care nu s-a dat curs cererii de apel, ceea

ce la caz nu a fost respectat de către apelant. Or, încheierea din 08 septembrie 2016

prin care nu s-a dat curs cererii de apel depuse de către Arkadi Badalyan împotriva

hotărârii din 05 aprilie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău a fost recepționată

de către apelant la data de 16 septembrie 2016, conform avizului de recepție (f.d.53),

însă apelul motivat a fost înregistrat la 24 octombrie 2016 (f.d.59-60), adică peste

aproximativ o lună de la expirarea termenului acordat.

Pe cale de consecință, în conformitate cu art. 369 alin.(1) lit.a) Cod de procedură

civilă, prin încheierea din 15 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

cererea de apel depusă de Arkadi Badalyan împotriva hotărârii din 05 aprilie 2016 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din motiv că apelantul nu a îndeplinit în termen

indicațiile instanței de apel conform încheierii emise în conformitate cu art. 368 alin.(1)

Cod de procedură civilă și anume prezentarea apelului motivat (f.d.75-78).

Colegiul apreciază ca fiind corectă concluzia instanței de apel precum că, Arkadi

Badalyan nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel, or, depunând cererea

de apel nemotivat la 28 aprilie 2016, apelantul urma să întreprindă toate măsurile

necesare pentru de a depune cererea de apel cu indicarea motivelor de fapt și de drept.

Or, această obligație a apelantului rezultă din prevederile art. 365 alin.(1) lit.d)

Cod de procedură civilă, conform cărora în cererea de apel se indică motivele de fapt

și de drept pe care se întemeiază apelul.

5

Mai mult, în conformitate cu art. 365 alin.(11) Cod de procedură civilă, elementele

cererii de apel prevăzute la alin.(1) lit. d), e) și h) pot fi incluse într-o cerere de apel

suplimentară depusă după data întocmirii hotărîrii integrale.

La caz, Colegiul reiterează că în termenul stabilit de lege, inclusiv și în cel acordat

suplimentar de către instanța de apel, Arkadi Badalyan nu și-a valorificat drepturile

garantate de legislația națională.

În concluzie, Colegiul conchide că acțiunile lui Arkadi Badalyan nu constitue

decât o eludare a acesteia de a-și realiza drepturile procedurale, rezultând din

prevederile art. 56 alin.(3) și art. 61 alin. (1) Codul de procedură civilă, care obligă

părțile de a se folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

Astfel, Colegiul relevă că recurentul nu a dat dovadă de diligență și bună credință

în realizarea drepturilor sale, ca ulterior să invoce încălcarea drepturilor sale

procedurale, în condițiile când personal nu și-a realizat drepturile garantate de legislația

în vigoare.

Colegiul apreciază ca fiind neîntemeiat argumentul recurentului precum că

instanța de apel nu i-ar fi acordat posibilitatea de a solicita repunerea în termen a cererii

de apel motivate decât în termenul stabilit conform încheierii despre înlăturarea

neajunsurilor, deoarece apelantul/recurentul a avut suficient termen din momentul

recepționării încheierii pentru prezentarea apelului motivat, or, această obligație îi

revenea din momentul declarării apelului împotriva hotărârii contestate.

Afirmația recurentului precum că nu ar fi recepționat încheierea din 08 septembrie

2016 prin care nu s-a dat curs cererii de apel și semnătura de pe avizul de recepție nu

i-ar aparține, Colegiul o consideră neîntemeiată și nu poate servi ca temei de casare a

încheierii contestate, deoarece din materialele pricinii rezultă expres că încheierea a

fost expediată pe adresa indicată personal de către apelant în cererea de apel și anume-

bd. Traian, nr.23/1, ap.100, mun.Chișinău. Astfel, faptul aplicării semnăturii pe avizul

de recepție de către o altă persoană decât apelantul Arkadi Badalyan, nu poate fi pusă

pe seama instanței de judecată.

În conformitate cu art. 105 alin. (6) Cod de procedură civilă, dacă nu îl va găsi pe

destinatar la domiciliu sau la locul de muncă, persoana împuternicită să înmâneze

citația sau înștiințarea o va înmâna unuia dintre membrii adulți ai familiei care locuiește

împreună cu destinatarul și care și-a dat acordul să o primească, iar în lipsa acestora, o

va remite organizației de exploatare a locuințelor, primăriei satului (comunei) ori

administrației de la locul lui de muncă. Persoana care a primit citația sau înștiințarea

este obligată să indice pe cotor numele și raporturile sale de rudenie cu destinatarul sau

funcția sa. Totodată, ea este obligată să o înmâneze destinatarului cât mai curând

posibil.

Or, pe avizul de recepție (f.d.53) a încheierii din 08 septembrie 2016 a Curții de

Apel Chișinău nu sunt efectuate anumite mențiuni în sensul art. 105 alin. (6) Cod de

procedură civilă. De altfel, nu au fost prezentate probe ce ar confirma că semnătura

aplicată pe avizul de recepție nu i-ar aparține lui Arkadi Badalyan.

De asemenea, nu pot fi reținute în sensul casării încheierii contestate nici

argumentele recurentului precum că instanța de apel nu ar fi acceptat motivele sale

referitor la recepționarea hotărârii motivate a instanței de fond și depunerea în termen

a cererii de apel motivate, deoarece în condițiile pronunțării de către instanța de fond a

hotărârii contestate la data de 05 aprilie 2016 și depunerea cererii de apel (nemotivat)

6

la data de 28 aprilie 2016 de către Arkadi Badalyan, ultimul urma să-și realizeze cu

bună credință dreptul de a recepționa hotărârea motivată în cadrul instanței de judecată.

Or, în conformitate cu art. 236 alin. (6) Cod de procedură civilă, hotărârea integral

se întocmește în termen de 15 zile de la data solicitării, atacării sau pronunțării

dispozitivului hotărârii, după caz. Astfel, Arkadi Badalyan declarând apel la data de 28

aprilie 2016 împotriva hotărârii primei instanțe, urma a lua în considerare termenul de

15 zile acordat instanței de către legiuitor pentru redactarea hotărârii motivate și a se

adresa pentru eliberarea hotărârii redactate integral, deoarece obligația instanței de

judecată de a expedia hotărârea motivată rezultând din prevederile art. 236 alin.(8) Cod

de procedură civilă, nu exclude dreptul participanților la proces de a recepționa

personal hotărârea judecătorească în cadrul instanței.

Argumentul recurentului precum că a solicitat la 20 octombrie 2016, prin

intermediul avocatului său, eliberarea hotărârii motivate a instanței de fond nu poate

justifica omiterea acestuia de a depune apelul motivat în termenul acordat, or, însăși

hotărârea instanței de fond a fost pronunțată la data de 05 aprilie 2016, iar apelul

nemotivat a fost depus la 28 aprilie 2016.

Colegiul reiterează că nedepunerea apelului motivat în termenul prevăzut de lege

precum și termenul suplimentar acordat de instanța de judecată, nu este decât o eludare

a apelantului Arkadi Badalyan de a-și realiza drepturile sale, garantate atât de legislația

națională, cât și cea internațională.

La fel, nu este relevant argumentul apelantului/recurentului privind solicitarea de

amânare a ședinței de judecată din 27 octombrie 2016 stabilită în instanța de apel din

imposibilitatea prezentării, deoarece ședința de judecată stabilită pentru 27 octombrie

2016 a fost amânată pentru data de 15 noiembrie 2016 ora 14:30, din imposibilitatea

formării completului de judecată pentru examinarea pricinii în ordine de apel.

În atare circumstanțe, instanța de recurs relevă că soluția adoptată de instanța de

apel prin încheierea recurată privind restituirea cererii de apel în rezultatul nelichidării

neajunsurilor, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în

sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și Libertăților Fundamentale, având în vedere și obligația părților privind

exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.

Or, în conformitate cu art. 27 alin.(1) Cod de procedură civilă, disponibilitatea în

drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților, de

a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății,

precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele

procedurale de apărare.

În această ordine de idei, Colegiul reține că argumentele invocate în cererea de

recurs, indică direct la nerespectarea de apelant/recurent a drepturilor sale procedurale

și eschivarea de la îndeplinirea actelor de procedură, în măsura stabilită de normele de

drept procedural și nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în vederea casării

actului judecătoresc contestat.

Astfel, Colegiul consideră necesar să precizeze că circumstanțele expuse de

recurent nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în vederea casării actului

judecătoresc contestat, în condițiile când instanța de apel s-a conformat prevederilor

legale la restituirea cererii de apel.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea contestată

7

este întemeiată și conformă prevederilor legale, iar argumentele invocate de către

recurent nu sunt justificate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat, cu

menținerea încheierii instanței de apel din 15 noiembrie 2016.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Arkadi Badalyan

Se menține încheierea din 15 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, adoptată

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Arkadi Badalyan împotriva

Direcției Refugiați a Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova cu privire la anularea deciziei nr. 410/15/DR din 24 decembrie

2015 a Direcției Refugiați a Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne

al Republicii Moldova și obligarea Direcției Refugiați a Biroului Migrație și Azil al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova de a acorda una din formele de

protecție prevăzute la art. 16 al Legii privind azilul nr. 270 din 18 decembrie 2008.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

8