2ra-796/16 — Încasarea datoriei

prima instanţă: L. Ursu dosarul nr. 2ra-796/16 instanţa de apel: A. Panov, A. Minciuna, M. Moraru DECIZIE 08 iunie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Ala Cobăneanu Oleg Sternioală Galina Stratulat examinând recursul declarat de către Banca Comercială “Moldindconbank” Societate pe Acțiuni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Băncii Comerciale “Moldindconbank” Societate pe Acțiuni împotriva lui Calalb Eugen cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 16 decembrie 2015, prin care a fost respins apelul declarat către Banca Comercială “Moldindconbank” Societate pe Acțiuni şi menținută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chișinău din 10 aprilie 2015, prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă : La 11 aprilie 2013 Banca Comercială “Moldindconbank” Societate pe Acțiuni (BC “Moldindconbank” SA) s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Calalb Eugen cu privire la încasarea datoriei, În motivarea acțiunii reclamantul BC “Moldindconbank” SA a indicat că conform contractului de credit nr. 291/08 din 16 mai 2008, prin intermediul filialei Centru, i-a acordat lui Calalb Eugen un credit în sumă de 473 760 lei, cu termenul final de rambursare la data de 16 mai 2028. Indică reclamantul că Calalb Eugen nu şi-a onorat obligaţiile contractuale privind rambursarea creditului şi achitarea dobînzii calculate pentru utilizarea lui.

Susţine reclamantul că la 19 martie 2013 a expediat în adresa lui Calalb Eugen notificarea nr. 14-2-223 prin care i-a comunicat despre restanţa admisă şi datoria restantă care la data de 25 februarie 2013 constituia suma de 1 635 529,06 lei. Totodată prin notificarea respectivă i-a fost acordat un termen suplimentar de 5 zile pentru achitarea datoriei, comunicîndu-i-se că în cazul neachitării datoriei, banca îşi asumă dreptul de a valorifica creanţele pe cale judiciară.

1 Mai menționează că în baza calculului efectuat de bancă în privinţa datoriilor nerambursate, la 25 februarie 2013 datoria restantă şi neachitată de către Calalb Eugen în baza contractului de credit nr. 291/08 din 16 mai 2008 constituie suma de 1 635 529,06 lei, care este alcătuită din dobândă neachitată în mărime de 145 987,33 lei, comision în mărime de 28 946,83 lei, dobânda suplimentară pentru neplata la scadenţă a dobânzii în mărime de 1 424 782,60 lei, dobânda suplimentară pentru neplata la scadenţă a creditului în mărime de 35 812,29 lei (f.d. 2-3, V-I).

Ulterior, BC „Moldindconbank” SA şi-a modificat cererea de chemare în judecată, menționând că cuantumul pretențiilor inițiale a avut la bază, calculul datoriilor la situația din 25 februarie 2013. În susținerea cererii de modificare a cererii de chemare în judecată, invocă prevederile pct. 7 alin. (9) din contractul de credit nr. 291/08 din 16 mai 2008, în conformitate cu care banca are dreptul de a calcula dobânda până la executarea integrală a contractului. Astfel, pe parcursul derulării procesului de judecată, datoria debitorului Calalb Eugen faţă de BC „Moldindconbank” SA a continuat să crească şi respectiv, la 15 aprilie 2014 datoriile nerambursate pe contractul de credit nr. 291/08 din 16 mai 2008 acordat pârâtului, constituie suma de 2 005 689,97 lei.

Solicită încasarea de la Calalb Eugen a datoriei bancare în sumă totală de 2 005 689,97 lei, în baza contractului de credit nr. 291/08 din 16 mai 2008, alcătuită din dobândă neachitată în mărime de 145 987,33 lei, comision de administrare în mărime de 24 635,64 lei, dobândă suplimentară în mărime de 1 835 067 lei şi taxa de stat în mărime de 50 000 lei.

(f. d. 57, V-I) La 15 decembrie 2014, în baza pct. 7 alin. (9), din contractul de credit nr. 291/08 din 16 mai 2008 reclamantul şi-a modificat cererea de chemare în judecată, prin mărirea cuantumului cerințelor, menționând că cuantumul pretențiilor inițiale a avut la bază calculul datoriilor la situația din 25 februarie 2013, pe parcursul derulării procesului de judecată, datoria debitorului Calalb Eugen faţă de BC „Moldindconbank” SA continuînd să crească si astfel, la 10 decembrie 2014, datoriile nerambursate pe contractul de credit nr. 291/08 din 16 mai 2008 acordat pârâtului, constituie suma de 2 184 456,07 lei, constituită din dobândă neachitată în mărime de 145 987,33 lei, comision de administrare în mărime de 28 946,87 lei, dobândă suplimentară în mărime de 2 009 521,87 lei.

Cere BC „Moldindconbank” SA încasarea de la Calalb Eugen a datoriei bancare în sumă totală de 2 234 456,07 lei, în baza contractului de credit nr. 291/08 din 16 mai 2008 (f. d. 122, V-I). Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chișinău din 10 aprilie 2015, cererea de chemare în judecată a BC “Moldindconbank” SA împotriva lui Calalb Eugen cu privire la încasarea datoriei, a fost respinsă ca neîntemeiată (f. d. 169, 176-181, V-I). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2015, a fost respins apelul declarat de către BC “Moldindconbank” SA și menținută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chișinău din 10 aprilie 2015 (f. d. 236, 237-240, V-I). La 04 februarie 2016, BC “Moldindconbank” SA a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii.

2 În motivarea recursului BC “Moldindconbank” SA a invocat că în cadrul examinării cauzei prima instanță și instanța de apel au încălcat și aplicat eronat normele de drept material și au emis actele judecătorești contestate contrar prevederilor legale, încălcări ce au dus la emiterea actelor judecătorești ilegale și neîntemeiate. Menționează că instanța de apel neîntemeiat a examinat cererea de apel, şi contrar prevederilor art. 373 CPC, nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel şi nu a constatat circumstanţe importante pentru soluţionarea pricinii. Mai invocă recurentul că instanţa de apel la emiterea decizie contestate nu a ţinut cont nici de prevederile art. 586 alin. (2) CC în conformitate cu care, în cazul în care creanţele au devenit scadente concomitent, se stinge în primul rînd datoria a cărei executare este mai împovărătoare pentru debitor.

Dacă creanţele sînt la fel de împovărătoare, se stinge mai întîi creanţa care oferă creditorului garanţia cea mai redusă. Or, la 22 februarie 2013 datoria debitorului de rambursare a creditului a fost stinsă prin vînzarea silită a bunului gajat, însă nu a fost stinsă pînă în prezent datoria privind achitarea dobînzii la credit, comisionului şi alte plăţi. Afirmă, cu referire la art. 867 alin. (1) CC la care instanţa de apel a făcut trimitere în susţinerea deciziei contestate, că nu a aplicat legea care trebuia aplicată şi a aplicat o lege care nu trebuia aplicată, deoarece art. 1236 CC expres prevede că, prin contractul de credit bancar, o bancă (creditor) se obligă să pună la dispoziţia unei persoane (debitor) o sumă de bani (credit), iar debitorul se obligă să restituie suma primită şi să plătească dobînda şi alte sume aferente prevăzute de contract.

Faţă de contractul de credit bancar se aplică prevederile referitoare la contractul de împrumut în măsura în care regulile prezentului capitol nu prevăd altfel sau din esenţa contractului de credit bancar nu reiese contrariul. Or, din conţinutul contractului de credit, cert rezultă că de rînd cu datoria de credit, datoria principală este alcătuită din: dobînda pentru utilizarea creditului, care reprezintă onorariul băncii pentru creditul acordat şi comision care reprezintă plata pentru prestarea serviciilor bancare privind organizarea mecanismului de creditare, administrare şi monitorizare a creditului. Deci, precizează recurentul că atît achitarea creditului, dar şi achitarea dobînzii pentru utilizarea acestuia şi comisionul sunt obligaţiuni pecuniare distincte, diferenţa dintre acestea fiind clar stabilită în contractul de credit, respectiv se aplică dobînzi de întîrziere pe perioada întîrzierii.

Dobînzile suplimentare pentru neplată la scadenţă dobînzii şi comisionului nu reprezintă dobînzi suplimentare după sensul şi caracterul aplicării, dar reprezintă dobînda de întîrziere prevăzută de art. 619 CC, care reglementează procedura de aplicare a dobînzii de întîrziere şi sancţiunea în cazul întîrzierii executării obligaţiilor pecuniare. Afirmă că instanța de apel a încălcat dreptul la un proces echitabil prin examinarea superficială a pricinii şi aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural, fără a se expune în mod corespunzăror asupra tuturor problemelor de fapt şi de drept indicate în cadrul judecării cauzei. Susţine recurentul că instanțele judecătorești au examinat superficial circumstanțele cauzei și au admis o serie de încălcări, care privite integral fac ca hotărîrea primei instanțe și decizia instanței de apel să fie ilegale şi neîntemeiate.

3 În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Examinînd înscrisurile anexate la dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că decizia instanţei de apel a fost pronunţată la 16 decembrie 2015, prin urmare recursul declarat de BC “Moldindconbank” SA la 04 februarie 2016 se consideră declarat în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanților la proces. În aceste circumstanţe, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie trece la examinarea propriu-zisă a cererii de recurs.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de BC “Moldindconbank” SA întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

În conformitate cu art. 239 CPC, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. În conformitate cu art. 122 alin. (1) CPC, circumstanţele care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de probaţiune nu pot fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante.

Din suportul probatoriu prezent la materialele dosarului rezultă că la 16 mai 2008 între BC “Moldindconbank” SA şi debitorul Calalb Eugen a fost încheiat contractului de credit nr. 291/08 în sumă de 473 760 lei, cu termenul final de rambursare la data de 16 mai 2028. Deoarece, Calalb Eugen nu şi-a onorat obligaţiile contractuale privind rembursarea creditului şi achitarea dobînzii calculate pentru utilizarea lui, la 19 martie 2013 BC “Moldindconbank” SA a expediat către debitorul Calalb Eugen notificarea nr. 14-2-223 prin care i-a comunicat despre restanţa admisă şi datoria restantă care la data de 25 februarie 2013 constituia suma de 1 635 529,06 lei. Totodată prin notificarea respectivă i-a fost acordat un termen suplimentar de 5 zile pentru achitarea datoriei, comunicîndu-i-se că în cazul neachitării datoriei, banca îşi asumă dreptul de a valorifica creanţele pe cale judiciară.

Notificarea enunţată a fost recepţionată conform avizelor poştale de recepţie la 27 martie 2013 (f.d. 8, V-I) Dosarul nu conţine date că Calalb Eugen ar fi răspuns notificării expediate sau şi-ar fi onorat obligaţiunile de rambursare a creditelor contractate în termenul stipulat de bancă. La 11 aprilie 2013 BC “Moldindconbank” SA s-a adresat cu prezenta acţiune în judecată. La 22 februarie 2013 în rezultatul vînzării silite a bunului ipotecat BC “Moldindconbank” SA a stins datoria soldului restant la suma creditului restant. 4 Se reţine că Curtea de Apel Chișinău în textul deciziei recurate din 16 decembrie 2015 a apreciat cu referire la art. 220 alin. (1) Cod civil, clauza prevăzută de pct. 2 al contractului de credit nr. 291/08 din 16 mai 2008, ca fiind nulă de drept, deoarece contravine normelor imperative prevăzute de art. 619 Cod civil , din care se deduce cert, că la dobînzi nu se aplică dobînzi de întîrziere.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că în condiţiile în care de către instanţa de apel nu au fost constatate şi stabilite un şir de circumstanţe care au importanţă pentru soluţionarea justă şi legală a cauzei, o asemenea concluzie nu poate fi reţinută şi respectiv, decizia Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2015 urmează a fi casată din următoarele considerente. Conform art. 586 alin. (2) Cod civil, în cazul în care creanţele au devenit scadente concomitent, se stinge în primul rînd datoria a cărei executare este mai împovărătoare pentru debitor. Dacă creanţele sînt la fel de împovărătoare, se stinge mai întîi creanţa care oferă creditorului garanţia cea mai redusă.

Conform art. 1236 alin. (1) şi (3) Cod civil, prin contractul de credit bancar, o bancă (creditor) se obligă să pună la dispoziţia unei persoane (debitor) o sumă de bani (credit), iar debitorul se obligă să restituie suma primită şi să plătească dobînda şi alte sume aferente prevăzute de contract. Faţă de contractul de credit bancar se aplică prevederile referitoare la contractul de împrumut în măsura în care regulile prezentului capitol nu prevăd altfel sau din esenţa contractului de credit bancar nu reiese contrariul. În acelaşi timp, din materialele pricinii nu rezultă cu certitudine efectele juridice ale plăţilor efectuate de Calalb Eugen la 25 februarie 2013, nefiind cunoscute consecinţele acestor plăţi, care datorii anume au fost stinse, ce obligaţiuni peciuniare distincte include datoriia principală şi ce dobînzi şi penalităţi au fost aplicate, au fost sau nu stinse acestea, şi în ce circumstanţe au survenit.

La fel, instanţele nu au stabilit şi apreciat nici de modul de formare şi aplicare a sancţiunilor de întîrziere prevăzute de art. 619 Cod civil. Mai mult decît atît, ţinînd cont de faptul că dobînda pentru folosirea creditului se include în suma totală a datoriei, atît achitarea creditului dar şi achitarea dobînzii pentru utilizarea crediutului fiind obligaţiuni pecuniare distincte, acestora li se aplică dobînzi de întîrziere pe perioada întîezierii. Articolul 619 Cod civil reglementează procedura de aplicare a dobînzilor de întîrziere şi ca sancţiune în cazul întîrzierii executării obligaţiilor pecuniare. În acelaşi timp, dobînda bancară nu este o sancțiune aplicată în cazul întîrzierii executării obligaţiilor pecuniare, ci o remunerație a băncii pentru creditul acordat şi respectiv, aceasta nu poate fi apreciată drept dobîndă de întîrziere.

Iar avînd în vedere că materialele pricinii nu atestă cu certitudine efectele juridice ale actului juridic menţionat, iar constatările părţilor sunt contradictorii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide asupra necesităţii remiterii prezentei pricini spre rejudecare pentru a stabili şi a verifica suplimentar la caz circumstanţele de drept şi de fapt ale pricinii şi să clarifice, în baza probelor, situaţia reală cu privire la neexecutarea obligaţiilor şi prin ce se confirmă executarea sau neexecutarea acestora . Reiterînd imposibilitatea instanţei de recurs la examinarea pricinii în ordine de recurs să administreze dovezi noi conform art. 442 alin. (2) CPC, Colegiul civil, 5 comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează asupra remiterii pricinii spre rejudecare în instanţa de apel.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere că s-a constatat într-o manieră certă examinarea superficială a pricinii şi aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural, fără aprecierea în mod corespunzăror a tuturor problemelor de fapt şi de drept indicate în cadrul judecării cauzei, omisiune ce nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către BC “Moldindconbank” SA, a casa integral decizia Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2015, cu restituirea pricinii spre rejudecare în aceiaşi instanţă.

La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate, să stabilească corect situaţiile de fapt şi de drept ale litigiului, ţinând cont de toate prevederile legale în domeniu şi în baza probelor prezentate de părţi, de a crea condiţii obiective şi reale participanţilor la proces pentru realizarea drepturilor lor procedurale şi în baza probelor pertinente administrate, raportate la legea materială ce guvernează raportul juridic litigios, să emită o hotărâre legală şi întemeiată, respectînd dreptul părţilor la un proces echitabil. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de Banca Comercială “Moldindconbank” Societate pe Acțiuni.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 decembrie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Băncii Comerciale “Moldindconbank” Societate pe Acțiuni împotriva lui Calalb Eugen cu privire la încasarea datoriei, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de apel Chişinău în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Iuliana Oprea Ala Cobăneanu Oleg Sternioală Galina Stratulat 6