2r-489/16 — Rezilierea contractului investitional privind construcția imobilului, încasarea sumei, penalității și repararea prejudiciului moral

Prima instanţă, Jud. Râșcani mun. Chișinău: N. Arabadji dosarul nr. 2r-489/16 Instanţa de apel, Curtea de Apel Chişinău: N. Vascan, V. Negru, Eg. Fistican DECIZIE 08 iunie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinînd, fără înştiinţarea participanţilor la proces, recursul declarat de către Gîrlă Grigore, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gîrlă Grigore împotriva Agenției Ipotecare ”Vis Urban” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la rezilierea contractului investițional privind construcția imobilului, încasarea sumei, penalității și repararea prejudiciului moral, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 23 martie 2016, prin care a fost respinsă cererea lui Gîrlă Grigore privind repunerea în termen a cererii de apel și restituit apelul declarat de către acesta ca fiind depus tardiv, c o n s t a t ă La 08 octombrie 2012, Gîrlă Grigore a depus cerere de chemare în judecată împotriva AI ”Vis Urban” SRL cu privire la obligarea executării prevederilor contractului investițional privind construcția imobilului nr. B20732 din 03 iulie 2008, prin finisarea lucrărilor de construcție și dare în exploatare a imobilului, încasarea sumei de 51482457 lei cu titlu de penalități și 30000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Pe parcursul examinării pricinii reclamantul și-a concretizat pretențiile din acțiune, solicitând rezilierea contractului investițional privind construcția imobilului nr. B20732 din 03 iulie 2008 încheiat între el și pîrîta AI ”Vis Urban” SRL, încasarea sumei de 440020,82 lei ce constituie costul lucrărilor, 51482457 lei cu titlu de penalității, 30000 lei cu titlu de prejudiciul moral și 10200 lei cheltuieli de asistență juridică. Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcanu mun. Chișinău din 31 martie 2014, acțiunea a fost admisă parțial și încasată din contul AI ”Vis Urban” SRL în beneficiul lui Gîrlă Grigore suma de 440020,82 lei ce constituie costul lucrărilor, 51482,45 lei cu titlu de prejudiciu material, iar în total suma de 491503,27 lei.

În rest, acțiunea a fost respinsă. A fost încasată din contul AI ”Vis Urban” SRL în beneficiul statului suma de 14745,09 lei cu titlu de taxă de stat. La 14 aprilie 2014, Gîrlă Grigore a depus cerere privind corectarea greșelilor din hotărârea Judecătoriei Rîșcanu mun. Chișinău din 31 martie 2014, invocând că prima instanță a comis o eroare de calcul evidentă în suma de bani încasată din contul AI ”Vis Urban” SRL în beneficiul lui cu titlu de prejudiciu material în loc de ”51482457 lei” a fost indicat greșit „51482,45 lei”, solicitând astfel corectarea greșelii respective. 1 Prin încheierea Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din 23 aprilie 2015, a fost respinsă cererea lui Gîrlă Grigore privind corectarea erorii de calcul evidente din hotărârea Judecătoriei Rîșcanu mun.

Chișinău din 31 martie 2014, ca neîntemeiată. Totodată, a fost exclusă sintagma din aliniatul 2 a dispozitivului hotărârii: ”51482,45 lei cu titlu de prejudiciu material, iar în total suma de 491503,27 (patru sute nouăzeci și una mii cinci sute trei lei și douăzeci și șapte bani)”, iar în aliniatul 4 a fost corectată mențiunea în loc de ”14745,09 (paisprezece mii șapte sute patruzeci lei și cinci nouă bani) cu sintagma ”13200,62 lei (treisprezece mii două sute lei și șaizeci și doi bani)””. La 07 mai 2015, Gîrlă Grigore a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Rîșcanu mun. Chișinău din 31 martie 2014 și încheierii din 23 aprilie 2015, iar la 07 octombrie 2015, a fost prezentat apelul motivat.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2016, a fost respinsă cererea lui Gîrlă Grigore privind repunerea în termen a cererii de apel și restituit apelul declarat de către acesta ca fiind depus tardiv. La 07 aprilie 2016, în termenul prevăzut de 425 CPC, Gîrlă Grigore a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2016, soluționând prin decizie problema în fond. În susținerea recursului Gîrlă Grigore a invocat că instanța de apel eronat a ajuns la concluzia de a-i respinge cererea de repunere în termen a cererii de apel și de a-i restitui apelul ca fiind depus tardiv, fără a elucida pe deplin toate circumstanțele importante ale pricinii.

Declară că la 31 martie 2014, Judecătoria Râșcani mun. Chișinău a pronunțat hotărârea, prin care acțiunea lui a fost admisă parțial și încasată din contul AI ”Vis Urban” SRL în beneficiul lui suma de 440020,82 lei ce constituie costul lucrărilor, 51482,45 lei cu titlu de prejudiciu material, iar în total suma de 491503,27 lei, însă la momentul primirii dispozitivului hotărârii enunțate nu i-a fost explicat conținutul și sensul acestuia, astfel dânsul considerând că prima instanță, admițându-i acțiunea parțial, la emiterea acesteia, a comis o eroare de calcul evidentă în suma de bani încasată din contul AI ”Vis Urban” SRL în beneficiul lui cu titlu de prejudiciu material în loc de ”51482457 lei” fiind indicat greșit „51482,45 lei”, depunând în acest sens la 14 aprilie 2014 cerere de corectare a greșelii respective.

Afirmă că abia peste mai mult de 1 an de zile - 23 aprilie 2015, Judecătoria Râșcani mun. Chișinău a emis încheierea, prin care a respins cererea lui de corectare a erorii de calcul din dispozitivul hotărârii Judecătoriei Rîșcanu mun. Chișinău din 31 martie 2014 și a exclus din dispozitivul hotărârii date sintagma referitoare la compensarea din contul pârâtei în beneficiul lui a prejudiciului material, motivând că prin hotărârea din 31 martie 2014 a fost respins acest capăt de cerere, deoarece contractul investițional privind construcția imobilului nr. B20732 din 03 iulie 2008 încheiat între el și AI ”Vis Urban” SRL nu prevede clauza privind încasarea penalității de întârziere.

De asemenea, indică recurentul că a explicat instanței de apel cauza omiterii termenului de declarare a apelului, având în vedere că depunerea cererii de corectare a erorii de calcul din dispozitivul hotărârii primei instanțe și examinarea acesteia mai mult de 1 an de zile, nu a depins de voința sa. La 26 aprilie 2016, în adresa intimatei AI ”Vis Urban” SRL a fost expediată spre cunoștință copia recursului declarat de către Gîrlă Grigore cu înștiințarea despre necesitatea depunerii a referinței. 2 Intimata nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit. Prin prisma art. 426 alin. (3) CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea încheierii Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2016 și restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel, la faza primirii cererii de apel, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind pricina spre rejudecare. Conform art. 362 alin. (1) CPC, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Potrivit art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă, apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. Reieșind din prevederile art. 116 alin. alin. (1) şi (3) CPC, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).

Din materialele dosarului rezultă că la 08 octombrie 2012, recurentul-reclamant Gîrlă Grigore a depus cerere de chemare în judecată împotriva AI ”Vis Urban” SRL, solicitând rezilierea contractului investițional privind construcția imobilului nr. B20732 din 03 iulie 2008 încheiat între el și AI ”Vis Urban” SRL, încasarea sumei de 440020,82 lei ce constituie costul lucrărilor, 51482457 lei cu titlu de penalității, 30000 lei cu titlu de prejudiciul moral și 10200 lei cheltuieli de asistență juridică. Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcanu mun. Chișinău din 31 martie 2014, acțiunea a fost admisă parțial și încasată din contul AI ”Vis Urban” SRL în beneficiul lui Gîrlă Grigore suma de 440020,82 lei ce constituie costul lucrărilor, 51482,45 lei cu titlu de prejudiciu material, iar în total suma de 491503,27 lei.

În rest, acțiunea a fost respinsă. A fost încasată din contul AI ”Vis Urban” SRL în beneficiul statului suma de 14745,09 lei cu titlu de taxă de stat. La 14 aprilie 2014, Gîrlă Grigore a depus cerere privind corectarea greșelilor din hotărârea Judecătoriei Rîșcanu mun. Chișinău din 31 martie 2014, invocând că prima instanță a comis o eroare de calcul evidentă în suma de bani încasată din contul AI ”Vis Urban” SRL în beneficiul lui cu titlu de prejudiciu material în loc de ”51482457 lei” a fost indicat greșit „51482,45 lei”, solicitând astfel corectarea greșelii respective. Prin încheierea Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din 23 aprilie 2015, a fost respinsă cererea lui Gîrlă Grigore privind corectarea erorii de calcul evidente din hotărârea Judecătoriei Rîșcanu mun.

Chișinău din 31 martie 2014, ca neîntemeiată. Totodată, a fost exclusă sintagma din aliniatul 2 a dispozitivului hotărârii: ”51482,45 lei cu titlu de prejudiciu material, iar în total suma de 491503,27 (patru sute nouăzeci și una mii cinci sute trei lei și douăzeci și șapte bani)”, iar în aliniatul 4 a fost corectată mențiunea în loc de 3 ”14745,09 (paisprezece mii șapte sute patruzeci lei și cinci nouă bani) cu sintagma ”13200,62 lei (treisprezece mii două sute lei și șaizeci și doi bani)””. La 07 mai 2015, Gîrlă Grigore a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Rîșcanu mun. Chișinău din 31 martie 2014 și încheierii din 23 aprilie 2015, solicitând repunerea în termen a cererii de apel, admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Rîșcanu mun.

Chișinău din 31 martie 2014 și încheierii din 23 aprilie 2015 cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii integral, iar la 07 octombrie 2015 a fost prezentat apelul motivat. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2016, a fost respinsă cererea lui Gîrlă Grigore privind repunerea în termen a cererii de apel și restituit apelul declarat de către acesta ca fiind depus tardiv. Instanța de apel și-a motivat soluția făcând referire la faptul că atât recurentul-apelant Gîrlă Grigore, cât și reprezentantul acestuia au fost prezenți în cadrul ședinței de judecată a primei instanțe din 31 martie 2014, când a fost pronunțat dispozitivul hotărârii, iar faptul că cererea de corectare a erorii din hotărârea nominalizată a fost examinată timp de 1 an de zile nu constituie temei de repunere în termenul de declarare a apelului.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră soluția dată în prezentul litigiu drept una eronată, or, instanța de apel superficial, fără a efectua o apreciere adecvată și obiectivă a circumstanțelor pricinii, a concluzionat printr-o frază generală lipsa suportului probatoriu care ar indica asupra cerinței recurentului-apelant Gîrlă Grigore privind repunerea în termen a cererii de apel. Colegiul remarcă că instanța de apel de fapt nici nu s-a expus asupra motivului de repunere în termen a cererii de apel invocat de către recurentul-apelant Gîrlă Grigore, având în vedere că ultimul și-a manifestat dezacordul împotriva hotărârii Judecătoriei Râșcani mun.

Chișinău din 31 martie 2014 anume după ce a fost emisă încheierea din 23 aprilie 2015, prin care pe lângă faptul că i-a fost respinsă cererea privind corectarea erorii de calcul din dispozitivul hotărârii din 31 martie 2014, prima instanță a mai efectuat modificări în dispozitivul respectivei hotărâri prin excluderea la aliniatul 2 a sintagmei ”51482,45 lei cu titlu de prejudiciu material, iar în total suma de 491503,27 (patru sute nouăzeci și una mii cinci sute trei lei și douăzeci și șapte bani)”, iar în aliniatul 4 a fost corectată mențiunea în loc de ”14745,09 (paisprezece mii șapte sute patruzeci lei și cinci nouă bani) cu sintagma ”13200,62 lei (treisprezece mii două sute lei și șaizeci și doi bani)””.

Se reține că la momentul pronunțării hotărârii Judecătoriei Rîșcanu mun. Chișinău din 31 martie 2014, recurentul-apelant Gîrlă Grigore a fost de acord cu soluția primei instanțe, însă, considerând că prima instanță, admițându-i acțiunea parțial, la emiterea acesteia, a comis o eroare de calcul evidentă în suma de bani încasată din contul AI ”Vis Urban” SRL în beneficiul lui cu titlu de prejudiciu material în loc de ”51482457 lei” fiind indicat greșit „51482,45 lei”, or, primele 7 cifre din aceste sume coincid întru totul, unica diferență fiind virgula prezentă după a 5-a cifră. Respectiv, în caz de admitere a cererii de corectare a greșelii, decădea necesitatea folosirii căii de atac – apelul.

În acest sens, la 14 aprilie 2014 recurentul a depus cerere de corectare a greșelii menționate, care a fost examinată de către prima instanță abia peste 1 an și 10 zile - 23 aprilie 2015. Mai mult decât, anume din încheierea Judecătoriei Rîșcanu mun. Chișinău din 23 aprilie 2015, recurentul Gîrlă Grigore a aflat că de fapt prin hotărârea din 31 martie 2014 a fost respinsă pretenția lui privind încasarea din contul intimatei-pârâte AI ”Vis Urban” SRL în beneficiul lui a sumei de 51482457 lei cu titlu de penalitate, fiind astfel exclusă complet 4 sintagma din aliniatul 2 a dispozitivul hotărârii din 31 martie 2014, ce se referă la acest capăt de cerere. În plus, ține de menționat faptul că hotărârea motivată a Judecătoriei Râșcani mun.

Chișinău din 31 martie 2014 a fost redactată la 11 iunie 2015, după emiterea încheierii din 23 aprilie 2015, și expediată în adresa părților tot la această dată (f.d. 72), iar recurentul- apelant Gîrlă Grigore a depus apelul motivat la 07 mai 2015. Subsecvent, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că Gîrlă Grigore a contestat prin cererea de apel nu doar hotărârea Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din 31 martie 2014, dar și încheierea primei instanțe din 23 aprilie 2015, în privința căreia instanța de apel în general nici nu s-a pronunțat.

Cu atât mai mult că, și în cadrul ședinței de judecată a Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2016, reprezentantul recurentului-apelant Gîrlă Grigore – Frecauțan Marina a menționat că prin cererea de apel a fost atacată inclusiv și încheierea primei instanțe din 23 aprilie 2015, cerând casarea acesteia, însă instanța de apel a omis să se pronunțe în privința solicitării date. Pe cale de consecință, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, ținând cont de faptul că Curtea de Apel Chişinău a emis încheierea contestată fără a se expune de fapt asupra temeiului de repunere în termen a cererii de apel invocat de către Gîrlă Grigore, precum și, fără a se pronunța în privința încheierii Judecătoriei Râșcani mun.

Chișinău din 23 aprilie 2015, iar instanța de recurs este în imposibilitate de a corecta respectivele erori judiciare, concluzionează asupra remiterii pricinii spre rejudecare în instanța de apel. Din considerentele menționate şi având în vedere că s-a constatat în mod evident încălcarea normelor de drept procedural la examinarea cauzei în ordine de apel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Gîrlă Grigore, a casa încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2016 şi a remite pricina civilă spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, la faza primirii cererii de apel. În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Gîrlă Grigore.

Se casează integral încheierea Curţii de Apel Chişinău din 23 martie 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gîrlă Grigore împotriva Agenției Ipotecare ”Vis Urban” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la rezilierea contractului investițional privind construcția imobilului, încasarea sumei, penalității și repararea prejudiciului moral, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, la faza primirii cererii de apel. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecător Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 5