2r-515/16 — Încasarea datoriei

Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău dosarul nr. 2r-515/16 Judecător: M. Diaconu Curtea de Apel Chișinău: Judecători: I. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc DECIZIE 08 iunie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele ședinței Valeriu Doagă, Judecători Sveatoslav Moldovan și Iuliana Oprea Examinînd recursul declarat de către Societatea Comercială „SS-Gestiune Imbobiliare” Societate cu Răspundere Limitată, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Stanislav Șinchevici împotriva Societății Comerciale „SS-Gestiune Imbobiliare” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea datoriei, împotriva încheierii Curţii de Apel Chișinău din 14 aprilie 2016, prin care s-a respins cererea repunere în termen a apelului, s-a restituit apelul declarat de către Societatea Comercial „SS-Gestiune Imbobiliare” Societate cu Răspundere Limitată și s- a remis în adresa ultimului apelul declarat cu toate documentele anexate, c o n s t a t ă: La 11 iulie 2014, Stanislav Şinchevici a depus cerere de chemare în judecată împotriva SC „Lord-Grup şi Co” SRL în proces de lichidare, SC „IT Geo Genius Grup” SRL în proces de lichidare şi SC „SS-Gestiune Imobiliare” SRL cu privire la încasarea de la SC .Lord-Grup şi Co” SRL în proces de lichidare remunerarea în sumă de 500 euro şi cheltuielile aferente în sumă de 2889,79 lei;

încasarea de la SC „IT Geo Genius Grup” SRL :n proces de lichidare remunerarea în sumă de 1500 euro şi cheltuielile aferente în sumă de 1030,00 lei şi încasarea de la SC „SS-Gestiune Imobiliare” SRL remunerarea în sumă de 1500 euro şi cheltuielile aferente în sumă de 1030,00 lei, cît şi încasarea din contul pîrîţilor in beneficiul reclamantului a cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii, Stanislav Şinchevici a indicat că la 16 septembrie 2013, a fost convocată Adunarea Generală a asociaţilor SC „Lord-Grup şi Co” SRL pentru a fi discutată problema lichidării întreprinderii, desemnarea şi atribuirea împuternicirilor lichidatorului, cît şi stabilirea costului serviciilor acestuia. Susţine că la 20 septembrie 2013 a fost convocată Adunarea Generală a asociaţilor SC .,IT Geo Genius Grup” SRL pentru a fi discutată problema lichidării întreprinderii, desemnarea şi atribuirea împuternicirilor lichidatorului, cît şi stabilirea costului serviciilor acestuia.

Iar, la 23 septembrie 2013, a fost convocată şi Adunarea Generală a asociaţilor SC „SS-Gestiune Imobiliare” SRL pentru a fi discutată problema lichidării întreprinderii, desemnarea şi atribuirea împuternicirilor lichidatorului, cît şi stabilirea costului serviciilor acestuia. Respectiv, prin procesele - verbale din 16 septembrie 2013, 20 septembrie 2013 şi 23 septembrie 2013 s-a decis lichidarea întreprinderilor date cu iniţierea procedurii de lichidare.

De asemenea, la Adunările Generale a asociaţilor societăţilor comerciale invocate mai sus, s-a decis că în calitate de lichidator să fie numit reclamantul Stanislav Şinchevici şi totodată s-a stabilit că costul serviciilor prestate de către lichidator vor constitui a cîte 1500 de euro pentru fiecare întreprindere, fapt consemnat în procesele-verbale din 16 din septembrie 2013, 20 septembrie 2013 şi 23 septembrie 2013. Prin urmare, procesele - verbale menţionate au fost prezentate Camerei înregistrării de Stat pentru efectuarea modificărilor în statutul întreprinderilor date. Afirmă că din momentul cînd a fost instituit în funcţia de lichidator, Stanislav Şinchevici a început să-şi exercite nemijlocit funcţiile sale.

Menţionează că pînă la încetarea împuternicirilor sale în calitate de lichidator, Stanislav Şinchevici şi-a îndeplinit obligaţiile sale ce ţin de lichidarea întreprinderilor, însă din anumite circumstanţe ce nu au depins de el, nu şi-a putut exercita pe deplin funcţiile sale şi anume să lichideze societăţile date, deoarece la 21 ianuarie 2014 în baza proceselor- verbale ale Adunării Generale a asociaţilor, s-a decis destituirea lui cu numirea unul alt lichidator - Cristina Negură. Susţine că la momentul actual, reclamantul a fost remunerat parţial doar de SC „Lord- Grup şi Co” SRL în proces de lichidare şi anume i-a fost achitată suma de 1000 de euro, avînd o datorie faţă de reclamant în sumă de 500 de euro, iar celelalte două întreprinderi nu au făcut nici o achitare pentru serviciile acordate, avînd o datorie în sumă de 1500 de euro fiecare.

Consideră că este evident că pîrîţii se eschivează de la îndeplinirea obligaţiunilor angajate prin procesele-verbale ale Adunării Generale a asociaţilor din 16 septembrie 2013, 20 septembrie 2013 şi 23 septembrie 2013, prin ce sfidează normele prevăzute de art. 70 alin. (1) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2014. Invocă că pe parcursul îndeplinirii funcţiilor sale de lichidator, Stanislav Şinchevici a fost nevoit să efectueze şi cheltuieli care erau necesare pentru exercitarea muncii sale, care i-au fost restituite doar parţial. Respectiv, pentru îndeplinirea funcţiei de lichidator al SC „Lord-Grup şi Co” SRL a suportat cheltuieli în sumă de 4889,79lei, dintre care i-au fost restituite 2000 lei, pentru SC „IT Geo Genius Grup” SRL a suportat cheltuieli în sumă de 4577,69 lei, din care i-au fost restituite 3547,69 lei şi pentru SC „SS-Gestiune Imobiliare” SRL - suma de 2719,74 lei, care nu i-a fost restituită.

Menţionează că la 26 februarie 2014, Stanislav Şinchevici s-a adresat cu o cerere către lichidatorul actual al societăţilor comerciale în lichidare prin care a solicitat să-i fie achitate remuneraţia şi costul cheltuielilor aferente, cerere care însă a rămas fară răspuns. Ulterior, la 08 aprilie 2014, Stanislav Şinchevici a expediat, în mod repetat o cerere prin care a solicitat să-i fie achitate remuneraţia, cît şi costul cheltuielilor aferente suportate, cerere la care a primit un răspuns prin care i s-a refuzat achitarea sumelor solicitate.

Cere Stanislav Şinchevici încasarea de la SC „Lord-Grup şi Co” SRL în proces de lichidare remunerarea în sumă de 500 euro şi cheltuielile aferente în sumă de 2889,79 lei; încasarea de la SC „IT Geo Genius Grup” SRL în proces de lichidare remunerarea în sumă de 1500 euro şi cheltuielile aferente în sumă de 1030,00 lei şi încasarea de la SC „SS- Gestiune Imobiliare” SRL remunerarea în sumă de 1500 euro şi cheltuielile aferente în sumă de 1030,00 lei, cît şi încasarea din contul pîrîţilor în beneficiul reclamantului a cheltuielilor de judecată. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 11 mai 2015 s-au disjungat într-o procedură separată pretenţiile reclamantului Stanislav Şinchevici împotriva SC „Lord-Grup şi Co” SRL şi SC „IT Geo Genius Grup” SRL.

S-au reţinut în procedură pretenţiile reclamantului împotriva SC „SS-Gestiune Imobiliare” SRL. S-a restituit reclamantului Stanislav Şinchevici capătul de cerere din cererea de chemare în judecată către SC „Lord-Grup şi Co” SRL şi SC „IT Geo Genius Grup” SRL. S-a explicat reclamantului dreptul de a se adresa către SC „Lord-Grup şi Co” SRL şi SC „IT Geo Genius Grup” SRL (ambii în insolvabilitate) în instanţa competentă - Curtea de Apel Chişinău care examinează procedurile de insolvabilitate, potrivit încheierilor din 17 septembrie 2014 (privitor la SC „IT Geo Genius Grup” SRL) şi respectiv 29 septembrie 2014 (privitor la SC „Lord-Grup şi Co” SRL). Prin dispozitivul hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 11 mai 2015 s- a admis integral acţiunea înaintată de Stanislav Şinchevici. S-a încasat de la SC „SS- Gestiune Imobiliare” SRL în folosul lui Stanislav Şinchevici suma de 1500 euro, echivalent în valută naţională, conform cursului oficial al Băncii Naţionale a Moldovei la data executării hotărîrii. S-a încasat de la SC „SS-Gestiune Imobiliare” SRL în folosul lui Stanislav Şinchevici suma de 1030 lei - cheltuieli aferente şi suma de 2000 lei, taxa de stat, în total suma de 3030 lei. La 10 martie 2016, SC „SS-Gestiune Imobiliare” SRL în proces de faliment simplificat a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea apelului şi casarea hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 11 mai 2015, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de fond. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2016, s-a respins cererea declarată de lichidatorul SC „SS-Gestiune Imobiliare” SRL în proces de lichidare, Sergiu Bevziuc de repunere în termen a apelului, s-a restituit apelul declarat de către SC „SS- Gestiune Imobiliare” SRL în proces de faliment simplificat ca depus în afara termenului legal și s-a remis în adresa acestuia cererea de apel cu toate actele anexate. Invocînd ilegalitatea încheierii instanței de apel din 14 aprilie 2016, la 29 aprilie 2016 a depus cerere de recurs prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel și cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de fond.

În susținerea recursului recurenta a invocat ilegalitatea încheierii contestate, deoarece circumstanțele importante pentru admiterea cererii de scutire de la plata taxei de stat nu au fost elucidate pe deplin. Mai invocă recurenta că a fost omis termenul de declarare a apelului din motiv că nu i-a fost adusă la cunoștină hotîrîrea motivată a instanței de fond, fapt din care considerente nu s-a putut expune asupra motivelor de fapt și de drept. Conform prevederilor art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Din actele pricinii se constată cu certitudine că, copia încheierii recurate din 14 aprilie 2016 a fost contestată cu recurs de către SC „SS-Gestiune Imobiliare” SRL la 29 aprilei 2016. Astfel, prin prisma art. 425 C.P.C., completul Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată recursul depus în termen.

La data de 06 mai 2016, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a expediat în adresa Șinchevici Stanislav copia cererii de recurs depuse de către SC „SS-Gestiune Imobiliare” SRL cu comunicarea concomitentă a acestora despre necesitatea depunerii referinţei. Pînă la data examinării cererii de recurs depuse de către SC „SS-Gestiune Imobiliare” SRL, participanții pe dosar nu au depus referința în vederea expunerii opiniei vis-à-vis de argumentele înaintate. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2016, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. După cum rezultă din materialele cauzei, s-a stabilit cu certitudine că invocînd ilegalitatea hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 11 mai 2015, SC „SS- Gestiune Imobiliare” SRL la 10 martie 2016 a contestat-o cu apel.

Concomitent, apelantul SC „SS-Gestiune Imobiliare” SRL a solicitat repunerea în termen, invocînd că nu a cunoscut despre existența hotărîrii contestate pînă la 04 martie 2016. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău don 14 aprilie 2016 a fost respinsă cererea cu privire la repunerea în terme a apelului, a fost restituită cererea de apel declarată de către SC „SS-Gestiune Imobiliare” SRL, cu remiterea concomitentă în adresa ultimului a cererii de apel cu toate documentele anexate. Astfel, la 29 aprilie 2016, SC „SS-Gestiune Imobiliare” SRL a contestat încheierea din 14 aprilie 2016 cu recurs, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea încheierii contestate și hotărîrea primei instanțe cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de fond.

Judecând pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că instanţa de apel a examinat pricina cu respectarea normelor de drept procedural. Argumentele invocate de lichidatorul SC „SS-Gestiune Imobiliare” SRL, Bevziuc Sergiu nu au suport legal şi nu constituie temei de casare a încheierii contestate din următoarele motive. În conformitate cu art. 111 alin. (1), (2) şi (3) Codul de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanţa judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor şi cert că se va produce.

În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiţionat începutul lui. Participanților la proces care nu au fost prezenţi la pronunţarea dispozitivului hotărîrii primesc copia dispozitivului hotărîrii în decurs de 5 zile. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativa al Curții Supreme de Justiție constată că copia dispozitivului hotărîrii din 11 mai 2015 i-a fost expediată apelantului/recurent SC „SS-Gestiune Imobiliare” SRL la data de 12 mai 2015 şi repetat la 10 iulie 2015, la adresa de la sediul juridic, indicat în extrasul din Registrul de Stat al persoanelor juridice, dovadă în acest sens servind scrisorile de însoţire anexate la materialele cauzei (f.d.

48, 71, 72). Reprezentantul apelantului SC „SS-Gestiune Imobiliare” SRL în proces de lichidare, lichidatorul Sergiu Bevziuc, în şedinţa instanţei de apel a solicitat repunerea în termen a apelantului, invocînd că apelantul nu a cunoscut despre existenţa hotărîrii contestate pînă la data de 04 martie 2016, cînd a verificat cererile de admitere a creanţelor şi a constatat că în contabilitatea SC „SS-Gestiune Imobiliare” SRL în proces de faliment simplificat nu este reflectată creanţa pretinsă de Stanislav Şinchevici. La cazul din speță, Colegiul civil a stabilit cu certitudine că deşi copiile dispozitivului hotărîrii contestate au fost expediate la sediul apelantului-pîrît la adresa înregistrată la Camera înregistrării de Stat - mun.

Chişinău, str. Mesager 1/A, fapt confirmat prin extrasul din Registrul de Stat al persoanelor juridice nr.2479 din 31 ianuarie 2015, cît şi la adresa lichidatorului Cristina Negură, mun. Chişinău, str. Academiei 8, bl. 1, ap.8. Acestea la rîndul lor nu au fost recepţionate, fiind restituite de către IS „Poşta Moldovei” instanţei de fond cu menţinea „plecat” şi „a expirat termenul de păstrare” (f.d. 48, 49, 55, 74, 75-76). În această ordine de idei, se rețin explicaţiile cuprinse în Recomandarea Curţii Supreme de Justiţie nr. 54 cu privire la aplicarea corectă a normelor procedurale despre citarea participanţilor la proces potrivit cărora, datele înregistrării de stat se înscriu în registrul de stat, fiind accesibile oricărei persoane.

Conform art. 67 din Codul civil, persoana juridică are un sediu, indicat în actele de constituire. Stabilirea şi schimbarea sediului sînt opozabile terţilor din momentul înregistrării de stat. Adresa poştală a persoanei juridice este cea de la sediu. Persoana juridică poate avea şi alte adrese pentru corespondenţă. Toate documentele şi scrisorile intrate la sediu se consideră recepţionate de către persoana juridică. Persoana juridică este obligată să publice un aviz în “Monitorul Oficial al Republicii Moldova” despre modificarea sediului sub sancţiunea plăţii de daune- interese. Sediul unei persoane juridice nu poate fi considerat necunoscut, deoarece datele registrului de stat sunt accesibile oricărei persoane.

Astfel, din considerentele menționate, reieşind din faptul că stabilirea şi schimbarea sediului sînt opozabile terţilor din momentul înregistrării de stat, iar din actele pricinii s-a stabilit că prima instanţă a expediat citaţiile şi actul judecătoresc contestat la adresa apelantului/recurent indicată în Registrul de stat al persoanelor juridice, SC „SS- Gestiune Imobiliare” SRL în proces de faliment simplificat este responsabilă de urmările nefavorabile ale nerecepţionării dispozitivului hotărîrii contestate. Contrar normelor de drept citate în vigoare la data pronunţării hotărîrii primei instanţe, SC „SS-Gestiune Imobiliare” SRL au depus apel împotriva acesteia abia la 10 martie 2016, adică peste aproximativ 11 luni calendaristice de la data emiterii dispozitivului hotărîrii.

În conformitate cu art. 116 alin.(1) şi (3) Codul de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). Nu serveşte temei de repunere a apelului în termen argumentul lichidatorului SC „SS-Gestiune Imobiliare” SRL cu privire la necunoașterea despre existența hotărîrii instanței de fond.

În conformitate cu art. 3 alin. (1) şi (2) Codul de procedură civilă, instanţele judecătoreşti aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile, efectuării actelor de procedură sau executării actelor instanţei judecătoreşti (hotărîri, încheieri, decizii, ordonanţe), precum şi a actelor unor alte autorităţi în cazurile prevăzute de lege. Noua lege procedurală nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse ca rezultat al aplicării legii abrogate şi nu le desfiinţează. De la data intrării în vigoare a noii legi procedurale, efectele vechii legi încetează dacă noua lege nu prevede altfel. Mai mult ca atît, art. 362 alin. (1) Codul de procedură civilă în redacţia Legii nr. 155 din 05 iulie 2012, prevede că termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărârii, dar nu de la data comunicării acesteia.

Aşadar, termenul de 30 de zile pentru declararea apelului prevăzut la art. 362 alin. (1) Codul de procedură civilă în redacţia Legii nr. 155 este de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii, dar nu de la data pronunţării hotărîrii şi deci reduce drepturile procedurale ale participanţilor la proces. În conformitate cu art. 3 alin. (3) Codul de procedură civilă, legea procedurală civilă care impune obligaţii noi, anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanţilor la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabileşte sancţiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă. Astfel, în corespundere cu norma de drept citată şi cu art. 362 alin. (1) Codul de procedură civilă, în redacţia Legii nr. 244-XVI din 21 iulie 2006, împotriva hotărârilor pronunţate pînă la 01 decembrie 2012 se va declara apel conform normelor procesuale la data pronunţării, adică în termen de 20 zile de la data comunicării hotărârii motivate.

În conformitate cu punctul 9 din Recomandarea nr. 24 a explicat că împotriva hotărârilor judecătoriilor pronunţate până la 01 decembrie 2012 se va declara apel conform normelor procesuale în vigoare la data pronunţării, adică în termen de 20 zile de la data comunicării hotărârii motivate. În conformitate cu art. 56 alin. (3) Codul de procedură civilă, participanţii la proces sunt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligaţiunilor procedurale, se aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia procedurală civilă. Articolul 61 alin. (1) Codul de procedură civilă la fel prevede că părţile sunt obligate să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale.

Instanţa judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmăreşte tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa constantă a reiterat că ţine de obligaţia părţilor de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanţă (a se vedea cauza Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007). În conformitate cu art. 75 alin. (4) Codul de procedură civilă, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăşi. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părţii.

În conformitate cu art. 10 alin. (1) Codul de procedură civilă, sancţiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum şi în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. Încheierea Curţii de Apel Chişinău din 14 aprilie 2016 este compatibilă cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În hotărârea Ponomaryov vs. Ucraina 3236/03 din 03 aprilie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dacă termenul pentru introducerea unei căi ordinare de atac este reînnoit după un interval considerabil şi pentru motive care nu par să fie foarte convingătoare, o asemenea decizie ar putea înfrânge principiul securităţii raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. Curtea a admis că revine în primul rând instanţelor interne sa decidă asupra repunerii în termenul de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o marjă de apreciere nelimitată. Instanţele sunt obligate să indice motivele pentru care au acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre exemplu, necomunicarea hotărârii luate în proces de către autorităţile competente ale statului.

Chiar şi atunci, totuşi, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi nelimitată, dată fiind obligaţia părţilor de a se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de care ele au cunoştinţă. În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 şi Melnic contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâţi a unui act procedural, instanţele judecătoreşti naţionale încalcă drepturile reclamanţilor la un proces echitabil. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, cărora li se subsumează şi instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că încheierea Curţii de Apel Chişinău din 14 aprilie 2016 este întemeiată, iar argumentele invocate în cererea de recurs nu au suport legal, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea contestată. În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Societatea Comercială „SS-Gestiune Imbobiliare” Societate cu Răspundere Limitată. Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Stanislav Șinchevici împotriva Societății Comerciale „SS-Gestiune Imbobiliare” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea datoriei.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței Valeriu Doagă Judecători Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea