VARGA v. ROMANIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
VARGA v. ROMANIA (CtEDO, 2022)
Publicat la 12 decembrie 2022 CUARTA SECȚIUNE Cererea nr. 25801/18 György-Sandor VARGA împotriva României depusă la 24 mai 2018 a comunicat la 25 noiembrie 2022 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă, printre altele, la condamnarea penală a reclamantului pentru care instanțele interne au invocat depuneri de martori cheie fără să le audă în persoană. Prin decizia finală din 31 octombrie 2017, pusă la dispoziție la 27 noiembrie 2017, Curtea de Apel Oradea a condamnat reclamantul pentru privare ilegală de libertate și l-a condamnat la 5 ani și 6 luni de închisoare. Curtea de primă instanță (curtea de district Oradea) a hotărât să asculte martorii. După mai multe citații și eliberarea unui mandat de bancă (mandat de aducere) ) această instanță a concluzionat că nu a fost posibilă găsirea celor trei martori cheie și a continuat să citească declarațiile lor scrise furnizate în timpul pre Stadiu de proces. Motivul pentru care poliția nu a executat mandatele de bancă a fost faptul că cei trei martori au fost din țară. În cazul H.L.R, poliția a reușit să afle că martorul a fost să se întoarcă în România la sfârșitul anului (2017). Curtea a hotărât să treacă la hotărâre fără să mai încerce să aducă martorii în fața ei. În cadrul procedurii de recurs, reclamantul s-a plâns în legătură cu această chestiune și, inițial, Curtea de apel a hotărât să asculte cele trei martori și, prin urmare, a continuat să le pună sub acuzare. La următoarea ședință, având în vedere că martorii erau încă absenți, instanța a hotărât să se pronunțe la hotărârea recursului fără să asculte cele trei martori. Reclamantul se plânge în temeiul articolului 6 § 3 litera (d) din Convenția de faptul că trei dintre martorii-cheie ai urmăririi judiciare (H.L.R., V.E. și V.B.) nu au fost auziți de instanțe interne, ci, în schimb, instanțele au hotărât să citească declarațiile prezentate de acești martori în cadrul procedurii preliminare. În ceea ce privește încarcerarea ulterioară, reclamantul se plânge, în temeiul articolului 3 din Convenție, cu privire la condițiile de detenție pe care le-a experimentat în închisoarea Oradea și Satu Mare din 31 octombrie 2017 până la 15 mai 2018, data eliberării sale pe eliberare condiționată. Schatschaschwili v. Germania [GC], nr. 9154/10, ECHR 2015)? Reclamantul a epuizat calea internă examinată de Curte în cauza Dîrjan și Ștefan v. România ((dec.), nr. 14224/15 și 50977/15, 15 aprilie 2020) în ceea ce privește plângerea sa în temeiul articolului 3 din Convenție? Condițiile materiale ale detenției reclamantului, în închisoarele Oradea și Satu Mare din 31 octombrie 2017 până la 15 mai 2018, au constituit tratamente inumane sau degradante?