Rosgosstrakh-Armenia Insurance Cjsc împotriva Armeniei

Publicat la 19 decembrie 2022 CUARTA SECȚIUNE Aplicația nr. 24367/20 ROSGOSSSTRAKH-ARMENIA INSURANCE CJSC împotriva Armenia depusă la 9 iunie 2020 comunicată la 30 noiembrie 2022 DECLARAREA FACTELOR Societatea reclamantă, Rosgosstrakh-Armenia Asiguration CJSC, este o companie privată de asigurare, care a fost înființată în 2008 și are sediul social în Erevan. Este reprezentată în fața Curții de către dl N. Yuzbashyan, un avocat care practică în Erevan. Circumstanțele cauzei Cauza, astfel cum a fost prezentată de societatea reclamantă, pot fi rezumate după cum urmează. Societatea reclamantă deține o licență de la Banca Centrală pentru a vinde asigurare. La 5 decembrie 2018 societatea reclamantă a refuzat o cerere depusă de E.C., o persoană privată, pentru a acoperi daunele rezultate din pierderea unui vehicul cauzat de incendiu.

E.C. a depus o cerere împotriva societății reclamante la Mediatorul Sistemului Financiere, un organism special înființat în temeiul Legii Mediatorului Sistemului Financiere cu sarcina de a examina cererile de către persoanele private împotriva, printre altele , companiilor de asigurare . 26 februarie 2019 Mediatorul Sistemului Financiere a permis cererea E.C. în valoare de 1.800.000 de drame armeni (AMD) (aproximativ EUR 3.200 la momentul respectiv. E.C. a acceptat această decizie care a devenit obligatorie în temeiul articolului 14 § 4 din Legea Mediatorului Sistemului Financier. Societatea reclamantă a depus o cerere la Curtea de Jurisdicție Generală Erevan, care urmărește să fie anulată decizia Mediatorului Sistemului Financieru.

În esență, a susținut că avea dreptul de a refuza plata către E.C. La 8 iulie 2019 Curtea de Jurisdicție Generală a Erevan a respins cererea societății reclamante. Potrivit deciziei relevante, societatea reclamantă a fost listată pe site-ul web al Mediatorului Sistemului Finanțiar al organizațiilor care nu au renunțat la dreptul lor de a contesta deciziile Mediatorului Sistemului Finanțiar prin încheierea unui acord în acest sens. Cu toate acestea, instanța a constatat că nicio dovadă nu a fost prezentată de societatea reclamantă pentru a dovedi existența oricărui motiv pentru a pune deoparte o decizie obligatorie a Mediatorului Sistemului Finanțiar, prevăzută într-o listă exhaustivă din Legea privind mediatorul Sistemului Finanțiar.

Curtea a afirmat apoi că nu va examina argumentele cu privire la fondul litigiului de fond, deoarece cele care nu erau în domeniul de aplicare al examinării sale. Societatea reclamantă a apelat împotriva acestei decizii. La 25 octombrie 2019, Curtea Civilă de Apel a susținut decizia din aceleași motive. Societatea reclamantă a apelat pe puncte de drept. La 18 decembrie 2019 apelul societății reclamante privind punctele de drept a fost declarat inadmisibil de Curtea de Casație pentru lipsa de merit. În temeiul articolului 337 § 1, părțile pot contesta în fața instanței decizia Mediatorului sistemului financiar care a devenit obligatoriu pentru ele prin depunerea unei cereri care urmăresc să fie anulate decizia respectivă.

În conformitate cu art. 337 § 2, o decizie care a devenit obligatorie pentru părți nu poate fi contestată de o organizație care a renunțat la dreptul său de a contesta deciziile Mediatorului Sistemului Financieru prin încheierea unui acord cu biroul Mediatorului Sistemului Financieru. art. 339 § 5 prevede că, la examinarea unei cereri depuse în conformitate cu art. 337 § 1, instanța determină prezența sau absența motivelor de a anula o decizie a Mediatorului sistemului financiar prevăzută în Legea privind mediatorul sistemului financiar. În temeiul secțiunii 2 § 1 (7), Mediatorul Sistemului Financier este o persoană fizică care, prin exercitarea sarcinilor în temeiul Legii, examinează și decide asupra cererilor depuse de clienți (clienți) împotriva organizațiilor licențiate de Banca Centrală (Organizările).

În temeiul secțiunii 3, Mediatorul sistemului financiar examinează o cerere depusă de un client împotriva unei organizații în cazul în care reclamația este legată de serviciile furnizate de această organizație și nu depășește 10 000 000 AMD (aproximativ 18 000 EUR la momentul respectiv) sau de o sumă echivalentă într-o monedă străină. În secțiunea 4, Clientul are dreptul de a se aplica Mediatorului sistemului financiar, indiferent dacă un astfel de drept este prevăzut în temeiul acordului încheiat între Clientul și organizația. Orice acord sau clauză care limitează dreptul clientului de a se aplica Mediatorului sistemului financiar este nu. În conformitate cu secțiunea 14 § 4 Decizia Mediatorului sistemului financiar devine obligatorie pentru ambele părți atunci când Clientul confirmă în scris că este de acord cu decizia fără rezervări în termen de treizeci de zile lucrătoare de la serviciul său.

În conformitate cu secțiunea 16 § 1, părțile pot contesta o decizie obligatorie a Mediatorului sistemului financiar prin depunerea unei cereri la instanța competentă în conformitate cu codul de procedură civilă. În conformitate cu secțiunea 16 § 3, o organizație poate renunța la dreptul său de a contesta deciziile mediatorului sistemului financiar printr-un acord scris încheiat cu biroul acestuia. În conformitate cu secțiunea 16 § 4, Banca Centrală și biroul Mediatorului Sistemului Finanțial publică pe site-urile lor internet lista organizațiilor care nu au încheiat un acord privind renunțarea la dreptul lor de a contesta deciziile Mediatorului Sistemului Finanțiar.

În temeiul secțiunii 17, instanța competentă stabilește o decizie obligatorie a Mediatorului Sistemului Financier dacă reclamația nu a fost examinată de Mediatorul Sistemului Financier, decizia a fost luată în încălcarea normelor procedurale stabilite în același act sau dacă circumstanțele au fost dezvăluite care dezvăluie lipsa de imparțialitate din partea Mediatorului Sistemului Financier. În conformitate cu secțiunea 20 § 1, mediatorul sistemului financiar este desemnat de Consiliu pentru un mandat de patru ani și poate fi redefinit la aceeași poziție. În secțiunea 20 § 2, decizia privind numirea Mediatorului sistemului financiar este luată cu voturi de cel puțin 5 membri ai consiliului.

În conformitate cu secțiunea 22 § 2, mediatorul sistemului financiar este eliberat prematur de sarcinile sale în cazul în care, prin o hotărâre, el a fost declarat lipsit de capacitate juridică sau de capacitate juridică limitată, a fost condamnat pentru o infracțiune, privat de dreptul său de a deține funcția în domeniul juridic sau financiar, nu poate exercita sarcinile sale de mai mult de 6 luni din cauza bolii sau a altor circumstanțe insuperabile sau a murit. În conformitate cu secțiunea 22 § 3, mediatorul sistemului financiar poate fi, de asemenea, eliberat prematur de sarcinile sale cu voturile de cel puțin 5 membri ai consiliului, dacă și-a pierdut reputația. Secțiunea 26 §§ 1 și 2, consiliul este format din șapte membri ai căror guvern și consiliul Băncii Centrale numesc un membru fiecare, patru membri sunt desemnați de uniuni de organizații și un membru de organizații de protecție a drepturilor consumatorilor.

În conformitate cu secțiunea 34 § 1, biroul Mediatorului Sistemului Financiere este finanțat cu contribuțiile obligatorii ale organizațiilor care sunt transferate la un cont special la Banca Centrală. Jurisprudența Curții Constituționale și a Curții de Casație Curtea Constituțională Într-o decizie luată la 9 octombrie 2012 (nr. ) -1051), Curtea Constituțională a concluzionat că restricția privind dreptul de acces la o instanță de a contesta o decizie a Mediatorului Sistemului Financier nu a fost constituțională decât în cazurile în care organizația respectivă și-a renunțat în mod voluntar dreptul de a contesta astfel de decizii printr-un acord încheiat cu biroul Mediatorului Sistemului Financier.

În decizia sa din 2 decembrie 2016 (nr. /5370/02/14), Curtea de Casație a constatat că o organizație ar putea contesta o decizie a Mediatorului Sistemului Finanțiar cu privire la fond dacă nu ar fi renunțat la dreptul său de a contesta astfel de decizii prin încheierea unui acord cu biroul Mediatorului Sistemului Finanțiar. Societatea reclamantă se plânge în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție că a fost privată de dreptul său de acces la o instanță, în sensul că nu a putut contesta decizia Mediatorului Sistemului Finanțiar în substanță. Având în vedere refuzul instanțelor interne de a examina meritele cererii societății reclamante a fost absența unei posibilități pentru societatea reclamantă de a face apel împotriva hotărârii Mediatorului Sistemului Financier în încălcarea dreptului său de acces la o instanță garantată în temeiul articolului 6 § 1 din convenție?

Published on 19 December 2022

FOURTH SECTION

Application no. 24367/20

ROSGOSSTRAKH-ARMENIA INSURANCE CJSC

against Armenia lodged on 9 June 2020 communicated on 30 November 2022

STATEMENT OF FACTS

The applicant company, Rosgosstrakh-Armenia Insurance CJSC, is a private insurance company that was set up in 2008 and has its registered office in Yerevan. It is represented before the Court by Mr N. Yuzbashyan, a lawyer practising in Yerevan. The circumstances of the case The facts of the case, as submitted by the applicant company, may be summarised as follows. The applicant company holds a license from the Central Bank to sell insurance. On 5 December 2018 the applicant company refused a claim submitted by E.C., a private person, to cover damages resulting from the loss of a vehicle caused by fire. E.C. lodged a claim against the applicant company with the Financial System Mediator, a special body set up under the Financial System Mediator Act with the task of examining claims from private persons against, inter alia , insurance companies.

On 26 February 2019 the Financial System Mediator allowed E.C.’s claim in the amount of 1,800,000 Armenian Drams (AMD) (approximately EUR 3,200 at the relevant time). E.C. accepted this decision which became binding pursuant to Section 14 § 4 of the Financial System Mediator Act. The applicant company lodged a claim with the Yerevan Court of General Jurisdiction seeking to have the decision of the Financial System Mediator set aside. It essentially argued that it had had the right to refuse payment to E.C. On 8 July 2019 the Yerevan Court of General Jurisdiction dismissed the applicant company’s claim. According to the relevant decision, the applicant company was listed on the website of the Financial System Mediator among the organisations which had not waived their right to challenge the decisions of the Financial System Mediator by concluding an agreement to that effect.

Nevertheless, the court found that no evidence had been submitted by the applicant company to prove the existence of any of the grounds for setting aside a binding decision of the Financial System Mediator, set out in an exhaustive list in the Financial System Mediator Act. The court then stated that it would not examine the submissions on the merits of the substantive dispute since those fell outside the scope of its examination. The applicant company appealed against that decision. On 25 October 2019 the Civil Court of Appeal upheld the decision on essentially the same grounds. The applicant company appealed on points of law. On 18 December 2019 the applicant company’s appeal on points of law was declared inadmissible by the Court of Cassation for lack of merit.

RELEVANT LEGAL FRAMEWORK AND PRACTICE

Code of Civil Procedure (in force from 9 April 2018) Under Article 337 § 1, parties can challenge before the court the decision of the Financial System Mediator which has become binding on them by submitting an application seeking to have that decision set aside. Under Article 337 § 2, a decision that has become binding on the parties cannot be challenged by an organisation which has waived its right to challenge the decisions of the Financial System Mediator by concluding an agreement with the office of the Financial System Mediator. Article 339 § 5 provides that, when examining an application submitted in accordance with Article 337 § 1, the court determines the presence or absence of the grounds for setting aside a decision of the Financial System Mediator set out in the Financial System Mediator Act.

Financial System Mediator Act (as in force at the material time) Under Section 2 § 1 (7), the Financial System Mediator is a physical person who, by exercising his or her duties under the Act, examines and decides on claims submitted by customers (Customers) against organisations licensed by the Central Bank (Organisations). Under Section 3, the Financial System Mediator examines a claim submitted by a Customer against an Organisation if the claim is related to the services provided by that Organisation and does not exceed AMD 10,000,000 (approximately EUR 18,000 at the relevant time) or an equivalent amount in a foreign currency. Under Section 4, the Customer has the right to apply to the Financial System Mediator irrespective of whether such a right is stipulated under the agreement concluded between the Customer and the Organisation.

Any agreement or clause limiting the Customer’s right to apply to the Financial System Mediator is void. Under Section 14 § 4 , the decision of the Financial System Mediator becomes binding on both parties when the Customer confirms in writing that he agrees with the decision without any reservations within thirty working days after its service. Under Section 16 § 1, parties may challenge a binding decision of the Financial System Mediator by lodging an application with the competent court in accordance with the Code of Civil Procedure. Under Section 16 § 3, an Organisation can waive its right to challenge the decisions of the Financial System Mediator by a written agreement concluded with the latter’s office.

Under Section 16 § 4, the Central Bank and the office of the Financial System Mediator publish on their websites the list of Organisations which have not concluded an agreement on the waiver of their right to challenge the decisions of the Financial System Mediator. Under Section 17, the competent court sets aside a binding decision of the Financial System Mediator if the claim was not subject to examination by the Financial System Mediator, the decision was taken in breach of the procedural rules set out in the same act or if circumstances have been revealed which disclose a lack of impartiality on the part of the Financial System Mediator. Under Section 20 § 1, the Financial System Mediator is appointed by the Board for a four-year term and may be reappointed to the same position.

Under Section 20 § 2, the decision on the appointment of the Financial System Mediator is taken by the votes of at least 5 board members. Under Section 22 § 2, the Financial System Mediator is relieved of his duties prematurely if, by a court judgment, he has been declared as lacking legal capacity or having limited legal capacity, has been convicted of a crime, deprived of his right to hold office in the legal or financial field, is unable to exercise his duties for more than 6 months due to illness or other insurmountable circumstances, or has died. Under Section 22 § 3 the Financial System Mediator may also be prematurely relieved of his duties by the votes of at least 5 board members if he has lost his reputation.

Under Section 26 §§ 1 and 2, the board shall consist of seven members of whom the Government and the board of the Central Bank appoint one member each, four members are appointed by the unions of Organisations and one member by consumer rights protection organisations. Under Section 34 § 1, the office of the Financial System Mediator is funded by the mandatory contributions from Organisations which are transferred to a special account at the Central Bank. Case-law of the Constitutional Court and the Court of Cassation Constitutional Court In a decision taken on 9 October 2012 (no. ՍԴՈ -1051), the Constitutional Court concluded that the restriction on the right of access to a court to challenge a decision of the Financial System Mediator was constitutional only in cases where the organisation in question had voluntarily waived its right to challenge such decisions by an agreement concluded with the office of the Financial System Mediator.

The Court of Cassation In its decision of 2 December 2016 (no. ԵԿԴ /5370/02/14) the Court of Cassation found that an organisation could challenge a decision of the Financial System Mediator on the merits if it had not waived its right to challenge such decisions by concluding an agreement with the office of the Financial System Mediator. COMPLAINT The applicant company complains under Article 6 § 1 of the Convention that it was deprived of its right of access to a court, in that it could not challenge the decision of the Financial System Mediator in substance.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Does the Financial System Mediator satisfy the requirements of a “tribunal” within the meaning of Article 6 § 1 of the Convention? 2. Having regard to the domestic courts’ refusal to examine the merits of the applicant company’s claim, was the absence of a possibility for the applicant company to appeal against the decision of the Financial System Mediator in breach of its right of access to a court guaranteed under Article 6 § 1 of the Convention?