1rh-33/24 — art.42 al.2,46,165 al.3 lit. a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.42 al.2,46,165 al.3 lit. a CP
- Temei legal
- Art. 458 alin. 3 pct. 2 CPP
1rh-33/24 — art.42 al.2,46,165 al.3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la cererea de revizuire
învinuirea lui
Rita Stînga, și alții
(art. 42 alin. (5), art. 46 și 165 alin. (3) lit. a) Cod penal)
(Dosarul nr. 1rh-33/2024
Nr. PIGD 1-14066936-01-1rh-06082024)
Revizuire întemeiată pe art. 458 alin. (3) pct. 2) CPP respinsă, deoarece
circumstanțele invocate nu sunt noi sau recent descoperite.
12 noiembrie 2025
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Instanța de fond: Daria Șușcheivici
Instanța de apel: Sergiu Furdui, Nichifor Corochi, Oxana Robu
Instanța de recurs: Petru Ursachi, Vladimir Timofti, Constantin Alerguș, Nicolae
Gordilă, Elena Covalenco, Liliana Catan, Iurie Diaconu, Ion Guzun
Textul corespunde originalului
Judecând în lipsa părților cererea de revizuire declarată de avocatul
Tatiana Lozovscaia în interesele condamnatei Rita Stîngă,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Vladislav Gribincea, Președinte,
Alexandru Negru,
Ghenadie Eremciuc, judecători,
constată următoarele:
ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ
Rita Stîngă s-a născut în anul 1978 în r-nul Cahul. Ea a fost acuzată de
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 46 și 165 alin. (3) lit. a)
Cod penal (trafic de ființe umane).
Ea a fost apărată de avocații Ion Stoian și Tatiana Lozovscaia.
Prima instanță a condamnat-o pe Rita Stîngă pentru comiterea infracțiunii
incriminate la 10 ani de închisoare, cu privarea de dreptul de exercita activități în
domeniul turismului, angajării persoanelor peste hotare și alte activități conexe pe
un termen de trei ani. Prin aceeași sentință au fost condamnați și Ion Donici, Vasile
Stîngă, Serghei Mitrofan, Vera Antohi. La 15 septembrie 2014, Curtea de Apel
Chișinău a respins ca nefondate apelurile apărării și a procurorului.
La 28 ianuarie 2015, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibile
recursurile ordinare înaintate de avocatul Ion Stoian în numele condamnatei Rita
Stîngă, de către avocatul Ian Dogotari în numele condamnatului Serghei Mitrofan,
de către avocatul Ștefan Popa în numele condamnatului Vasile Stîngă, de către
avocatul Gheorghe Ionaș în numele condamnatului Ion Donici, precum și de către
condamnata Vera Antohi și avocații săi Serghei Canțer și Svetlana Moraru, ca
vădit neîntemeiate.
La 10 septembrie 2015, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibile
recursurile în anulare înaintate de către avocații Ștefan Popa, în numele
condamnaților Vasile Stîngă și Tina Creangă, Ian Dogotari, în numele
condamnatului Serghei Mitrofan, și Ion Stoian, în numele condamnatei Rita
Stîngă, ca vădit neîntemeiate.
La 14 septembrie 2017, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibil
recursul în anulare înaintat de către condamnatul Ion Donici, ca fiind depus peste
termen.
La 06 august 2024, avocatul Tatiana Lozovscaia, în interesele condamnatei
Rita Stîngă, a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, o cerere de revizuire.
La 18 iulie 2024, Judecătoria Chișinău și-a declinat competența în favoarea Curții
Supreme de Justiție. La 18 iulie 2024, cauza a fost transmisă după competență
Curții Supreme de Justiție pentru examinarea cererii de revizuire.
1
Urmărirea penală în această cauză (nr.20121515008) a fost pornită la 10
ianuarie și a fost terminată la 06 iulie 2012. Prin încheierile din 06 noiembrie 2012
și 09 ianuarie 2013, la ea au fost conexate alte trei cauze penale în privința Vasile
Stînga, Ion Donici, Tina Creangă (nr.2012515165), cea de a doua în privința lui
Vera Antohi (nr.2012515213), și cea de a treia în privința lui Vasile Stînga,
Antonina Papdoulos și Iurie Lozova (nr.2012515229). Ulterior, cauza în privința
lui Antonina Papdoulos și Iurie Lozova a fost disjunsă de la prezenta cauză.
Prezenta cauză în prima instanță a fost examinată în perioada 06 iulie 2012 – 04
martie 2014. Instanța de apel a examinat cauza între 09 aprilie și 15 septembrie
Instanța de recurs a examinat cauza în perioada 27 noiembrie 2014 – 28
ianuarie 2015. Instanța de recurs în anulare a examinat cauza între 28 iulie - 10
septembrie 2015 și 28 iunie - 14 septembrie 2017. Cererea de revizuire a fost
depusă la Judecătoria Buiucani la 26 martie 2024. Dosarul a ajuns la Curtea
Supremă de Justiție la 06 august 2024.
ÎN FAPT
Rita Stîngă a fost acuzată că, în perioada februarie 2011 – martie 2012, a
acționat în cadrul grupului criminal organizat condus de Vasile Stîngă și Ion
Donici, având rolul de complice la comiterea infracțiunii de trafic de ființe umane.
În scopul exploatării sexuale comerciale, ea a participat la traficarea victimei R.C.,
persoană aflată într-o situație materială precară. După recrutarea acesteia de către
Serghei Mitrofan, Rita Stîngă a preluat victima în s. Zîrnești, r. Cahul, unde a fost
adăpostită împreună cu ceilalți membri ai grupului. La indicația lui Vasile Stîngă,
Rita Stîngă a însoțit-o pe R.C. în mun. Chișinău, la Biroul de evidență și
documentare a populației, unde a achitat costurile pentru perfectarea în regim de
urgență a pașaportului. Ulterior, sub pretextul procurării biletului de avion către
Sankt-Petersburg, lui R.C. Rita i-a confiscat pașaportul victimei, predându-l lui
Vasile Stîngă, care l-a folosit pentru a organiza transportarea victimei spre Cipru
de Nord. Acțiunile sale au fost calificate ca complicitate la recrutarea,
transportarea, adăpostirea unei persoane, cu consimțământul acesteia, în scop de
exploatare sexuală comercială, prin abuz de poziție de vulnerabilitate, prin
înșelăciune, de două sau mai multe persoane, asupra a două sau mai multe
persoane, de către un grup criminal organizat.
La 04 martie 2014, prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Rita
Stîngă a fost condamnată, în temeiul art. 42 alin. (5), art. 46 și art. 165 alin. (3) lit.
a) Cod penal, la 10 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de
a exercita activități în domeniul turismului, recrutării și angajării persoanelor peste
hotare ori alte activități conexe, pe un termen de trei ani. Prin aceiași sentință au
mai fost condamnați și Vasile Stînga, Ion Donici, Tina Creangă, Vera Antohi și
Serghei Mitrofan. Instanța de fond a constatat că Rita Stîngă a acționat în calitate
de complice în cadrul unui grup criminal organizat condus de Vasile Stîngă și Ion
Donici, facilitând recrutarea, transportarea și adăpostirea victimelor în scop de
exploatare sexuală comercială. La 18 februarie 2011, ea a însoțit victima R.C. la
2
Chișinău pentru perfectarea în regim accelerat a pașaportului, achitând costurile,
iar ulterior a reținut pașaportul acesteia sub pretextul procurării biletelor de avion.
La 15 septembrie 2014, Curtea de Apel Chișinău a respins ca nefondate
apelurile declarate de procurorul în Procuratura Anticorupție, Dorin Compan;
avocatul Sergiu Canțer, în numele inculpatei Vera Antohi; avocatul Ian Dogotari,
în numele inculpatului Serghei Mitrofan; avocatul Mihaela Vascauțan, în numele
inculpatului Vasile Stîngă; avocatul Tudor Barbă, în numele inculpatului Ion
Donici; avocatul Ion Stoian, în numele inculpatei Rita Stîngă; inculpatului Ion
Donici și inculpatului Serghei Mitrofan, și a menținut sentința. Instanța a reținut
că infracțiunea a fost comisă de inculpați în cadrul unui grup criminal organizat,
iar la stabilirea pedepsei s-a ținut cont de rolul fiecăruia în săvârșirea faptei. În
privința Ritei Stîngă, instanța a constatat că aceasta a acționat în calitate de
complice, acordând ajutor membrilor grupului în realizarea activității
infracționale, motiv pentru care pedeapsa aplicată de prima instanță a fost
menținută ca justă și proporțională rolului său secundar în comiterea infracțiunii.
La 28 ianuarie 2015, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibile
recursurile ordinare declarate de avocatul Ion Stoian în numele inculpatei Rita
Stîngă, de avocatul Ian Dogotari în numele inculpatului Serghei Mitrofan, de
avocatul Ștefan Popa în numele inculpatului Vasile Stîngă, de avocatul Gheorghe
Ionaș în numele inculpatului Ion Donici, de inculpata Vera Antohi și avocații săi
Serghei Canțer și Svetlana Moraru, ca fiind vădit neîntemeiate. Curtea Supremă
de Justiție a examinat legalitatea hotărârii atacate și a constatat că instanțele de
fond și de apel au stabilit corect starea de fapt și au apreciat probele în mod complet
și obiectiv, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. Probele
administrate confirmă vinovăția condamnaților, inclusiv a lui Rita Stîngă, în
comiterea infracțiunii imputate, fiind întrunite elementele constitutive ale
infracțiunii incriminate, iar criticile privind aprecierea probelor nu pot fi calificate
drept erori de drept. Curtea Supremă a conchis că Rita Stîngă a acționat ca și
complice în cadrul unui grup criminal organizat implicat în trafic de ființe umane,
iar pedeapsa este justă și proporțională rolului său.
La 10 septembrie 2015, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibile
recursurile în anulare înaintate de către avocații Ștefan Popa în numele
condamnaților Vasile Stîngă și Tina Creangă, Ian Dogotari în numele
condamnatului Serghei Mitrofan, și Ion Stoian în numele condamnatei Rita Stîngă,
ca vădit neîntemeiate. Instanța, a respins recursurile deoarece recurenții nu au
demonstrat un viciu fundamental în sensul art. 453 CPP. Hotărârile atacate au fost
considerate legale și temeinice, nefiind constatată nicio eroare gravă de drept care
să justifice reexaminarea cauzei.
La 14 septembrie 2017, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibil
recursul în anulare înaintat de către condamnatul Ion Donici, ca fiind depus peste
termen.
3
La 06 august 2024, avocatul Tatiana Lozovscaia, în interesele condamnatei
Rita Stîngă, a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, în temeiul art. 458
alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, o cerere de revizuire în care solicită
casarea sentinței și a deciziei Curții Supreme de Justiție din 28 ianuarie 2015. În
cerere invocă faptul că, deși prin sentința părțile vătămate Mihaela Malai și Maria
Argint au fost calificate ca persoane social vulnerabile, prin răspunsul oficial ale
Direcției Asistență Socială Cahul a fost informată că, Mihaela Malai nu este la
evidență ca familii social vulnerabilă, același fapt este și în privința lui Maria
Argint. Totodată, partea vătămată Raisa Cîrgău a declarat că nu are pretenții față
de Rita Stîngă, iar declarațiile acesteia din faza urmăririi penale ar fi fost obținute
sub presiunea psihică a unor colaboratori de poliție.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală prevede următoarele:
„(3) Revizuirea poate fi cerută în cazurile în care: … 4 2) s-au stabilit
circumstanțe noi sau recent descoperite de care instanța nu a avut cunoștință la
emiterea hotărârii și care, independent sau împreună cu circumstanțele stabilite
anterior, ar dovedi că cel condamnat este nevinovat ori a săvârșit o infracțiune
mai puțin gravă sau mai gravă decât cea pentru care a fost condamnat ori ar
dovedi că cel achitat sau persoana cu privire la care s-a dispus încetarea
procesului penal este vinovat/vinovată”.
Conform art. 460 alin. (4) Cod de procedură penală:
„Cererile de revizuire menționate la art. 458 alin. (3) pct. 1)–4) sunt de
competența instanței de judecată ultima care s-a pronunțat asupra fondului
cauzei. Cererile de revizuire depuse în temeiul art. 458 alin. (3) pct. 5) și 6) sunt
de competența Curții Supreme de Justiție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Prin decizia din 28 ianuarie 2015 Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat
asupra fondului cauzei, analizând minuțios probatoriul și elementele infracțiunii.
Prin urmare, ea s-a expus ultima asupra fondului cauzei și este competentă să
soluționeze cererea de revizuire. Același fapt este reținut și prin încheierea din 18
iulie 2024 (vezi para. 7).
Cererea de revizuire este depusă în temeiul art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de
procedură penală. Curtea Supremă de Justiție a explicat în decizia nr. 1r-10/2024
condițiile ce trebuie îndeplinite pentru ca o cerere de revizuire întemeiată pe art.
458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală să fie admisă. Pentru ca o asemenea
cerere de revizuire să fie admisă, trebuie întrunite cumulativ următoarele condiții:
a) probele invocate confirmă circumstanțe care nu au fost examinate în căile
ordinare de atac;
4
b) noile circumstanțe sunt de natură să schimbe soluția din hotărârea
judecătorească rămasă irevocabilă cu privire la fondul cauzei penale;
c) neexaminarea noilor circumstanțe în căile ordinare de atac nu se datorează
acțiunii sau inacțiunii părții care a înaintat revizuirea.
Revizuirea bazată pe art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală nu
este un apel deghizat și nu poate repune în discuție corectitudinea concluziilor pe
marginea argumentelor deja invocate. Ea are scopul de a corecta omisiunile admise
datorită unor circumstanțe de fapt pe care instanța nu le-a cunoscut și care, dacă ar
fi fost cunoscute, ar fi determinat o altă soluție în cauza penală (decizia nr. 1ra-
94/2023, § 28)
Apărarea a susținut că, potrivit unui răspuns eliberat de Direcția Asistență
Socială și Protecție a Familiei Cahul, M.M., care figurează în prezenta cauză
penală în calitate de parte vătămată, nu s-ar afla la evidență ca făcând parte dintr-
o familie social-vulnerabilă, cum nu s-a aflat la evidență nici partea vătămată M.A..
Acestea fost incluse neîntemeiat de organul de urmărire penală în categoria social
vulnerabilă. Partea vătămată R.C. nu are pretenții față de Rita Stîngă, iar
declarațiile acesteia depuse în faza urmăririi penale ar fi fost obținute sub influența
psihică a colaboratorilor de poliție.
Completul constată că declarațiile invocate de apărare nu întrunesc
condițiile stabilite de art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, adică nu
relevă circumstanțe noi sau recent descoperite. Lipsa pretențiilor lui R.C. față de
Rita Stînga nu este un temei de revizuire. Starea socială a victimelor a fost
examinat în căile ordinare de atac . Potrivit Raportului de vizită în familie din 11
mai 2012, privind ancheta socială, întocmit de către Asistentul social Feodora
Ivanschii (f.d.190, Vol. I; f.d.52, f.d. 48-48A și 53-54, Vol.II, d.nr. 201251008).
Chiar dacă acest aspect nu ar fi fost examinat anterior, apărarea îl putea invoca. În
principiu, scăpările apărării nu pot fi ulterior invocate pentru a redeschide un
proces penal soluționat irevocabil.
Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 462 alin. (1) lit. a) Cod de
procedură penală,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea de revizuire depusă de avocatul Tatiana Lozovscaia împotriva
deciziei Curții Supreme de Justiție din 28 ianuarie 2015.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Vladislav Gribincea
Judecători Alexandru Negru
Ghenadie Eremciuc
5