1rh-7/2023 — art. 324 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 324 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 448 al. 3 pct. 6 CPP
1rh-7/2023 — art. 324 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la cererea de revizuire
a cauzei penale de învinuire a
Lilia Nacu
(art. 324 alin. (1) Cod penal)
(Dosarul nr. 1rh-7/2023
Nr. PIGD 1-19134393-01-1rh-16102023)
Revizuire întemeiată pe art. 458 alin. (3) pct. 5) Cod de procedură penală;
Revizuire respinsă, deoarece din actul de comunicare întocmit de CtEDO nu
se referă la erori sau deficiențe procedurale care ar trezi dubii cu privire la
soluția irevocabilă adoptată în această cauză, iar asigurarea garanțiilor
invocate de un coinculpat în privința căruia cauza a fost disjunsă, urmează să
se realizeze în cadrul procedurii respective.
09 octombrie 2025
Au judecat anterior cauza judecătorii
Prima instanță – Diana Cristian
Instanța de apel – Alexandru Spoială, Igor Mânăscurtă, Sergiu Furdui
Instanța de recurs – Vladimir Timofti, Nadejda Toma, Anatolie Țurcan, Elena
Cobzac, Victor Boico
Textul corespunde originalului
Judecând în lipsa părților cererea de revizuire în cauza penală de învinuire
a Liliei Nacu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stella Bleșceaga, Președinte,
Ghenadie Eremciuc,
Alexandru Negru, judecători,
constată următoarele:
ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ
Lilia Nacu s-a născut în anul 1988 în r-nul Nisporeni. Ea a fost acuzată de
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (1) Cod penal (corupere pasivă).
Lilia Nacu a fost apărată de avocații Viorel Berliba și Ivan Ungureanu.
La 29 mai 2018, în Judecătoria Strășeni a fost înregistrată cauza penală
privind învinuirea Liliei Nacu de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin.
(1) Cod penal, și privind învinuirea lui Vadim Sterpu și Ina Țîcu de comiterea
infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (5), 325 alin. (1) Cod penal. În ședința
din 20 septembrie 2018, cererea lui Lilia Nacu privind examinarea cauzei pe baza
probelor administrate în faza de urmărire penală a fost admisă, iar prin încheierea
din 15 decembrie 2018, cererile similare ale inculpaților Vadim Sterpu și Ina Țîcu
au fost respinse, din motiv că aceștia nu au recunoscut calificarea. Cauza penală
în privința acestora a fost disjunsă.
În prima instanță cauza penală în privința Liliei Nacu a fost examinată în
procedură simplificată, în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală. Lilia
Nacu a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324
alin. (1) Cod penal și condamnată la trei ani de închisoare, cu amendă în mărime
de 3.700 de unități convenționale și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice
și de demnitate publică pe un termen de cinci ani. Executarea pedepsei cu
închisoarea a fost suspendată condiționat pe un termen de doi ani.
La 26 aprilie 2019, Curtea de Apel Chișinău a admis apelurile lui Vadim
Sterpu și Inei Țîcu, și ale avocaților Viorel Berliba și Ivan Ungurean, în interesul
Inei Țîcu, a casat sentința și a pronunțat o nouă hotărâre. Lilia Nacu a fost
recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (1) Cod
penal și condamnată la trei ani de închisoare, cu amendă în mărime de 3.700 de
unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de
demnitate publică pe un termen de cinci ani. Conform art. 90 Cod penal,
executarea pedepsei a fost suspendată condiționat.
La 11 februarie 2020, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul lui Ina
Țîcu și avocaților acesteia, Viorel Berliba și Ivan Ungureanu, a casat integral
decizia instanței de apel și a menținut sentința.
1
La 19 iunie 2020, Ina Țîcu a depus la Curtea Europeană a Drepturilor
Omului (CtEDO) o cerere în temeiul art. 6 § 1 și 2 CEDO (cererea nr. 27945/20).
Cererea a fost comunicată Guvernului Republicii Moldova la 01 martie 2023.
La 12 octombrie 2023, agentul guvernamental, Dumitru Obadă, a depus o
cerere de revizuire în temeiul art. 458 alin. (3) pct. 5) Cod de procedură penală,
solicitând recunoașterea încălcării drepturilor reclamantei garantate de art. 6 §§ 1
și 2 din Convenție, casarea deciziilor instanțelor de recurs și de apel, și a sentinței
și dispunerea rejudecării cauzei în prima instanță, în procedură generală.
Urmărirea penală în această cauză a fost pornită la 16 ianuarie și s-a
finalizat la 22 mai 2018. Prima instanță a examinat cauza în perioada 29 mai – 20
decembrie 2018. Instanța de apel a examinat cauza între 17 ianuarie și 26 aprilie
Curtea Supremă de Justiție a examinat recursul între 16 august 2019 și 11
februarie 2020. Dosarul a ajuns din nou la Curtea Supremă de Justiție la 28
noiembrie 2023 pentru examinarea cererii de revizuire.
ÎN FAPT
a) Învinuirea adusă
Lilia Nacu a fost învinuită de faptul că, exercitând funcția de ofițer superior
de urmărire penală în cadrul Secției de Urmărire penală al Inspectoratului de
Poliție Strășeni, pe parcursul lunii ianuarie 2018, exercitând urmărirea penală pe
cauza penală nr. 2017330603, pornită pe faptul acțiunilor de huliganism comise
de către Toader Baciu, a pretins și a acceptat oferta de la ultimul prin intermediul
colegului său de serviciu, ofițerul de urmărire penală Vadim Sterpu și ofițerul
operativ de sector Ina Țîcu, mijloace bănești ce nu i se cuvin în sumă de 1.000 de
euro, pentru îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale contrar acesteia,
manifestată prin întocmirea raportului cu propunerea de încetare a urmăririi penale
întocmit la 26 ianuarie 2018. Acționând conform înțelegerii cu Vadim Sterpu, Ina
Țîcu și Toader Baciu, la 26 ianuarie 2018, Lilia Nacu a emis raportul cu
propunerea de încetare a urmăririi penale în cauza penală nr. 2017330603, prin
care a propus scoaterea de sub urmărire penală a bănuitului Toader Baciu din
motivul lipsei elementelor infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal,
clasarea cauzei penale și pornirea unei proceduri contravenționale în privința
acestuia. Acțiunile Liliei Nacu au fost calificate conform art. 324 alin. (1) Cod
penal.
La 29 mai 2018, în Judecătoria Strășeni a fost înregistrată cauza penală
privind învinuirea Liliei Nacu de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin.
(1) Cod penal, și privind învinuirea lui Vadim Sterpu și Inei Țîcu de comiterea
infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (5), 325 alin. (1) Cod penal. În ședința
din 20 septembrie 2018, cererea Liliei Nacu privind examinarea cauzei pe baza
probelor administrate în faza de urmărire penală a fost admisă, iar prin încheierea
din 15 decembrie 2018, cererile similare ale inculpaților Vadim Sterpu și Ina Țîcu
2
au fost respinse, din motiv că aceștia nu au fost de acord cu calificarea. Cauza
penală în privința acestora a fost disjunsă și se examinează până în prezent în
instanța de fond.
Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 20 decembrie 2018,
după examinarea cauzei în procedură simplificată, în conformitate cu art. 3641 Cod
de procedură penală, instanța a constatat vinovăția inculpatului de comiterea faptei
descrise în rechizitoriu (a se vedea para. 10). Instanța a reținut că acțiunile lui Lilia
Nacu de pretindere și acceptare a ofertei de la Toader Baciu, au fost comise prin
intermediul lui Vadim Sterpu și Ina Țîcu, în privința cărora cauza penală a fost
disjunsă în procedură separată. Lilia Nacu a fost recunoscută vinovată de
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (1) Cod penal și condamnată la
trei ani de închisoare, cu amendă în mărime de 3.700 de unități convenționale și
cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate publică pe un
termen de cinci ani. Instanța a dispus încasarea de la Lilia Nacu în beneficiul
statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 700 de lei și confiscarea bunurilor
rezultate din infracțiune (suma de 19.660 de lei, echivalentul a 1.000 de euro).
La 03 ianuarie 2019, Ina Țîcu și avocații acesteia, Viorel Berliba și Ivan
Ungureanu, au depus apel. Ei au solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei
hotărâri în procedură generală prin care să se asigure dreptul la apărare al Inei Țîcu.
Apelanții au invocat că, prin examinarea cauzei în procedura simplificată în
privința Liliei Nacu și disjungerea cauzei în privința celorlalți inculpați, ultimilor
li s-a încălcat dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil. Instanța de fond
nu a audiat în calitate de martori pe Ina Țîcu și Vadim Sterpu, chiar dacă aceștia
puteau face declarații concludente asupra circumstanțelor cauzei. Scopul separării
procedurilor a fost de a obține declarații denaturate în raport cu ceilalți inculpați și
cu faptele comise de către aceștia. În condițiile în care Ina Țîcu și Vadim Sterpu
nu au participat la examinarea cauzei penale privind învinuirea Liliei Nacu, aceștia
nu au avut posibilitatea să administreze probe și să conteste probele sau soluția în
cauza dată. Apelanții au mai invocat că Lilia Nacu a recunoscut în totalitate fapta
descrisă în rechizitoriu, însă instanța a calificat greșit fapta pentru care aceasta a
fost condamnată. În opinia apelanților, Lilia Nacu nu a comis infracțiunea de
corupere pasivă, ci un trafic de influență în modalitatea cumpărării de influență,
iar Ina Țîcu și Vadim Sterpu au fost participanți la infracțiunea de trafic de
influență în aceeași modalitate.
La 03 ianuarie 2019, Vadim Sterpu a depus apel, solicitând casarea sentinței
și pronunțarea unei hotărâri în procedură generală prin care să-i fie asigurat dreptul
lui la apărare. El a invocat aceleași motive care au fost invocate de Ina Țîcu și
avocații Viorel Berliba și Ivan Ungureanu (a se vedea para. 15).
La 26 aprilie 2019, Curtea de Apel Chișinău a admis apelurile, a casat
sentința și a pronunțat o nouă hotărâre. Lilia Nacu a fost recunoscută vinovată de
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (1) Cod penal și condamnată la
3
trei ani de închisoare, cu amendă în mărime de 3.700 de unități convenționale și
cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate publică pe un
termen de cinci ani. Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost
suspendată condiționat.
În para. 14 al deciziei, instanța de apel a constatat că prima instanță a reținut
comiterea faptei infracționale nu doar de către Lilia Nacu, ci și de către Ina Țîcu
și Vadim Sterpu, deși în privința acestora cauza penală fusese disjunsă, iar ei nu
au participat la examinarea cauzei. Or, după disjungere, instanța nu mai era
competentă să se pronunțe asupra acțiunilor lor, încălcând prevederile art. 385 alin.
(1) Cod de procedură penală. În para. 15, instanța de apel a descris fapta reținută,
excluzând numele Inei Țîcu și al lui Vadim Sterpu, iar în paragraful 20 a subliniat
că condamnarea unui inculpat nu implică automat condamnarea celorlalți,
persoana condamnată putând fi audiată ca martor în cauza penală ce îi privește pe
ceilalți, probă ce urmează a fi apreciată conform regulilor generale.
La 24 iunie 2019, Ina Țîcu și avocații acesteia, Viorel Berliba și Ivan
Ungureanu, au declarat recurs în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de
procedură penală, solicitând casarea deciziei și remiterea cauzei la rejudecare.
Potrivit recursului, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel, în special cu referire la lipsa unei evaluări directe a declarațiilor
Inei Țîcu și ale lui Vadim Sterpu, neaudierea martorului Ana Gurev și neelucidarea
contradicțiilor dintre declarațiile Liliei Nacu și ale lui Toader Baciu care au fost
contestate de Ina Țîcu. Recurenții au mai invocat că hotărârea instanței de apel nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, întrucât instanța de apel nu a făcut
analiza probelor. De asemenea, recurenții au reiterat argumentele formulate și în
apel cu referire la încadrarea juridică greșită a faptei.
La 11 februarie 2020, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul, a casat
integral decizia instanței de apel și a menținut sentința. Instanța de recurs a reținut
că dreptul de a declara apel împotriva sentinței primei instanțe aparține exclusiv
persoanelor enumerate la art. 401 Cod de procedură penală, iar coinculpații Ina
Țîcu și Vadim Sterpu nu se încadrează în această categorie, întrucât cauza penală
în privința lor a fost disjunsă pentru examinare separată, iar hotărârea atacată
privește numai stabilirea vinovăției inculpatei Lilia Nacu. Ultima va putea fi
audiată ca martor în cauza disjunsă cu privire la ceilalți inculpați. Totodată, CSJ a
subliniat că o eventuală admitere a apelurilor formulate de persoane fără calitate
procesuală ar încălca dreptul inculpatei Nacu la un proces echitabil, ea însăși
optând pentru procedura simplificată prevăzută de art. 364¹ CPP și acceptând
soluția primei instanțe, care urma să intre în vigoare prin neatacare. Menționarea
numelor coinculpaților în sentință reprezintă o eroare materială de descriere a
faptei, susceptibilă de corectare în temeiul art. 249 Cod de procedură penală.
Această eroare nu a produs consecințe juridice asupra coinculpaților, cauza lor
fiind disjunsă și urmând a fi examinată separat, cu respectarea deplină a dreptului
la apărare.
4
Un judecător al completului de judecată a formulat o opinie separată,
potrivit căreia se impunea soluția de admitere a recursului, casarea hotărârilor și
trimiterea cauzei spre rejudecare în fond, în procedură generală, față de toți
inculpații. Instanța de recurs a menținut sentința, argumentând contradictoriu că,
pe de-o parte, coinculpații Ina Țîcu și Vadim Sterpu nu au calitate procesuală
conform art. 401 Cod de procedură penală, iar pe de altă parte, aceștia figurează
ca coinculpați în cauza disjunsă, ce vizează aceleași acuzații ca în privința lui Lilia
Nacu, existând o situație de indivizibilitate. Deși instanța de apel a admis că
drepturile persoanelor nominalizate în sentința de condamnare au fost lezate,
instanța de recurs a calificat menționarea lor drept o simplă eroare materială, fără
repercusiuni, apreciind că au fost respectate garanțiile art. 6 CEDO și ale legislației
naționale.
La 12 octombrie 2023, agentul guvernamental, Dumitru Obadă, a depus o
cerere de revizuire în temeiul art. 458 alin. (3) pct. 5) Cod de procedură penală,
solicitând recunoașterea încălcării drepturilor reclamantei garantate de art. 6 §§ 1
și 2 din Convenție, casarea deciziilor instanțelor de recurs și de apel, și a sentinței
și dispunerea rejudecării cauzei în prima instanță, în procedură generală. El a mai
solicitat acordarea unei satisfacții echitabile în beneficiul reclamantei pentru
încălcările constatate. Potrivit cererii, în condițiile emiterii încheierii de disjungere
a cauzei penale privind învinuirea Liliei Nacu din 15 decembrie 2018, având în
vedere imposibilitatea reclamantei Ina Țîcu de a interveni în acest proces, precum
și eventuala utilizare în cadrul procesului împotriva reclamantei a constatărilor din
procesul împotriva Liliei Nacu, CtEDO ar putea ajunge la concluzia că în prezenta
cauză reclamanta nu a beneficiat de garanțiile unui proces echitabil, în particular
de prezumția de nevinovăție, în modul garantat de art. 6 §§ 1 și 2 din Convenție.
La 28 noiembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea
referinței la cererea de revizuire. La 16 septembrie 2025, Procurorul-șef interimar
al Secției reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiție a Procuraturii
Generale, Cătălin Scutelnic, a depus referința în care pledează pentru admiterea
cererii de revizuire în temeiul art. 458 alin. (3) pct. 5) Cod de procedură penală,
casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 11 februarie 2020 și reluarea
procedurii de judecare a recursurilor.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 458 alin. (3) pct. 6) Cod de procedură penală prevede următoarele:
„(3) Revizuirea poate fi cerută în cazurile în care:
…
5) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a informat Guvernul Republicii
Moldova despre depunerea unei cereri din care se deduce existența unui viciu
fundamental în cadrul procedurii precedente, care ridică dubii temeinice
privind corectitudinea soluției din hotărârea atacată.”
5
Art. 459 alin. (3) Cod de procedură penală prevede următoarele:
„(3) Revizuirea în temeiul art.458 alin.(3) pct.5) poate fi cerută oricând de la
informarea Guvernului până la pronunțarea hotărârii definitive de către
Curtea Europeană a Drepturilor Omului.”
Art. 460 alin. (4) Cod de procedură penală prevede următoarele:
„(4) Cererile de revizuire menționate la art. 458 alin. (3) pct. 1)–4) sunt de
competența instanței de judecată ultima care s-a pronunțat asupra fondului
cauzei. Cererile de revizuire depuse în temeiul art. 458 alin. (3) pct. 5) și 6)
sunt de competența Curții Supreme de Justiție;”
Art. 462 alin. (1) lit. a) Cod de procedură penală prevede următoarele:
„(1) După ce examinează cererea de revizuire considerată admisibilă,
instanța emite o încheiere privind: respingerea cererii de revizuire;”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cererea de revizuire este depusă în temeiul art. 458 alin. (3) p. 5) Cod de
procedură penală. Conform art. 460 alin. (4) Cod de procedură penală, Curtea
Supremă de Justiție este instanța competentă să examineze asemenea cereri de
revizuire.
Potrivit informației de pe pagina web a CtEDO, cererea nr. 27945/20 a fost
comunicată Guvernului Republicii Moldova și încă este pendinte la CtEDO.
Având în vedere textul art. 459 alin. (3) Cod de procedură penală, cererea de
revizuire a fost depusă în termen.
Nu orice comunicare a CtEDO duce automat la admiterea cererii de
revizuire. Pentru ca o cerere de revizuire formulată în temeiul art. 458 alin. (3) pct.
5) Cod de procedură penală să fie admisibilă, trebuie îndeplinite cumulativ
următoarele condiții:
a) CtEDO a informat Guvernul Republicii Moldova despre depunerea unei
cereri;
b) din actul de comunicare se deduc dubii temeinice privind existența unui viciu
fundamental în cauza în care se depune cererea de revizuire;
c) viciul fundamental pune în discuție „corectitudinea soluției din hotărârea
atacată”.
Ina Țîcu a depus la CtEDO o cerere în temeiul art. 6 §§ 1 și 2 din Convenție.
CtEDO a comunicat Guvernului cauza, sub aspectul disjungerii procedurii în
privința Liliei Nacu, lipsirea coinculpatei Ina Țîcu de posibilitatea de a interveni
în această procedură, precum și utilizarea în cauza îndreptată împotriva ultimei a
constatărilor făcute irevocabil în prezenta cauză.
Completul de judecată constată că în această cauză nu sunt inculpați Vadim
Sterpu și Ina Țîcu, ci Lilia Nacu. Ultima nu a depus cererea comunicată de CtEDO.
6
În privința lui Vadim Sterpu și Ina Țîcu cauza a fost disjunsă. Instanța a motivat
această soluție prin faptul că ultimii doi inculpați nu au recunoscut încadrarea
juridică a faptei incriminate. Fondul învinuirii penale împotriva lui Vadim Sterpu
și Ina Țîcu este soluționat într-o altă cauză, iar în acea cauză, din câte se pare, încă
nu este adoptată o sentință.
Aspectele semnalate de CtEDO în comunicarea adresată Guvernului nu
trezesc dubii în ceea ce privește soluția irevocabilă adoptată în orivința Liliei Nacu.
Prin urmare, nu este întrunită cea de-a treia condiție obligatorie din para. 28. Drept
consecință, cererea de revizuire nu poate fi admisă.
Completul de asemenea notează că, în sentința prin care Lilia Nacu a fost
recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (1) Cod
penal, instanța de fond a reținut că inculpata a comis infracțiunea de corupere
pasivă prin intermediul lui Vadim Sterpu și Inei Țîcu, chiar dacă, după disjungere,
ultimii nu erau inculpați în acest dosar. Menționarea lui Vadim Sterpu și Inei Țîcu
în sentința de condamnare a Liliei Nacu a fost considerată de instanța de recurs o
eroare materială la descrierea faptei constatate, ce poate fi corectată conform
prevederilor art. 249 Cod de procedură penală. În esență, din același motiv a fost
admis și apelul.
CtEDO, în actul de comunicare a cererii nr. 27945/20, a ridicat problema
dacă eventuala utilizare în cadrul procedurii îndreptate împotriva lui Țîcu a
constatărilor făcute în prezenta procedură este compatibilă cu articolul 6 §§ 1 și 2
CEDO. Completul subliniază că această cauză a fost examinată în prima instanță
în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Lilia Nacu
recunoscându-și vina. Ceilalți doi inculpați nu au recunoscut fapta incriminată și
cauza în privința lor se examinează într-un alt dosar, potrivit procedurii generale.
CEDO nu interzice disjungerea cauzelor conexe, când învinuirea împotriva co-
acuzaților se examinează conform unor reguli de procedură diferite, cum este
procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală. În hotărâre
Navalnyy și Ofitserov v. Rusia, CtEDO a subliniat că constatările din hotărârea
adoptată în cauza conexă nu reprezintă un lucru judecat pentru cauza examinată
ulterior. În cauza examinată ulterior, probele trebuie examinate nemijlocit, într-o
procedură contradictorie (§ 105). Aceasta este și practica Curții Supreme de
Justiție (vezi decizia nr. 1ra-347/24, § 61).
Având în vedere cele menționate în paragraful precedent, completul
respinge poziția Agentului guvernamental potrivit căreia remedierea pretinsei
încălcări a drepturilor Inei Țîcu ar putea fi realizată prin redeschiderea procesului
și anularea actelor judecătorești în cauza Liliei Nacu. Asigurarea drepturilor
acesteia urmează să se realizeze în cadrul procedurii disjunse, care încă este
pendinte și în care judecătorii nu pot desconsidera fără un motiv convingător
jurisprudența Curții Supreme de Justiție. În orice caz, dacă Țîcu dorește corectarea
erorii din sentință, el poate folosi de procedura prevăzut de art. 249 Cod de
7
procedură penală, fapt care rezultă și din decizia Curții Supreme de Justiție (vezi
para. 18).
Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 462 alin. (1) lit. a) Cod de
procedură penală,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea de revizuire a Agentului guvernamental, Dumitru Obadă
împotriva sentinței Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 20 decembrie 2018,
deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 aprilie 2019 și împotriva deciziei Curții
Supreme de Justiție din 11 februarie 2020;
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stella Bleșceaga
Judecători Ghenadie Eremciuc
Alexandru Negru
8