1ra-213/2020 — art. 324 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 324 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 6, 12 CPP
1ra-213/2020 — art. 324 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-213/2020
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
11 februarie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către
avocații Berliba Viorel și Ungurean Ivan în numele coinculpatei Țîcu Ina, prin care
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 aprilie
2019, în cauza penală privind-o pe
Nacu Lilia Xxxxx, născută la xxxx, originară din s.
xxx, r-nul xxx și domiciliată în or. xxx, str. xxxx.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
29.05.2018 - 20.12.2018 (prima instanță);
17.01.2019 - 26.04.2019 (instanța de apel);
16.08.2019 – 11.02.2020 (instanța de recurs ordinar).
Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal
lărgit al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T:
Prin încheierea Judecătoriei Strășeni (sediul Central) din 15 decembrie
2018, au fost respinse cererile inculpaților Țîcu Ina și Sterpu Vadim învinuiți în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 325 alin. (1) Cod penal, privind
examinarea cauzei în procedura simplificată în baza probelor administrate în faza
de urmărire penală și dispusă disjungerea cauzei penale în privința acestora în
procedură separată.
1.1. Prin sentința Judecătoriei Strășeni (sediul Central) din 20 decembrie
2018, cauza fiind examinată în procedura simplificată, prevăzută de art. 3641 Cod
de procedură penală, Nacu Lilia a fost recunoscută vinovată de săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de
3 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia în temeiul art.
90 Cod penal, pe o perioadă de probațiune de 2 ani, precum și amendă în mărime
de 3700 unități convenționale ce constituie 185000 lei, cu privarea de dreptul de a
ocupa funcții publice și de demnitate publică pe un termen de 5 ani.
De asemenea, s-a dispus încasarea de la Nacu Lilia în beneficiul statului a
cheltuielilor judiciare în mărime de 700 lei, în rest, solicitarea de încasare a
cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată.
1
Totodată, s-a dispus încasarea din contul inculpatei Nacu Lilia în beneficiul
statului, suma de 19660 lei, echivalentul a 1000 euro, ca bunuri rezultate din
infracțiune.
Cu referire la soarta corpurilor delicte, prima instanță a dispus că o va hotărî
instanța care va examina cauza penală în privința celorlalți doi inculpați.
1.2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că inculpata Nacu
Lilia, exercitând funcția de ofițer superior de urmărire penală în cadrul Secției de
Urmărire Penală a Inspectoratului de Poliție Strășeni, fiind în conformitate cu
prevederile art. 123 alin. (1) din Codul penal și art. 2 din Legea cu privire la funcția
publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, persoană
publică, având în virtutea acestei funcții permanent drepturi și obligații în vederea
exercitării funcțiilor autorității publice, acceptând benevol restricțiile impuse de
actele normative pentru a nu fi comise acțiuni ce pot conduce la folosirea situației
de serviciu și a autorității sale în interese personale, de grup și în alte interese decât
cele de serviciu, contrar atribuțiilor funcționale, reglementate de art. 22 alin. (1) lit.
a), c), d), f), fl ), g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului
public, art. 2 din Legea nr. 25 din 22.02.2008 privind Codul de conduită al
funcționarului public, contrar prevederilor art. 4 a Legii cu privire la activitatea
Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27.12.2012, conform căreia activitatea
Poliției se desfășoară exclusiv în baza și pentru executarea legii în interesul
persoanei, al comunității și în sprijinul instituțiilor statului, pentru apărarea
drepturilor și libertăților fundamentale și demnității umane, prevăzute în Declarația
universală a drepturilor omului, în Convenția europeană pentru apărarea drepturilor
omului și libertăților fundamentale, în Constituția Republicii Moldova, în
conformitate cu principiile legalității, respectării drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului, contrar prevederilor art. 7 alin. (2) din Legea nr. 25 din
22.02.2008 privind Codul de conduită a funcționarului public, care stabilește că
funcționarul public are obligația să se abțină de la orice act sau faptă care poate
prejudicia imaginea, prestigiul sau interesele legale ale autorității publice; contrar
art. 15 lit. d), e) și j) al Legii nr. 90 din 25.04.2008 cu privire la prevenirea și
combaterea corupției, care prevede fapta de comportament corupțional,
beneficierea de privilegii pentru a obține pentru sine sau pentru alte persoane a
bunurilor profitând de situația de serviciu; primirea de la orice persoană fizică sau
juridică de cadouri sau avantaje, care le pot influența corectitudinea în exercitarea
funcției; având potrivit pct. 9.1 a) și 9.2 a fișei de post, și prevederilor art. 57 Cod
de procedură penală, atribuții de serviciu în domeniul cercetării calitative și sub
toate aspectele a infracțiunilor ce țin de competența lor, propune procurorului
clasarea cauzei penale.
2
Pe parcursul lunii ianuarie 2018, aflându-se pe teritoriul mun. Strășeni,
activând în funcția de ofițer superior de urmărire penală a Inspectoratului de poliție
Strășeni, fiind persoană publică, având în virtutea acestei funcții, permanent
drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, fiind
obligată în conformitate cu obligațiunile funcționale de a efectua urmărirea penală
în cauzele penale aflate în gestiune în limitele competenței sale, să se călăuzească
în exercitarea atribuțiilor, de legislația în vigoare, să fie obiectivă și imparțială,
contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, exercitând urmărirea
penală pe cauza penală nr. 2017330603, pornită pe faptul acțiunilor de huliganism
comise de către Baciu Toader, a pretins, precum și a acceptat oferta de la ultimul
prin intermediul colegului său de serviciu ofițerul de urmărire penală Sterpu Vadim
și ofițerul operativ de sector al Inspectoratului de poliție Strășeni, Țîcu Ina, în
privința cărora cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată, mijloace
bănești ce nu i se cuvin în sumă de 1000 euro, pentru îndeplinirea unei acțiuni în
exercitarea funcției sale contrar acesteia, manifestată prin întocmirea raportului cu
propunerea de încetare a urmăririi penale întocmit la data de 26 ianuarie 2018.
Astfel, întru realizarea intenției infracționale, pe parcursul lunii ianuarie
2018, a acceptat oferta, enunțată de către Țîcu Ina prin intermediul lui Sterpu
Vadim, în interesele lui Baciu Toader, pretinzând de la ultimul, prin intermediul lui
Sterpu Vadim și Țîcu Ina, suma de 1000 euro, pentru a emite raportul de încetare a
urmăririi penale pe cauza penală nr. 2017330603.
Ulterior, Nacu Lilia, continuându-și faptele infracționale, acționând conform
înțelegerii cu Sterpu Vadim, Țîcu Ina și Baciu Toader, aflându-se în mun. Strășeni,
fiind în procesul de examinare a cauzei penale nr. 2017330603, aflate în gestiune, a
emis, la data de 26 ianuarie 2018 raportul cu propunerea de încetare a urmăririi
penale, prin care a propus scoaterea de sub urmărire penală a bănuitului Baciu
Toader din motivul lipsei elementelor infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1)
Codul penal, clasarea cauzei penale, cu pornirea unei proceduri contravenționale
separat în privința acestuia.
Sentința primei instanțe a fost contestată cu apel de către:
2.1. Coinculpata Țîcu Ina cu avocații Berliba Viorel și Ungurean Ivan, prin
care au solicitat casarea totală a sentinței, deoarce au fost prejudiciate interesele
legitime ale lui Țîcu Ina, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit
de prima instanță, în procedură generală, cu constatarea dacă a avut loc sau nu
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale lui Țîcu Ina, prin prisma art. 6
CEDO.
În argumentarea apelului, apelanții au invocat că:
- Nacu Lilia, Țîcu Ina și Sterpu Vadim figurează în calitate de coinculpați în
comiterea infracțiunii de corupere (corupere pasivă și corupere activă), în
3
particular Lilia Nacu referitor la infracțiunea prevăzută la art. 324 alin. (1) Cod
penal, iar Țîcu Ina și Sterpu Vadim - referitor la infracțiunea prevăzută la art. 325
alin. (1) Cod penal;
- disjungând din cauza penală nr. 2018970018, materialele cauzei care au
vizat-o pe Nacu Lilia, însă Țîcu Ina și Sterpu Vadim nu au fost audiați în calitate
de martori. Nacu Lilia este inclusă în lista persoanelor care urmează a fi citate în
instanța de judecată și cu siguranță procurorii urmau să solicite audierea acesteia în
calitate de martor suplimentar;
- deși și Nacu Lilia, Țîcu Ina și Sterpu Vadim, au calitate de coinculpați în
comiterea infracțiunii prevăzută la art. 324 alin. (1) Cod penal, respectiv, art. 325
alin. (1) Cod penal, cert este faptul că instanța de judecată nu putea neglija faptul
examinării în procedură generală a cauzei respective, cu atât mai mult, că au fost
examinate mijloacele de probă privind coinculpații Țîcu Ina și Sterpu Vadim;
- Procuratura Anticorupție nu a solicitat, iar prima instanță nu a audiat pe
Țîcu Ina și Sterpu Vadim în calitate de martori pe baza examinării materialelor
cauzei penale referitor la Nacu Lilia, vizați în aceeași cauză penală, în calitate de
coinculpați. În acest sens, s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, inclusiv
dreptul la egalitatea armelor și apărare, cu toate că Țîcu Ina și Sterpu Vadim puteau
face declarații pertinente si concludente asupra circumstanțelor cauzei respective,
inclusiv asupra persoanei vizate - Nacu Lilia și asupra relațiilor cu aceasta. Or, la
baza probării vinovăției inculpatei Nacu Lilia, prima instanță a plasat și anumite
probe acumulate în cadrul urmăririi penale și acceptate de către inculpata Nacu
Lilia, neavând careva obiecții;
- decizia de a separa anumite materiale ale cauzei penale și utilizarea
ulterioară a elementelor de probă care rezultă din procedura accelerată (la 15
decembrie 2018 au fost disjunse materialele din cauza penală nr. 2018970018, iar
la 20 decembrie 2018 a fost pronunțată sentința motivata) prejudiciază irecuperabil
interesele legitime ale lui Țîcu Ina și Sterpu Vadim;
- nu a existat nici o motivare sau obligație procesuală de a separa
procedurile, decât scopul aparent al obținerii unor declarații denaturate în raport cu
Țîcu Ina și Sterpu Vadim și cu faptele comise de către aceștia;
- atât în calitate de martor, cât și în altă calitate, Țîcu Ina și Sterpu Vadim nu
au participat la examinarea cauzei penale nr. 48-1-2398-29052018 (1-214/2018), în
care a fost vizată Nacu Lilia, fapt care pune în evidență momentul că nu a fost
posibil de a aduce dovezi sau contesta deciziile sau probele referitoare la acest caz;
- declarațiile lui Nacu Lilia, care este o persoană-cheie în cauza penală
referitor la infracțiunea de corupere, în care coinculpați figurează și Țîcu Ina, și
Sterpu Vadim (cauza penală nr. 2018970018) nu pot fi credibile. Or, aceste
declarații vin ca urmare a unei învinuiri de comitere a infracțiunii prin implicarea
4
tuturor inculpaților și este evident interesul din partea lui Nacu Lilia în rezultatul
procedurilor derulate;
- prin dosarul nr.48-1-2398-29052018(1-214/2018) care a fost condamnată
Nacu Lilia pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (1) Cod penal al
RM, nefiind atrași în proces și Țîcu Ina și Sterpu Vadim, a fost examinat cu
încălcarea standardelor naționale și internaționale în materie, fiind prejudiciate
irecuperabil interesele legitime ale lui Țîcu Ina și Sterpu Vadim, inclusiv dreptul la
apărare, dreptul la un proces echitabil (egalitatea armelor și contradictorialitatea),
prezumția nevinovăției etc;
- procedura simplificată, acceptată de către instanța de judecată, a fost
viciată, prin prisma lipsei obiectivității și imparțialității la aprecierea probelor, ca
fiind pertinente, concludente, veridice și suficiente, impunându-se judecarea cauzei
în procedură generală;
- deși Nacu Lilia a recunoscut în ședința de judecată în totalitate faptele
indicate în rechizitoriu, nesolicitând administrarea de probe noi, instanța a admis o
interpretare extensivă defavorabilă, trasată de către partea acuzării, și a condamnat-
o pe Nacu Lilia pe baza unei norme, care nu conține un temei juridic al răspunderii
penale pentru faptele acesteia, adică nu sunt încadrate juridic în mod corect. Pe
baza acestei condamnări ilegale, sunt afectate și interesele legale ale coinculpaților
Țîcu Ina și Sterpu Vadim. Or, se precizează de către partea acuzării precum că
Nacu Lilia a comis infracțiunea de corupere pasivă, prevăzută de art. 324 alin. (1)
Cod penal, iar Țîcu Ina și Sterpu Vadim au comis infracțiunea de corupere activă,
prevăzută de art. 42 alin. (3) (respectiv alin. (5), art. 325 alin. (l) Cod penal;
- pe măsură ce nu a fost încadrată juridic corect fapta coinculpatei Nacu Lilia
în comiterea infracțiunii de corupere pasivă, prevăzută de art. 324 alin. (l) Cod
penal, se atestă o încadrare juridică abuzivă și contrară legii a faptelor comise de
către Țîcu Ina și Sterpu Vadim. Se constată lipsa temeiului juridic al răspunderii
penale a lui Nacu Lilia conform art. 324 alin. (1) Cod penal, iar instanța de
judecată nici nu a dat apreciere încadrării juridice incorecte a faptelor comise de
către aceasta, precum și în afara unor probe pertinente, concludente, veridice și
suficiente.;
- prima instanță nici nu a constatat aceste semne obiective și subiective
constitutive ale infracțiunii de corupere pasivă, iar probele administrate de către
instanță chiar denotă un alt tablou faptic, care nicidecum nu este incident
infracțiunii de corupere pasivă comisă de către Nacu Lilia;
- o încadrare juridică eronată a faptelor lui Nacu Lilia poate angaja o
răspundere penală abuzivă și a coinculpaților Țîcu Ina și Sterpu Vadim, pentru
infracțiunea de corupere activă (art. 325 alin. (1) Cod penal);
5
-este incorectă abordarea instanței de judecată, care conchide și
generalizează, precum că „din analiza coroborată a probatoriului mai sus
prezentat, administrat în cauza, se constată ca a fost răsturnată prezumția de
nevinovăție a inculpatei Lilia Nacu, iar acțiunile acesteia au fost corect încadrate
în prevederile art. 324 alin. (1) Codul penal al RM, ca corupere pasivă, fiind
respectate prevederile art. 101 Codul de procedură penală a RM din punct de
vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu,
din punct de vedere al coroborării lor". Or, nu poate fi reținută, în faptele unei
singure persoane și fapta prejudiciabilă de pretindere de bani, și cea de acceptare a
ofertei;
- în context, inițiativa derivă de la persoane diferite, în cazul pretinderii
această inițiativă aparținând coruptului, în cazul acceptării ofertei - corupătorului;
- nu se cunoaște care a fost conținutul ofertei acceptate, din materialele
cauzei penale rezultând doar conținutul remunerației ilicite în formă de bani în
valoare de 1000 Euro;
- nu s-a pus în valoare legătura directă și nemijlocită între scopul infracțiunii
real invocat de către Nacu Lilia, și anume "încetarea cauzei penale în privința lui
Baciu Toader contra unei sume de bani, și limitele atribuțiilor de serviciu ale lui
Nacu Lilia";
- nu a fost elucidat conținutul atribuțiilor de serviciu ale lui Nacu Lilia prin
prisma scopului prevăzut de lege și care a fost legătura acestuia cu materializarea
reală și nemijlocită a scopului lui Baciu Toader de către alte persoane (în particular
de către procurorul de caz - Gurev Ana);
- pe măsură ce interesul real în materializarea unor fapte infracționale
aparținea lui Baciu Toader, iar Nacu Lilia a declarat în fața instanței de fond că
„nici cu Țîcu Ina și nici cu Baciu Toader n-a discutat referitor la bani", atunci nu
este clară legătura directă și nemijlocită de la corupător la corupt, adică de la
Sterpu Vadim la Nacu Lilia, în aceeași măsură ca și cum ar fi fost de la Țîcu Ina la
Nacu Lilia și de la Baciu Toader la Nacu Lilia;
- se certifică necesitatea abuzivă de a supune răspunderii penale pe Nacu
Lilia în baza art. 324 alin. (1) Cod penal, în lipsa unor probe pertinente,
concludente, veridice și suficiente, accentuându-se necesitatea și posibilitatea de ai
supune răspunderii penale și pe Sterpu Vadim și Țîcu Ina în comiterea infracțiunii
de corupere activă;
- din analiza probelor, rezultă că Nacu Lilia nu a comis infracțiunea de
corupere pasivă, dar un trafic de influență în modalitatea cumpărării de influență.
Această influență era necesară pentru Baciu Toader, care a și cumpărat-o, prin
intermediul lui Țîcu Ina și a lui Sterpu Vadim, aceștia fiind participanți la
infracțiunea de trafic de influență în modalitatea cumpărării de influență;
6
- este evident că Țîcu Ina și Sterpu Vadim și-au recunoscut pe deplin
vinovăția, însă încadrarea juridică corectă a depins de partea acuzării și de instanța
de judecată. Din motiv că prima instanță a admis examinarea cauzei penale în
privința lui Nacu Lilia în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de
procedură penală, încadrând incorect faptele comise de aceasta, astfel au fost
prejudiciate interesele legitime ale lui Țîcu Ina și Sterpu Vadim, faptele cărora
urmau a fi încadrate în baza traficului de influență în modalitatea vânzării de
influență.
2.2. Inculpatul Sterpu Vadim, care a solicitat casarea sentinței primei
instanțe în privința lui Nacu Lilia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit
modului stabilit de prima instanță, în procedură generală, cu constatarea dacă a
avut loc sau nu încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale lui Sterpu
Vadim, prin prisma art. 6 CEDO, în argumentarea apelului fiind invocate
argumentele și motivele similare din apelul descris la pct. 2.1. a prezentei decizii.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 aprilie
2019, au fost admise apelurile declarate, casată integral sentința și pronunțată o
nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Nacu Lilia a
fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (1)
Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 3 ani închisoare, cu suspendarea
condiționată a executării acesteia în temeiul art. 90 Cod penal, pe o perioadă de
probațiune de 2 ani, precum și amendă în mărime de 3700 unități convenționale ce
constituie 185000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de
demnitate publică pe un termen de 5 ani.
De asemenea, s-a dispus încasarea de la Nacu Lilia în beneficiul statului a
cheltuielilor judiciare în mărime de 700 lei, în rest, solicitarea de încasare a
cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată.
Totodată, s-a dispus încasarea din contul inculpatei Nacu Lilia în beneficiul
statului, suma de 19660 lei, echivalentul a 1000 euro, ca bunuri rezultate din
infracțiune.
Cu referire la soarta corpurilor delicte, instanța de apel a dispus că o va
hotărî instanța care va examina cauza penală în privința celorlalți doi inculpați.
3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță a
constatat comiterea faptei infracționale săvârșite de către Nacu Lilia, Țîcu Ina și
Sterpu Vadim, deși în privința ultimilor cauza penală a fost disjungată,
neparticipînd la examinarea cauzei penale nr. 1-214/2018. În acest sens, instanța de
apel a notat că, în afară de fapta inculpatei Nacu Lilia, prima instanță a constatat și
fapta comisă de către Țîcu Ina și Sterpu Vadim, deși instanța respectivă, după
dispunerea disjungerii, nu mai era competentă să se expună referitor la acțiunile
acestor două persoane. Astfel, prima instanță a încălcat prevederile art. 385 alin. (l)
7
Codul de procedură penală, prin indicarea unor fapte ca fiind comise de persoane
în privința cărora nu examina cauza penală.
Instanța de apel a constatat că Nacu Lilia, exercitând funcția de ofițer
superior de urmărire penală în cadrul Secției de Urmărire Penală a Inspectoratului
de Poliție Strășeni, fiind în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (1) din Codul
penal și art. 2 din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului
public nr. 158-XVI din 04.07.2008, persoană publică, avînd în virtutea acestei
funcții permanent drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității
publice, acceptând benevol restricțiile impuse de actele normative pentru a nu fi
comise acțiuni ce pot conduce la folosirea situației de serviciu și a autorității sale în
interese personale, de grup și în alte interese decât cele de serviciu, contrar
atribuțiilor funcționale, reglementate de art. 22 alin. (1) lit. a), c), d), f), f1), g) din
Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, art. 2 din Legea
nr. 25 din 22.02.2008 privind Codul de conduită al funcționarului public, contrar
prevederilor art. 4 a Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr.
320 din 27.12.2012, conform căreia activitatea Poliției se desfășoară exclusiv în
baza și pentru executarea legii în interesul persoanei, al comunității și în sprijinul
instituțiilor statului, pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale și
demnității umane, prevăzute în Declarația universală a drepturilor omului, în
Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților
fundamentale, în Constituția Republicii Moldova, în conformitate cu principiile
legalității, respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, contrar
prevederilor art. 7 alin. (2) din Legea nr. 25 din 22.02.2008 privind Codul de
conduită a funcționarului public, care stabilește că funcționarul public are obligația
să se abțină de la orice act sau faptă care poate prejudicia imaginea, prestigiul sau
interesele legale ale autorității publice; contrar art. 15 lit. d), e) și j) al Legii nr. 90
din 25.04.2008 cu privire la prevenirea și combaterea corupției, care prevede fapta
de comportament corupțional, beneficierea de privilegii pentru a obține pentru sine
sau pentru alte persoane a bunurilor profitând de situația de serviciu; primirea de la
orice persoană fizică sau juridică de cadouri sau avantaje, care le pot influența
corectitudinea în exercitarea funcției; având potrivit pct. 9.1 a) și 9.2 a fișei de
post, și prevederilor art. 57 Cod de procedură penală, atribuții de serviciu în
domeniul cercetării calitative și sub toate aspectele a infracțiunilor ce țin de
competența lor, propune procurorului clasarea cauzei penale.
Pe parcursul lunii ianuarie 2018, aflându-se pe teritoriul mun. Strășeni,
activând în funcția de ofițer superior de urmărire penală a Inspectoratului de poliție
Strășeni, fiind persoană publică, având în virtutea acestei funcții, permanent
drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, fiind
obligată în conformitate cu obligațiunile funcționale de a efectua urmărirea penală
8
în cauzele penale aflate în gestiune în limitele competenței sale, să se călăuzească
în exercitarea atribuțiilor, de legislația în vigoare, să fie obiectivă și imparțială,
contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, exercitând urmărirea
penală pe cauza penală nr. 2017330603, pornită pe faptul acțiunilor de huliganism
comise de către Baciu Toader, a pretins, precum și a acceptat oferta de la ultimul
prin intermediul a două persoane, în privința cărora cauza penală a fost disjunsă
într-o procedură separată, mijloace bănești ce nu i se cuvin în sumă de 1000 euro,
pentru îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale contrar acesteia,
manifestată prin întocmirea raportului cu propunerea de încetare a urmăririi penale
întocmit la data de 26 ianuarie 2018. Astfel, întru realizarea intenției infracționale,
pe parcursul lunii ianuarie 2018, a acceptat oferta, enunțată de către o persoană
prin intermediul unei alte, în interesele lui Baciu Toader, pretinzând de la ultimul,
prin intermediul celor două persoane, suma de 1000 euro, pentru a emite raportul
de încetare a urmăririi penale pe cauza penală nr. 2017330603. Ulterior, Nacu
Lilia, continuându-și faptele infracționale, acționând conform înțelegerii cu cele
două persoane și Baciu Toader, aflându-se în mun. Strășeni, fiind în procesul de
examinare a cauzei penale nr. 2017330603, aflate în gestiune, a emis, la data de 26
ianuarie 2018 raportul cu propunerea de încetare a urmăririi penale, prin care a
propus scoaterea de sub urmărire penală a bănuitului Baciu Toader din motivul
lipsei elementelor infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Codul penal, clasarea
cauzei penale, cu pornirea unei proceduri contravenționale separate în privința
acestuia.
Instanța de apel a calificat acțiunile lui Nacu Lilia în baza art. 324 alin. (1)
Cod penal, coruperea pasivă, adică acceptarea ofertei, pretinderea, prin mijlocitor,
de către o persoană publică de bani, ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a îndeplini
acțiuni în exercitarea funcției sale contrar acesteia.
Totodată, instanța de apel a menționat că vinovăția inculpatei Nacu Lilia în
comiterea infracțiunii imputate este dovedită pe deplin. Probele administrate la
faza de urmărire penală sunt pertinente, concludente, utile și veridice și
coroborează între ele, fiind probele stipulate în rechizitoriu. Inculpata a recunoscut
integral vinovăția atât în cadrul ședinței primei instanțe, cât și în cadrul ședinței
instanței de apel. În prima instanță, la solicitarea inculpatului, cauza a fost
examinată în procedura simplificată pe baza probelor administrate în faza de
urmărire penală.
Instanța de apel a atestat că opțiunea de recunoaștere a vinovăției și
solicitarea de a se examina cauza pe baza probelor administrate la faza de urmărire
penală este un drept discreționar și exclusiv al inculpatului. Fiecare persoană, care
are statutul de inculpat, poate solicita cele sus-menționate. Legislația procesual-
penal nu stabilește restricție nici în cazul în care cauza penală este transmisă în
9
judecată în privința mai multor inculpați. La caz, opunerea celorlalți inculpați sau
impresia celorlalți inculpați că se agravează cumva situația acestora nu constituie
un impediment pentru acceptarea cererii celuilalt inculpat de examinare a cauzei
sale în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală.
Modalitatea de apărare a unui inculpat nu poate depinde de modalitatea de apărare
a celorlalți inculpați.
În aceiași ordine de idei, instanța de apel a indicat că pentru instituirea unui
just echilibru dintre interesele justiției, apărarea drepturilor celorlalți inculpați, pe
de o parte, și dreptul persoanei de a se examina cauza sa în procedură simplificată,
a fost instituită posibilitatea audierii în calitate de martor a persoanei respective
(persoana care a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată) în cauza
penală în privința celorlalți inculpați. Deja în următorul proces, instanța de
judecată, după caz, poate audia persoana respectivă și va da apreciere acestor
declarații. Regulile de apreciere a probelor rămân aceleași. Deci, instanța de
judecată va da apreciere declarațiilor martorului respectiv (la caz, Nacu Lilia) în
coroborare cu toate probele examinate. De asemenea, în acel proces nici o probă nu
are o valoare prestabilită sau superioară altor probe. Deci, condamnarea unei
persoane nu implică în mod automat condamnarea celorlalți inculpați. În cel de-al
doilea proces urmează să se analizeze probele atât separat, cât și în coroborare,
urmează să se analizeze admisibilitatea probelor etc. Deci, existența unei soluții de
condamnare a unei persoane nu suprimă drepturile procedurale a celorlalți
inculpați.
De asemenea, instanța de apel a conchis că interesele legitime au fost
prejudiciate în măsura în care numele și prenumele acestor două persoane au fost
menționate în partea în care s-a constatat fapta. Calificarea faptei inculpatei Nacu
Lilia și fapta constatată în prezenta decizie nu le afectează în nici un mod interesele
legitime ale apelanților. Prin urmare, instanța de apel a stabilit că apelanții nu pot
contesta calificarea unei fapte, atât timp cât calificarea faptei acestora (posibila
calificare a faptelor acestora) urmează să fie obiectul unei examinări separate cu
garantarea tuturor drepturilor și intereselor procedurale stabilite.
Subsidiar, instanța de apel a reținut că calificarea faptei comise de către
Nacu Lilia nu este contestată de către procuror și nici de către inculpata Nacu Lilia,
persoane care sunt în drept să conteste sentința în latura penală, iar în ședința de
judecată inculpata Nacu Lilia și apărătorul său au solicitat admiterea apelurilor
declarate, iar asemenea solicitare nu este echivalentă cu exprimarea procesuală a
dezacordului cu soluția adoptată de prima instanță. Exprimarea dezacordului cu
soluția instanței de judecată are loc printr-o singură cale - exercitarea căii de atac
(la caz, a apelului). Inculpata nu a depus apel prin ce a exprimat procesual acordul
10
său cu sentința pronunțată. Deci, în partea calificării faptei, sentința nu a fost
contestată de către subiecții cu drept de a contesta sentința în această parte.
Instanța de apel a mai notat că la individualizarea și stabilirea categoriei și
termenului pedepsei inculpatei Nacu Lilia, va ține cont de prevederile art.7, 61, 75
Cod penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de
personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează
răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și de scopul
pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului.
În acest sens, instanța de apel a reținut că inculpata Nacu Lilia a recunoscut
vina în cele comise, ce nu se consideră circumstanță atenuantă, deoarece
circumstanței respective i s-ar acorda o dublă valență juridică, iar recunoașterea
vinovăției a fost ca condiție la aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură
penală, respectiv fiindu-i redusă 1/3 din pedeapsa cu închisoare aplicată
inculpatului, iar careva circumstanțe agravante nu au fost constatate.
Astfel, instanța de apel a specificat că la stabilirea pedepsei a ținut cont că
inculpata Nacu Lilia vina o recunoaște integral, se căiește de cele comise, are la
întreținere un copii minor. La caz, urmează a fi reținută circumstanța că atitudinea
inculpatei Nacu Lilia după săvârșirea infracțiunii, rezultând din prezentarea sa în
fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului și aprecierea morală
negativă a acțiunilor sale infracționale și având în vedere circumstanțele atenuante
constatate în cauză, instanța de apel a conchis că în speță sunt îndeplinite condițiile
prevăzute de art. 90 Cod penal și ajunge la concluzia că, restabilirea echității
sociale, corectarea și reeducarea acesteia poate fi obținută prin dispunerea
suspendării condiționate a executării pedepsei, cu stabilirea unei perioade de probă.
Totodată, instanța de apel a decis de a confisca din contul inculpatei Nacu
Lilia în beneficiul statului suma de 19660 lei, echivalentul a 1000 euro, ca bunuri
rezultate din infracțiune, care sunt depuși pe contul Trezoreriei de Stat la 22 mai
2018, contul operațiunii PI02/19660.
Ce ține de cheltuielile de judecată solicitate a fi încasate de la inculpata Nacu
Lilia, instanța de apel a considerat rațional și necesar de a încasa de la ultima suma
de 700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate la întocmirea raportului de
expertiză nr. 08 din 17 ianuarie 2018, în rest în pretenția cu privire la încasarea
sumei de 26872 lei cu titlu de cheltuieli judiciare compuse din cheltuielile pentru
salariul procurorului, salariul consultantului procurorului, salariului șoferului,
consumabile, cheltuieli de deplasare și combustibil pentru deplasarea cu
autoturismul, instanța de apel a respins-o ca fiind neîntemeiată, din motiv că nu
sunt prevăzute de legislația în vigoare ca cheltuieli judiciare.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocații
Berliba Viorel și Ungurean Ivan în numele coinculpatei Țîcu Ina, care indică
11
temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură
penală, și solicită casarea totală a deciziei instanței de apel, cu dispunerea
rejudecării cauzei în alt complet de judecată, precum și constatarea faptului că a
avut loc încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale inculpatei Țîcu Ina,
prin prisma art. 6 CEDO.
În argumentarea recursului, recurenții au invocat motive similare cu cele din
cererea de apel, descrise la pct. 2.1. a prezentei decizii, și că:
- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,
hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;
- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;
- deși instanța de apel a casat sentința primei instanțe, constatând încălcarea
principiului prezumției nevinovăției în raport cu Țîcu Ina, nu a analizat punctual
criticile invocate de către părți, inclusiv de Nacu Lilia care a solicitat admiterea
apelurilor, Țîcu Ina și Sterpu Vadim, și să se pronunțe pe marginea acestora, ci s-a
limitat doar la expunerea unor fraze generale, menționând că vinovăția inculpatei
Nacu Lilia în comiterea infracțiunii imputate este dovedită pe deplin;
- în apel s-a invocat că prima instanță a avut loc fără o evaluare directă a
declarațiilor lui Țîcu Ina și Sterpu Vadim, cu atât mai mult că martorul solicitat de
partea apărării - Gurev Ana, nu a fost audiat în faza de urmărire penală și nici în
calitate de martor în cadrul examinării cauzei penale, în prima instanță, de
condamnare a lui Nacu Lila. Or, Gurev Ana a fost persoana (procuror) cu funcție
publică, care a luat ultima decizie pe marginea dosarului de huliganism în privința
lui Baciu Toader;
- în cadrul ședinței de judecată din 26 aprilie 2019, partea apărării și Țîcu Ina
au depus o cerere referitor la necesitatea audierii martorilor-cheie Baciu Toader,
deoarece declarațiile martorului respectiv, date în faza de urmărire penală, denotă
cu totul alt tablou faptic, iar, în coroborare cu alte probe, contrazice soluția dată de
către prima instanță, iar instanța de apel a respins nemotivat această cerere;
- audierea în ședința de judecată a martorului Gurev Ana, inclusiv audierea
lui Nacu Lilia, era o cerință obligatorie, chiar și conform art. 3641 Cod de
procedură penală, cu respectarea principiului contradictorialității și a egalității
armelor, precum și cu respectarea dreptului la apărare al lui Țîcu Ina, desființând,
astfel, soluția dată de către prima instanță în partea ce ține de calificarea juridică a
faptelor reținute, iar, pe de altă parte, ar fi constituit un remediu eficient și
echidistant, pentru ca cauza penală în privința lui Țîcu Ina să nu fie examinată cu
încălcarea garanțiilor fundamentale;
- prin referința din 26 aprilie 2019, Nacu Lilia a menționat că, susține cele
indicate în conținutul cererilor de apel declarate, precum că prima instanță a
efectuat o calificare juridică greșită, nu a dat o apreciere corespunzătoare
12
declarațiilor subsemnatei, precum și declarațiilor date de către Sterpu Vadim și
Țîcu Ina la etapa urmăririi penale, în particular din perspectiva coroborării lor,
fiind în mod evident contradictorii cu cele reținute de către instanță în proces de
administrare și apreciere a probelor;
- deși instanța de apel a admis apelurile declarate, prin care s-a solicitat
rejudecarea cauzei în procedură generală, aceasta în mod contradictoriu a rejudecat
cauza cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală;
- deși în referință inculapta Nacu Lilia și-a manifestat dezacordul cu sentința,
în partea calificării juridice a faptei, instanța de apel neveridic a conchis că aceasta
își recunoaște vinovăția;
- instanța de apel nu a cercetat absolut deloc probele, inclusiv nu a verificat
declarațiile și probele materiale examinate de către prima instanță, prin citirea lor
în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal, contrar art. 414 alin. (1)
și (2) C. pr. pen. al RM. Instanța doar a indicat ca a dispus examinarea revindicării,
certificatului medical de la medicul narcolog și psihiatru și cererea de examinare în
baza art. 3641 Cod de procedură penală;
- instanța de apel a acționat contrar art. 413 alin. (3) Cod de procedură
penală, cu toate că Țîcu Ina și partea apărării au solicitat, prin cerere, examinarea
probelor noi, și anume audierea lui Gurev Ana, inclusiv referința din 26 aprilie
2019, depusă de către Nacu Lilia. Cu atât mai mult, că Gurev Ana nu a fost audiată
nici în faza urmăririi penale și nici în prima instanță, însă în procesul-verbal al
ședinței de judecată din 26 aprilie 2019, precum că participanții la proces nu au
probe noi și nu este necesar de cercetat suplimentar probele administrate în faza de
urmărire penală sau în prima instanță, fiind înaintate obiecții. Or în ședința de
judecată din 26 aprilie 2019 au fost prezentate spre examinare probe noi;
- declarațiile lui Nacu Lilia și ale lui Baciu Toader, care au fost examinate în
prima instanță, se contestă de Țîcu Ina, iar instanța de apel ar fi trebuit să îi audieze
pe aceștia, conform regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă
instanță. Instanța de apel nu a audiat aceste persoane contrar art. 414 alin. (3) Cod
de procedură penală;
- instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele
cercetate de prima instanță, dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a
instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal art. 414 alin. (6) CCod
de procedură penală;
- nu este clar, prin admiterea apelului și casării totale a sentinței, care este
natura juridică și ce consecințe juridice produce încheierea instanței de judecată
privind acceptarea procedurii speciale în privința lui Nacu Lilia. Cu atât mai mult,
că Nacu Lilia a înaintat personal pretenții privind calificarea juridică a faptei în
raport cu materialele cauzei;
13
- instanța de apel nu și-a îndeplinit obligația de a rejudeca cauza după
regulile primei instanțe, inclusiv în procedură generală, contrar art. 419 Cod de
procedură penală și, respectiv, de a pune la baza hotărârii adoptate acele probe,
care trebuiau de a fi cercetate în condițiile nemijlocirii și contradictorialității, în
ședință de judecată, oferind posibilitatea lui Țîcu Ina și Sterpu Vadim de a se apăra
efectiv;
- problema de drept de importanță generală abordată se referă la mecanismul
de respectare a dreptului la un proces echitabil, încât, procedându-se în asemenea
mod, instanța de apel a admis încălcarea art. 6 par. 1) din CEDO, or instanța de
apel nu s-a pronunțat pe toate alegațiile avocatului invocate în cererea de apel și nu
a făcut o analiză minuțioasă a chestiunilor criticate de către părți, precum și nu a
examinat probele în ședință de judecată și, astfel, nu a soluționat fondul apelului
declarat și nu a formulat o motivare corespunzătoare vizavi de chestiunile care au
importanță decisivă în cauză;
- motivarea instanței de apel de constatare a vinovăției lui Nacu Lilia în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (1) Cod penal, este insuficientă și
nejustificată, or concluziile instanței de apel formulate poartă un caracter generic
asupra operațiunii de cercetare și verificare a probelor, fără a putea identifica o
motivare elementară, iar așa cum examinarea probelor constituie elementul-cheie
la pronunțarea unei hotărâri corecte și legale, lăsarea fără apreciere și aprecierea
abstractă a acestora duce la pronunțarea unei hotărâri incomplete, neîntemeiate,
nemotivate și cu o doză sporită de incertitudine asupra calității efectuării actului de
justiție;
- încadrarea juridică corectă a faptei lui Nacu Lilia, ar fi indicat la lipsa
temeiului juridic al răspunderii penale a lui Țîcu Ina, pe învinuirea acesteia în baza
art. 325 alin. (1) Cod penal;
- deși Nacu Lilia a recunoscut în totalitate faptele indicate în rechizitoriu,
nesolicitând administrarea de noi probe, instanța a admis o interpetare extensivă
defavorabilă, trasată de partea acuzării și condamnat-o pe Nacu Lilia în baza unei
norme, care nu conține temei juridic al răspunderii penale pentru faptele acesteia,
nefiind încadrate în mod corect, prin ce au fost afectate și interesele legale a
coinculpaților Țîcu Ina și Sterpu Vadim;
- nici prima instanță și nici instanța de apel nu a constatat elementele
subiective sau obiective a infracțiunii de corupere pasivă, care din probele
administrate reflectă un alt tablou factologic.
La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin.
(1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează
pentru inadmisibilitatea acestuia, din motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și
de conținut, prevăzute de art. 429 și art. 420 Cod de procedură penală.
14
Acesta a invocat că prin prisma prevederilor art. 401 alin. (2) în coroborare
cu art. 421, 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul din speță este declarat
de avocații Berliba Viorel și Ungurean Ivan și Țîcu Ina, care nu au calitate de
subiect procesual în cauza dată și nu sunt în drept să conteste decizia instanței de
apel.
La acest aspect, a mai menționat că din materialele cauzei penale rezultă că
avocații nominalizați sunt apărătorii inculpatei Țîcu Ina, în privința căreia cauza
penală a fost disjunsă pentru examinare în procedură separată, în procedură
generală.
Totodată, acesta notează că avocații Berliba Viorel și Ungurean Ivan nu au
fost împuterniciți de către inculpata Nacu Lilia în conformitate cu prevederile art.
70 alin. (1) Cod de procedură penală, respectiv avocații ei, prin prisma art. 401,
421 Cod de procedură penală, nu dispun de împuterniciri și respectiv dreptul de a
declara recurs ordinar în cauza inculpatei Nacu Lilia, mai mult că recursurile
declarate în lipsa împuternicirilor, sunt în defavoarea inculpatei Nacu Lilia.
Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit
constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.
În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod
de procedură penală și au declarat recursul ordinar în termen.
Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură
penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să
caseze total hotărârea atacată și să mențină hotărârea primei instanțe, când apelul a
fost greșit admis.
Colegiul penal lărgit menționează că instanța de apel, la adoptarea soluției de
admitere a apelurilor declarate de coinculpata Țîcu Ina cu avocații săi Berliba
Viorel și Ungurean Ivan, precum și de coinculpatul Sterpu Vadim, nu a ținut cont
pe deplin de prevederile art. 401 Cod de procedură penală, și greșit a admis
apelurile declarate.
În acest sens, Colegiul penal lărgit invocă că potrivit art. 401 alin. (1) și (2)
Cod de procedură penală, pot declara apel:
1) procurorul, în ce privește latura penală și latura civilă;
2) inculpatul, în ce privește latura penală și latura civilă. Sentințele de
achitare sau de încetare a procesului penal pot fi atacate și în ce privește temeiurile
achitării sau încetării procesului penal;
3) partea vătămată, în ce privește latura penală;
4) partea civilă și partea civilmente responsabilă, în ce privește latura civilă;
5) martorul, expertul, interpretul, traducătorul și apărătorul, în ce privește
cheltuielile judiciare cuvenite acestora;
15
6) orice persoană ale cărei interese legitime au fost prejudiciate printr-o
măsură sau printr-un act al instanței.
(2) Apelul poate fi declarat în numele persoanelor menționate în alin.(1)
pct.2)-4) și de către apărător sau reprezentantul lor legal.
Din conținutul normelor legale specificate, Colegiul penal lărgit atestă, că
sentința primei instanțe poate fi contestată cu apel doar de persoanele menționate
în art. 401 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, iar apelanții din prezenta speță
(coinculpata Țîcu Ina cu avocații săi Berliba Viorel și Ungurean Ivan, precum și
coinculpatul Sterpu Vadim) nu se încadrează în această listă, nefiind titulari ai
dreptului de a declara apel, deoarece cauză penală în privința lui Țîcu Ina și Sterpu
Vadim, prin încheierea Judecătoriei Strășeni (sediul Central) din 15 decembrie
2018, a fost disjunsă în procedură separată, iar prin sentința contestată în prezenta
speță, prima instanță s-a expus doar în privința vinovăției lui Nacu Lilia, fără a
afecta în careva mod drepturile persoanelor în privința cărora cauza penală a fost
disjunsă în procedură separată și în privința cărora, instanța de judecată care va
examina cauza conducându-se de principiile stipulate la art. 26, 27 Cod de
procedură penală, se va pronunța în cauza respectivă independent de soluția
adoptată în prezenta cauză în privința lui Nacu Lilia, care va putea fi audiată ca
martor în cauza disjunsă cu privire la ceilalți inculpați.
Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că nu pot fi considerate ca
persoane care pot declara apel împotriva sentinței, conform prevederilor art. 401
Cod de procedură penală, coinculpații în privința cărora cauza a fost disjunsă
pentru examinare în procedură separată, or o asemenea abordare ar putea duce la
încălcarea drepturilor persoanei din cauza respectivă, mai mult că în speță
inculpata Nacu Lilia, prin cererea sa autentică a solicitat examinarea cauzei în
procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, cerere ce a
fost admisă, aceasta beneficiind de reducerile de pedeapsă stipulate la art. 3641
alin. (8) Cod de procedură penală. Totodată, e de reținut că o eventuală admitere a
apelurilor declarate de persoane fără calitate procesuală în speță, ar afecta dreptul
inculpatei Nacu Lilia la un proces echitabil, or ultima nu a contestat cu apel
sentința primei instanțe, fiind de acord cu soluția adoptată în privința ei și sentința
prin neatacare urma să intre în vigoare.
Totodată, Colegiul penal lărgit notează că faptul reflectării numelor
coinculpaților Țîcu Ina și Sterpu Vadim în fapta constatată de prima instanță, nu
poate fi luat în considerare decât ca o eroare materială la descrierea faptei
constatate, ce poate fi corectată conform prevederilor art. 249 Cod de procedură
penală, or această sentință nu a provocat careva repercusiuni asupra coinculpaților
recurenți, care au procesul penal disjungat pentru examinare în procedură separată,
pe parcursul căruia în privința lor vor fi respectate toate principiile, toate drepturile
16
la apărare prevăzute atât de Codul de procedură penală, cât și de art. 6 al
Convenției pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale.
În consecință, Colegiul penal lărgit din alte motive constată că recursul
ordinar declarat urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei instanței de apel ca
fiind total greșită, cu menținerea sentinței primei instanțe, deoarece s-a confirmat
că instanța de apel a admis greșit apelurile declarate de persoane care nu sunt în
drept să declare apel și a casat incorect, total sentința de condamnare în privința
inculpatei Nacu Lilia.
Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de către avocații Berliba Viorel și
Ungurean Ivan în numele coinculpatei Țîcu Ina, casează total decizia Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 26 aprilie 2019, în cauza penală privind-o pe
Nacu Lilia Xxxxxxx, cu menținerea sentinței Judecătoriei Strășeni (sediul Central)
din 20 decembrie 2018 în aceeași cauză.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 12 martie 2020.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
Boico Victor
17
11 februarie 2020 Dosar Nr .1ra-213/2020
O p i n i e s e p a r a t ă
a judecătorului Anatolie Țurcan
Conform art.art.339 alin.(7), 340 alin.(3) Cod de procedură penală.
Prin sentința Judecătoriei Strășeni sediul Central din 20 decembrie 2018, pe
baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de
procedură penală, Nacu Lilia a fost condamnată în baza art.324 alin.(1) Cod
penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 3 ani închisoare, cu suspendarea condiționată
a pedepsei pe un termen de doi ani, amendă în mărime de 3 700 unități
convenționale, echivalentul a 185 000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa
funcții publice pe un termen de 5 ani.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 aprilie
2019, au fost admise apelurile declarate de către Țîcu Ina și avocații acesteia, cu
casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a lui Nacu Lilia
în baza art.324 alin.(1) Cod penal, cu stabilirea acelorași pedepse.
În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, prima instanță a
constatat comiterea faptei infracționale săvârșite de Nacu Lilia, Țîcu Ina și Sterpu
Vadim, deși în privința ultimilor cauza penal este disjunsă.
Astfel, analizând lucrările dosarului penal, instanța de apel a stabilit că
după dispunerea disjungerii, instanța de judecată nu mai era competentă să se
expună referitor la acțiunile celor doi, însă a indicat fapte ca fiind comise de către
aceștia.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 11
februarie 2020, a fost admis recursul ordinar declarat de avocați în numele
coinculpatei Nacu Lilia, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea
sentinței.
Instanța de recurs a reținut că, coinculpații Țîcu Ina și Sterpu Vadim nu
fac parte din persoanele care pot declara apel conform prevederilor art.401 Cod
de procedură penală.
Prin urmare, Colegiul penal lărgit investit cu soluționarea recursurilor
ordinare, a conchis că instanța de apel incorect a dispus admiterea apelurilor
coinculpatei și avocaților acesteia, indicând că, în cauza respectivă aceste
persoane nu au statut procesual, dânșii având statut de inculpat în cauza penală
ce urmează a fi judecată în primă instanță, conform procedurii generale.
În conformitate cu art.art.339-340 Cod de procedură penală, expun opinia
că se impunea adoptarea următoarei soluții:
1.admiterea recursurilor ordinare;
2.casarea totală a deciziei instanței de apel, a sentinței instanței de fond și a
încheierii privind disjungerea cauzei penale în privința celorlalte două persoane,
18
privind examinarea acesteia în procedura prevăzută la art.3641 Cod de procedură
penală;
3.dispunerea judecării cauzei în prima instanță, în procedură generală.
Opinia separată o susțin reieșind din următoarele considerente:
- de către instanța de recurs a fost menținută sentința, argumentându-se în
mod controversat, pe de o parte - că persoanele în cauză nu au statut procesual
conform art.401 CPP și totodată, în sens contrar - că Țîcu Ina și Sterpu Vadim
sânt coinculpați în prezenta cauză penală disjunsă (care de fapt conține aceleași
acuzații ca și acuzațiile față de Nacu Lilia, în speță persistând situația de
indivizibilitate);
- instanța de apel a recunoscut că sânt lezate drepturile persoanelor fizice
vizate direct în partea constatatoare a sentinței de condamnare, în care aceștia
sânt indicați nominal că au comis infracțiunile;
- instanța de recurs nu sa expus asupra motivelor invocate în recursul
avocaților declarat în numele coinculpatei Țîcu Ina, motivând că de fapt
reflectarea numelor acesteia și a coinculpatului Sterpu Vadim, în privința
cărora cauza penală a fost disjunsă, poate fi apreciat (interpretat) doar ca o
eroare materială, ce nu a provocat careva repercusiuni asupra coinculpaților
recurenți, fiind respectat dreptul la apărare a persoanelor vizate și totodată
exigențele din art.6 CțEDO, art.art.23, 26 din Constituția Republicii Moldova și
art.8 Cod de procedură penală.
Anume din necesitatea de a respecta dreptul persoanelor la apărare, precum
și de a evita lezarea acestor drepturi, am intervenit cu propunerea de adopta o
soluție conform art.415 alin.(1) pct.3) Cod de procedură penală.
Pentru aceste motive am considerat că, în speță, ar fi corectă doar soluția de
admitere a recursului ordinar declarat, cu casarea hotărârilor și remiterea cauzei
pentru judecare în instanța de fond, în procedură generală, în privința tuturor
inculpaților.
Judecător Anatolie Țurcan
19