1ra-213/2020 — art. 324 alin. 1 CP

1ra-213/2020 — art. 324 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-213/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

11 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocații Berliba Viorel și Ungurean Ivan în numele coinculpatei Țîcu Ina, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 aprilie

2019, în cauza penală privind-o pe

Nacu Lilia Xxxxx, născută la xxxx, originară din s.

xxx, r-nul xxx și domiciliată în or. xxx, str. xxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

2018, au fost respinse cererile inculpaților Țîcu Ina și Sterpu Vadim învinuiți în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 325 alin. (1) Cod penal, privind

examinarea cauzei în procedura simplificată în baza probelor administrate în faza

de urmărire penală și dispusă disjungerea cauzei penale în privința acestora în

procedură separată.

1.1. Prin sentința Judecătoriei Strășeni (sediul Central) din 20 decembrie

2018, cauza fiind examinată în procedura simplificată, prevăzută de art. 3641 Cod

de procedură penală, Nacu Lilia a fost recunoscută vinovată de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de

3 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia în temeiul art.

90 Cod penal, pe o perioadă de probațiune de 2 ani, precum și amendă în mărime

de 3700 unități convenționale ce constituie 185000 lei, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții publice și de demnitate publică pe un termen de 5 ani.

De asemenea, s-a dispus încasarea de la Nacu Lilia în beneficiul statului a

cheltuielilor judiciare în mărime de 700 lei, în rest, solicitarea de încasare a

cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată.

1

Totodată, s-a dispus încasarea din contul inculpatei Nacu Lilia în beneficiul

statului, suma de 19660 lei, echivalentul a 1000 euro, ca bunuri rezultate din

infracțiune.

Cu referire la soarta corpurilor delicte, prima instanță a dispus că o va hotărî

instanța care va examina cauza penală în privința celorlalți doi inculpați.

1.2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că inculpata Nacu

Lilia, exercitând funcția de ofițer superior de urmărire penală în cadrul Secției de

Urmărire Penală a Inspectoratului de Poliție Strășeni, fiind în conformitate cu

prevederile art. 123 alin. (1) din Codul penal și art. 2 din Legea cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, persoană

publică, având în virtutea acestei funcții permanent drepturi și obligații în vederea

exercitării funcțiilor autorității publice, acceptând benevol restricțiile impuse de

actele normative pentru a nu fi comise acțiuni ce pot conduce la folosirea situației

de serviciu și a autorității sale în interese personale, de grup și în alte interese decât

cele de serviciu, contrar atribuțiilor funcționale, reglementate de art. 22 alin. (1) lit.

a), c), d), f), fl ), g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului

public, art. 2 din Legea nr. 25 din 22.02.2008 privind Codul de conduită al

funcționarului public, contrar prevederilor art. 4 a Legii cu privire la activitatea

Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27.12.2012, conform căreia activitatea

Poliției se desfășoară exclusiv în baza și pentru executarea legii în interesul

persoanei, al comunității și în sprijinul instituțiilor statului, pentru apărarea

drepturilor și libertăților fundamentale și demnității umane, prevăzute în Declarația

universală a drepturilor omului, în Convenția europeană pentru apărarea drepturilor

omului și libertăților fundamentale, în Constituția Republicii Moldova, în

conformitate cu principiile legalității, respectării drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului, contrar prevederilor art. 7 alin. (2) din Legea nr. 25 din

22.02.2008 privind Codul de conduită a funcționarului public, care stabilește că

funcționarul public are obligația să se abțină de la orice act sau faptă care poate

prejudicia imaginea, prestigiul sau interesele legale ale autorității publice; contrar

art. 15 lit. d), e) și j) al Legii nr. 90 din 25.04.2008 cu privire la prevenirea și

combaterea corupției, care prevede fapta de comportament corupțional,

beneficierea de privilegii pentru a obține pentru sine sau pentru alte persoane a

bunurilor profitând de situația de serviciu; primirea de la orice persoană fizică sau

juridică de cadouri sau avantaje, care le pot influența corectitudinea în exercitarea

funcției; având potrivit pct. 9.1 a) și 9.2 a fișei de post, și prevederilor art. 57 Cod

de procedură penală, atribuții de serviciu în domeniul cercetării calitative și sub

toate aspectele a infracțiunilor ce țin de competența lor, propune procurorului

clasarea cauzei penale.

2

Pe parcursul lunii ianuarie 2018, aflându-se pe teritoriul mun. Strășeni,

activând în funcția de ofițer superior de urmărire penală a Inspectoratului de poliție

Strășeni, fiind persoană publică, având în virtutea acestei funcții, permanent

drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, fiind

obligată în conformitate cu obligațiunile funcționale de a efectua urmărirea penală

în cauzele penale aflate în gestiune în limitele competenței sale, să se călăuzească

în exercitarea atribuțiilor, de legislația în vigoare, să fie obiectivă și imparțială,

contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, exercitând urmărirea

penală pe cauza penală nr. 2017330603, pornită pe faptul acțiunilor de huliganism

comise de către Baciu Toader, a pretins, precum și a acceptat oferta de la ultimul

prin intermediul colegului său de serviciu ofițerul de urmărire penală Sterpu Vadim

și ofițerul operativ de sector al Inspectoratului de poliție Strășeni, Țîcu Ina, în

privința cărora cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată, mijloace

bănești ce nu i se cuvin în sumă de 1000 euro, pentru îndeplinirea unei acțiuni în

exercitarea funcției sale contrar acesteia, manifestată prin întocmirea raportului cu

propunerea de încetare a urmăririi penale întocmit la data de 26 ianuarie 2018.

Astfel, întru realizarea intenției infracționale, pe parcursul lunii ianuarie

2018, a acceptat oferta, enunțată de către Țîcu Ina prin intermediul lui Sterpu

Vadim, în interesele lui Baciu Toader, pretinzând de la ultimul, prin intermediul lui

Sterpu Vadim și Țîcu Ina, suma de 1000 euro, pentru a emite raportul de încetare a

urmăririi penale pe cauza penală nr. 2017330603.

Ulterior, Nacu Lilia, continuându-și faptele infracționale, acționând conform

înțelegerii cu Sterpu Vadim, Țîcu Ina și Baciu Toader, aflându-se în mun. Strășeni,

fiind în procesul de examinare a cauzei penale nr. 2017330603, aflate în gestiune, a

emis, la data de 26 ianuarie 2018 raportul cu propunerea de încetare a urmăririi

penale, prin care a propus scoaterea de sub urmărire penală a bănuitului Baciu

Toader din motivul lipsei elementelor infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1)

Codul penal, clasarea cauzei penale, cu pornirea unei proceduri contravenționale

separat în privința acestuia.

2.1. Coinculpata Țîcu Ina cu avocații Berliba Viorel și Ungurean Ivan, prin

care au solicitat casarea totală a sentinței, deoarce au fost prejudiciate interesele

legitime ale lui Țîcu Ina, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

de prima instanță, în procedură generală, cu constatarea dacă a avut loc sau nu

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale lui Țîcu Ina, prin prisma art. 6

CEDO.

În argumentarea apelului, apelanții au invocat că:

- Nacu Lilia, Țîcu Ina și Sterpu Vadim figurează în calitate de coinculpați în

comiterea infracțiunii de corupere (corupere pasivă și corupere activă), în

3

particular Lilia Nacu referitor la infracțiunea prevăzută la art. 324 alin. (1) Cod

penal, iar Țîcu Ina și Sterpu Vadim - referitor la infracțiunea prevăzută la art. 325

alin. (1) Cod penal;

- disjungând din cauza penală nr. 2018970018, materialele cauzei care au

vizat-o pe Nacu Lilia, însă Țîcu Ina și Sterpu Vadim nu au fost audiați în calitate

de martori. Nacu Lilia este inclusă în lista persoanelor care urmează a fi citate în

instanța de judecată și cu siguranță procurorii urmau să solicite audierea acesteia în

calitate de martor suplimentar;

- deși și Nacu Lilia, Țîcu Ina și Sterpu Vadim, au calitate de coinculpați în

comiterea infracțiunii prevăzută la art. 324 alin. (1) Cod penal, respectiv, art. 325

alin. (1) Cod penal, cert este faptul că instanța de judecată nu putea neglija faptul

examinării în procedură generală a cauzei respective, cu atât mai mult, că au fost

examinate mijloacele de probă privind coinculpații Țîcu Ina și Sterpu Vadim;

- Procuratura Anticorupție nu a solicitat, iar prima instanță nu a audiat pe

Țîcu Ina și Sterpu Vadim în calitate de martori pe baza examinării materialelor

cauzei penale referitor la Nacu Lilia, vizați în aceeași cauză penală, în calitate de

coinculpați. În acest sens, s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, inclusiv

dreptul la egalitatea armelor și apărare, cu toate că Țîcu Ina și Sterpu Vadim puteau

face declarații pertinente si concludente asupra circumstanțelor cauzei respective,

inclusiv asupra persoanei vizate - Nacu Lilia și asupra relațiilor cu aceasta. Or, la

baza probării vinovăției inculpatei Nacu Lilia, prima instanță a plasat și anumite

probe acumulate în cadrul urmăririi penale și acceptate de către inculpata Nacu

Lilia, neavând careva obiecții;

- decizia de a separa anumite materiale ale cauzei penale și utilizarea

ulterioară a elementelor de probă care rezultă din procedura accelerată (la 15

decembrie 2018 au fost disjunse materialele din cauza penală nr. 2018970018, iar

la 20 decembrie 2018 a fost pronunțată sentința motivata) prejudiciază irecuperabil

interesele legitime ale lui Țîcu Ina și Sterpu Vadim;

- nu a existat nici o motivare sau obligație procesuală de a separa

procedurile, decât scopul aparent al obținerii unor declarații denaturate în raport cu

Țîcu Ina și Sterpu Vadim și cu faptele comise de către aceștia;

- atât în calitate de martor, cât și în altă calitate, Țîcu Ina și Sterpu Vadim nu

au participat la examinarea cauzei penale nr. 48-1-2398-29052018 (1-214/2018), în

care a fost vizată Nacu Lilia, fapt care pune în evidență momentul că nu a fost

posibil de a aduce dovezi sau contesta deciziile sau probele referitoare la acest caz;

- declarațiile lui Nacu Lilia, care este o persoană-cheie în cauza penală

referitor la infracțiunea de corupere, în care coinculpați figurează și Țîcu Ina, și

Sterpu Vadim (cauza penală nr. 2018970018) nu pot fi credibile. Or, aceste

declarații vin ca urmare a unei învinuiri de comitere a infracțiunii prin implicarea

4

tuturor inculpaților și este evident interesul din partea lui Nacu Lilia în rezultatul

procedurilor derulate;

- prin dosarul nr.48-1-2398-29052018(1-214/2018) care a fost condamnată

Nacu Lilia pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (1) Cod penal al

RM, nefiind atrași în proces și Țîcu Ina și Sterpu Vadim, a fost examinat cu

încălcarea standardelor naționale și internaționale în materie, fiind prejudiciate

irecuperabil interesele legitime ale lui Țîcu Ina și Sterpu Vadim, inclusiv dreptul la

apărare, dreptul la un proces echitabil (egalitatea armelor și contradictorialitatea),

prezumția nevinovăției etc;

- procedura simplificată, acceptată de către instanța de judecată, a fost

viciată, prin prisma lipsei obiectivității și imparțialității la aprecierea probelor, ca

fiind pertinente, concludente, veridice și suficiente, impunându-se judecarea cauzei

în procedură generală;

- deși Nacu Lilia a recunoscut în ședința de judecată în totalitate faptele

indicate în rechizitoriu, nesolicitând administrarea de probe noi, instanța a admis o

interpretare extensivă defavorabilă, trasată de către partea acuzării, și a condamnat-

o pe Nacu Lilia pe baza unei norme, care nu conține un temei juridic al răspunderii

penale pentru faptele acesteia, adică nu sunt încadrate juridic în mod corect. Pe

baza acestei condamnări ilegale, sunt afectate și interesele legale ale coinculpaților

Țîcu Ina și Sterpu Vadim. Or, se precizează de către partea acuzării precum că

Nacu Lilia a comis infracțiunea de corupere pasivă, prevăzută de art. 324 alin. (1)

Cod penal, iar Țîcu Ina și Sterpu Vadim au comis infracțiunea de corupere activă,

prevăzută de art. 42 alin. (3) (respectiv alin. (5), art. 325 alin. (l) Cod penal;

- pe măsură ce nu a fost încadrată juridic corect fapta coinculpatei Nacu Lilia

în comiterea infracțiunii de corupere pasivă, prevăzută de art. 324 alin. (l) Cod

penal, se atestă o încadrare juridică abuzivă și contrară legii a faptelor comise de

către Țîcu Ina și Sterpu Vadim. Se constată lipsa temeiului juridic al răspunderii

penale a lui Nacu Lilia conform art. 324 alin. (1) Cod penal, iar instanța de

judecată nici nu a dat apreciere încadrării juridice incorecte a faptelor comise de

către aceasta, precum și în afara unor probe pertinente, concludente, veridice și

suficiente.;

- prima instanță nici nu a constatat aceste semne obiective și subiective

constitutive ale infracțiunii de corupere pasivă, iar probele administrate de către

instanță chiar denotă un alt tablou faptic, care nicidecum nu este incident

infracțiunii de corupere pasivă comisă de către Nacu Lilia;

- o încadrare juridică eronată a faptelor lui Nacu Lilia poate angaja o

răspundere penală abuzivă și a coinculpaților Țîcu Ina și Sterpu Vadim, pentru

infracțiunea de corupere activă (art. 325 alin. (1) Cod penal);

5

-este incorectă abordarea instanței de judecată, care conchide și

generalizează, precum că „din analiza coroborată a probatoriului mai sus

prezentat, administrat în cauza, se constată ca a fost răsturnată prezumția de

nevinovăție a inculpatei Lilia Nacu, iar acțiunile acesteia au fost corect încadrate

în prevederile art. 324 alin. (1) Codul penal al RM, ca corupere pasivă, fiind

respectate prevederile art. 101 Codul de procedură penală a RM din punct de

vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu,

din punct de vedere al coroborării lor". Or, nu poate fi reținută, în faptele unei

singure persoane și fapta prejudiciabilă de pretindere de bani, și cea de acceptare a

ofertei;

- în context, inițiativa derivă de la persoane diferite, în cazul pretinderii

această inițiativă aparținând coruptului, în cazul acceptării ofertei - corupătorului;

- nu se cunoaște care a fost conținutul ofertei acceptate, din materialele

cauzei penale rezultând doar conținutul remunerației ilicite în formă de bani în

valoare de 1000 Euro;

- nu s-a pus în valoare legătura directă și nemijlocită între scopul infracțiunii

real invocat de către Nacu Lilia, și anume "încetarea cauzei penale în privința lui

Baciu Toader contra unei sume de bani, și limitele atribuțiilor de serviciu ale lui

Nacu Lilia";

- nu a fost elucidat conținutul atribuțiilor de serviciu ale lui Nacu Lilia prin

prisma scopului prevăzut de lege și care a fost legătura acestuia cu materializarea

reală și nemijlocită a scopului lui Baciu Toader de către alte persoane (în particular

de către procurorul de caz - Gurev Ana);

- pe măsură ce interesul real în materializarea unor fapte infracționale

aparținea lui Baciu Toader, iar Nacu Lilia a declarat în fața instanței de fond că

„nici cu Țîcu Ina și nici cu Baciu Toader n-a discutat referitor la bani", atunci nu

este clară legătura directă și nemijlocită de la corupător la corupt, adică de la

Sterpu Vadim la Nacu Lilia, în aceeași măsură ca și cum ar fi fost de la Țîcu Ina la

Nacu Lilia și de la Baciu Toader la Nacu Lilia;

- se certifică necesitatea abuzivă de a supune răspunderii penale pe Nacu

Lilia în baza art. 324 alin. (1) Cod penal, în lipsa unor probe pertinente,

concludente, veridice și suficiente, accentuându-se necesitatea și posibilitatea de ai

supune răspunderii penale și pe Sterpu Vadim și Țîcu Ina în comiterea infracțiunii

de corupere activă;

- din analiza probelor, rezultă că Nacu Lilia nu a comis infracțiunea de

corupere pasivă, dar un trafic de influență în modalitatea cumpărării de influență.

Această influență era necesară pentru Baciu Toader, care a și cumpărat-o, prin

intermediul lui Țîcu Ina și a lui Sterpu Vadim, aceștia fiind participanți la

infracțiunea de trafic de influență în modalitatea cumpărării de influență;

6

- este evident că Țîcu Ina și Sterpu Vadim și-au recunoscut pe deplin

vinovăția, însă încadrarea juridică corectă a depins de partea acuzării și de instanța

de judecată. Din motiv că prima instanță a admis examinarea cauzei penale în

privința lui Nacu Lilia în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, încadrând incorect faptele comise de aceasta, astfel au fost

prejudiciate interesele legitime ale lui Țîcu Ina și Sterpu Vadim, faptele cărora

urmau a fi încadrate în baza traficului de influență în modalitatea vânzării de

influență.

2.2. Inculpatul Sterpu Vadim, care a solicitat casarea sentinței primei

instanțe în privința lui Nacu Lilia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit de prima instanță, în procedură generală, cu constatarea dacă a

avut loc sau nu încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale lui Sterpu

Vadim, prin prisma art. 6 CEDO, în argumentarea apelului fiind invocate

argumentele și motivele similare din apelul descris la pct. 2.1. a prezentei decizii.

2019, au fost admise apelurile declarate, casată integral sentința și pronunțată o

nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Nacu Lilia a

fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (1)

Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 3 ani închisoare, cu suspendarea

condiționată a executării acesteia în temeiul art. 90 Cod penal, pe o perioadă de

probațiune de 2 ani, precum și amendă în mărime de 3700 unități convenționale ce

constituie 185000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de

demnitate publică pe un termen de 5 ani.

De asemenea, s-a dispus încasarea de la Nacu Lilia în beneficiul statului a

cheltuielilor judiciare în mărime de 700 lei, în rest, solicitarea de încasare a

cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Totodată, s-a dispus încasarea din contul inculpatei Nacu Lilia în beneficiul

statului, suma de 19660 lei, echivalentul a 1000 euro, ca bunuri rezultate din

infracțiune.

Cu referire la soarta corpurilor delicte, instanța de apel a dispus că o va

hotărî instanța care va examina cauza penală în privința celorlalți doi inculpați.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță a

constatat comiterea faptei infracționale săvârșite de către Nacu Lilia, Țîcu Ina și

Sterpu Vadim, deși în privința ultimilor cauza penală a fost disjungată,

neparticipînd la examinarea cauzei penale nr. 1-214/2018. În acest sens, instanța de

apel a notat că, în afară de fapta inculpatei Nacu Lilia, prima instanță a constatat și

fapta comisă de către Țîcu Ina și Sterpu Vadim, deși instanța respectivă, după

dispunerea disjungerii, nu mai era competentă să se expună referitor la acțiunile

acestor două persoane. Astfel, prima instanță a încălcat prevederile art. 385 alin. (l)

7

Codul de procedură penală, prin indicarea unor fapte ca fiind comise de persoane

în privința cărora nu examina cauza penală.

Instanța de apel a constatat că Nacu Lilia, exercitând funcția de ofițer

superior de urmărire penală în cadrul Secției de Urmărire Penală a Inspectoratului

de Poliție Strășeni, fiind în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (1) din Codul

penal și art. 2 din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului

public nr. 158-XVI din 04.07.2008, persoană publică, avînd în virtutea acestei

funcții permanent drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității

publice, acceptând benevol restricțiile impuse de actele normative pentru a nu fi

comise acțiuni ce pot conduce la folosirea situației de serviciu și a autorității sale în

interese personale, de grup și în alte interese decât cele de serviciu, contrar

atribuțiilor funcționale, reglementate de art. 22 alin. (1) lit. a), c), d), f), f1), g) din

Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, art. 2 din Legea

nr. 25 din 22.02.2008 privind Codul de conduită al funcționarului public, contrar

prevederilor art. 4 a Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr.

320 din 27.12.2012, conform căreia activitatea Poliției se desfășoară exclusiv în

baza și pentru executarea legii în interesul persoanei, al comunității și în sprijinul

instituțiilor statului, pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale și

demnității umane, prevăzute în Declarația universală a drepturilor omului, în

Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților

fundamentale, în Constituția Republicii Moldova, în conformitate cu principiile

legalității, respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, contrar

prevederilor art. 7 alin. (2) din Legea nr. 25 din 22.02.2008 privind Codul de

conduită a funcționarului public, care stabilește că funcționarul public are obligația

să se abțină de la orice act sau faptă care poate prejudicia imaginea, prestigiul sau

interesele legale ale autorității publice; contrar art. 15 lit. d), e) și j) al Legii nr. 90

din 25.04.2008 cu privire la prevenirea și combaterea corupției, care prevede fapta

de comportament corupțional, beneficierea de privilegii pentru a obține pentru sine

sau pentru alte persoane a bunurilor profitând de situația de serviciu; primirea de la

orice persoană fizică sau juridică de cadouri sau avantaje, care le pot influența

corectitudinea în exercitarea funcției; având potrivit pct. 9.1 a) și 9.2 a fișei de

post, și prevederilor art. 57 Cod de procedură penală, atribuții de serviciu în

domeniul cercetării calitative și sub toate aspectele a infracțiunilor ce țin de

competența lor, propune procurorului clasarea cauzei penale.

Pe parcursul lunii ianuarie 2018, aflându-se pe teritoriul mun. Strășeni,

activând în funcția de ofițer superior de urmărire penală a Inspectoratului de poliție

Strășeni, fiind persoană publică, având în virtutea acestei funcții, permanent

drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, fiind

obligată în conformitate cu obligațiunile funcționale de a efectua urmărirea penală

8

în cauzele penale aflate în gestiune în limitele competenței sale, să se călăuzească

în exercitarea atribuțiilor, de legislația în vigoare, să fie obiectivă și imparțială,

contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, exercitând urmărirea

penală pe cauza penală nr. 2017330603, pornită pe faptul acțiunilor de huliganism

comise de către Baciu Toader, a pretins, precum și a acceptat oferta de la ultimul

prin intermediul a două persoane, în privința cărora cauza penală a fost disjunsă

într-o procedură separată, mijloace bănești ce nu i se cuvin în sumă de 1000 euro,

pentru îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale contrar acesteia,

manifestată prin întocmirea raportului cu propunerea de încetare a urmăririi penale

întocmit la data de 26 ianuarie 2018. Astfel, întru realizarea intenției infracționale,

pe parcursul lunii ianuarie 2018, a acceptat oferta, enunțată de către o persoană

prin intermediul unei alte, în interesele lui Baciu Toader, pretinzând de la ultimul,

prin intermediul celor două persoane, suma de 1000 euro, pentru a emite raportul

de încetare a urmăririi penale pe cauza penală nr. 2017330603. Ulterior, Nacu

Lilia, continuându-și faptele infracționale, acționând conform înțelegerii cu cele

două persoane și Baciu Toader, aflându-se în mun. Strășeni, fiind în procesul de

examinare a cauzei penale nr. 2017330603, aflate în gestiune, a emis, la data de 26

ianuarie 2018 raportul cu propunerea de încetare a urmăririi penale, prin care a

propus scoaterea de sub urmărire penală a bănuitului Baciu Toader din motivul

lipsei elementelor infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Codul penal, clasarea

cauzei penale, cu pornirea unei proceduri contravenționale separate în privința

acestuia.

Instanța de apel a calificat acțiunile lui Nacu Lilia în baza art. 324 alin. (1)

Cod penal, coruperea pasivă, adică acceptarea ofertei, pretinderea, prin mijlocitor,

de către o persoană publică de bani, ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a îndeplini

acțiuni în exercitarea funcției sale contrar acesteia.

Totodată, instanța de apel a menționat că vinovăția inculpatei Nacu Lilia în

comiterea infracțiunii imputate este dovedită pe deplin. Probele administrate la

faza de urmărire penală sunt pertinente, concludente, utile și veridice și

coroborează între ele, fiind probele stipulate în rechizitoriu. Inculpata a recunoscut

integral vinovăția atât în cadrul ședinței primei instanțe, cât și în cadrul ședinței

instanței de apel. În prima instanță, la solicitarea inculpatului, cauza a fost

examinată în procedura simplificată pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală.

Instanța de apel a atestat că opțiunea de recunoaștere a vinovăției și

solicitarea de a se examina cauza pe baza probelor administrate la faza de urmărire

penală este un drept discreționar și exclusiv al inculpatului. Fiecare persoană, care

are statutul de inculpat, poate solicita cele sus-menționate. Legislația procesual-

penal nu stabilește restricție nici în cazul în care cauza penală este transmisă în

9

judecată în privința mai multor inculpați. La caz, opunerea celorlalți inculpați sau

impresia celorlalți inculpați că se agravează cumva situația acestora nu constituie

un impediment pentru acceptarea cererii celuilalt inculpat de examinare a cauzei

sale în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală.

Modalitatea de apărare a unui inculpat nu poate depinde de modalitatea de apărare

a celorlalți inculpați.

În aceiași ordine de idei, instanța de apel a indicat că pentru instituirea unui

just echilibru dintre interesele justiției, apărarea drepturilor celorlalți inculpați, pe

de o parte, și dreptul persoanei de a se examina cauza sa în procedură simplificată,

a fost instituită posibilitatea audierii în calitate de martor a persoanei respective

(persoana care a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată) în cauza

penală în privința celorlalți inculpați. Deja în următorul proces, instanța de

judecată, după caz, poate audia persoana respectivă și va da apreciere acestor

declarații. Regulile de apreciere a probelor rămân aceleași. Deci, instanța de

judecată va da apreciere declarațiilor martorului respectiv (la caz, Nacu Lilia) în

coroborare cu toate probele examinate. De asemenea, în acel proces nici o probă nu

are o valoare prestabilită sau superioară altor probe. Deci, condamnarea unei

persoane nu implică în mod automat condamnarea celorlalți inculpați. În cel de-al

doilea proces urmează să se analizeze probele atât separat, cât și în coroborare,

urmează să se analizeze admisibilitatea probelor etc. Deci, existența unei soluții de

condamnare a unei persoane nu suprimă drepturile procedurale a celorlalți

inculpați.

De asemenea, instanța de apel a conchis că interesele legitime au fost

prejudiciate în măsura în care numele și prenumele acestor două persoane au fost

menționate în partea în care s-a constatat fapta. Calificarea faptei inculpatei Nacu

Lilia și fapta constatată în prezenta decizie nu le afectează în nici un mod interesele

legitime ale apelanților. Prin urmare, instanța de apel a stabilit că apelanții nu pot

contesta calificarea unei fapte, atât timp cât calificarea faptei acestora (posibila

calificare a faptelor acestora) urmează să fie obiectul unei examinări separate cu

garantarea tuturor drepturilor și intereselor procedurale stabilite.

Subsidiar, instanța de apel a reținut că calificarea faptei comise de către

Nacu Lilia nu este contestată de către procuror și nici de către inculpata Nacu Lilia,

persoane care sunt în drept să conteste sentința în latura penală, iar în ședința de

judecată inculpata Nacu Lilia și apărătorul său au solicitat admiterea apelurilor

declarate, iar asemenea solicitare nu este echivalentă cu exprimarea procesuală a

dezacordului cu soluția adoptată de prima instanță. Exprimarea dezacordului cu

soluția instanței de judecată are loc printr-o singură cale - exercitarea căii de atac

(la caz, a apelului). Inculpata nu a depus apel prin ce a exprimat procesual acordul

10

său cu sentința pronunțată. Deci, în partea calificării faptei, sentința nu a fost

contestată de către subiecții cu drept de a contesta sentința în această parte.

Instanța de apel a mai notat că la individualizarea și stabilirea categoriei și

termenului pedepsei inculpatei Nacu Lilia, va ține cont de prevederile art.7, 61, 75

Cod penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și de scopul

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului.

În acest sens, instanța de apel a reținut că inculpata Nacu Lilia a recunoscut

vina în cele comise, ce nu se consideră circumstanță atenuantă, deoarece

circumstanței respective i s-ar acorda o dublă valență juridică, iar recunoașterea

vinovăției a fost ca condiție la aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură

penală, respectiv fiindu-i redusă 1/3 din pedeapsa cu închisoare aplicată

inculpatului, iar careva circumstanțe agravante nu au fost constatate.

Astfel, instanța de apel a specificat că la stabilirea pedepsei a ținut cont că

inculpata Nacu Lilia vina o recunoaște integral, se căiește de cele comise, are la

întreținere un copii minor. La caz, urmează a fi reținută circumstanța că atitudinea

inculpatei Nacu Lilia după săvârșirea infracțiunii, rezultând din prezentarea sa în

fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului și aprecierea morală

negativă a acțiunilor sale infracționale și având în vedere circumstanțele atenuante

constatate în cauză, instanța de apel a conchis că în speță sunt îndeplinite condițiile

prevăzute de art. 90 Cod penal și ajunge la concluzia că, restabilirea echității

sociale, corectarea și reeducarea acesteia poate fi obținută prin dispunerea

suspendării condiționate a executării pedepsei, cu stabilirea unei perioade de probă.

Totodată, instanța de apel a decis de a confisca din contul inculpatei Nacu

Lilia în beneficiul statului suma de 19660 lei, echivalentul a 1000 euro, ca bunuri

rezultate din infracțiune, care sunt depuși pe contul Trezoreriei de Stat la 22 mai

2018, contul operațiunii PI02/19660.

Ce ține de cheltuielile de judecată solicitate a fi încasate de la inculpata Nacu

Lilia, instanța de apel a considerat rațional și necesar de a încasa de la ultima suma

de 700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate la întocmirea raportului de

expertiză nr. 08 din 17 ianuarie 2018, în rest în pretenția cu privire la încasarea

sumei de 26872 lei cu titlu de cheltuieli judiciare compuse din cheltuielile pentru

salariul procurorului, salariul consultantului procurorului, salariului șoferului,

consumabile, cheltuieli de deplasare și combustibil pentru deplasarea cu

autoturismul, instanța de apel a respins-o ca fiind neîntemeiată, din motiv că nu

sunt prevăzute de legislația în vigoare ca cheltuieli judiciare.

Berliba Viorel și Ungurean Ivan în numele coinculpatei Țîcu Ina, care indică

11

temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură

penală, și solicită casarea totală a deciziei instanței de apel, cu dispunerea

rejudecării cauzei în alt complet de judecată, precum și constatarea faptului că a

avut loc încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale inculpatei Țîcu Ina,

prin prisma art. 6 CEDO.

În argumentarea recursului, recurenții au invocat motive similare cu cele din

cererea de apel, descrise la pct. 2.1. a prezentei decizii, și că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- deși instanța de apel a casat sentința primei instanțe, constatând încălcarea

principiului prezumției nevinovăției în raport cu Țîcu Ina, nu a analizat punctual

criticile invocate de către părți, inclusiv de Nacu Lilia care a solicitat admiterea

apelurilor, Țîcu Ina și Sterpu Vadim, și să se pronunțe pe marginea acestora, ci s-a

limitat doar la expunerea unor fraze generale, menționând că vinovăția inculpatei

Nacu Lilia în comiterea infracțiunii imputate este dovedită pe deplin;

- în apel s-a invocat că prima instanță a avut loc fără o evaluare directă a

declarațiilor lui Țîcu Ina și Sterpu Vadim, cu atât mai mult că martorul solicitat de

partea apărării - Gurev Ana, nu a fost audiat în faza de urmărire penală și nici în

calitate de martor în cadrul examinării cauzei penale, în prima instanță, de

condamnare a lui Nacu Lila. Or, Gurev Ana a fost persoana (procuror) cu funcție

publică, care a luat ultima decizie pe marginea dosarului de huliganism în privința

lui Baciu Toader;

- în cadrul ședinței de judecată din 26 aprilie 2019, partea apărării și Țîcu Ina

au depus o cerere referitor la necesitatea audierii martorilor-cheie Baciu Toader,

deoarece declarațiile martorului respectiv, date în faza de urmărire penală, denotă

cu totul alt tablou faptic, iar, în coroborare cu alte probe, contrazice soluția dată de

către prima instanță, iar instanța de apel a respins nemotivat această cerere;

- audierea în ședința de judecată a martorului Gurev Ana, inclusiv audierea

lui Nacu Lilia, era o cerință obligatorie, chiar și conform art. 3641 Cod de

procedură penală, cu respectarea principiului contradictorialității și a egalității

armelor, precum și cu respectarea dreptului la apărare al lui Țîcu Ina, desființând,

astfel, soluția dată de către prima instanță în partea ce ține de calificarea juridică a

faptelor reținute, iar, pe de altă parte, ar fi constituit un remediu eficient și

echidistant, pentru ca cauza penală în privința lui Țîcu Ina să nu fie examinată cu

încălcarea garanțiilor fundamentale;

- prin referința din 26 aprilie 2019, Nacu Lilia a menționat că, susține cele

indicate în conținutul cererilor de apel declarate, precum că prima instanță a

efectuat o calificare juridică greșită, nu a dat o apreciere corespunzătoare

12

declarațiilor subsemnatei, precum și declarațiilor date de către Sterpu Vadim și

Țîcu Ina la etapa urmăririi penale, în particular din perspectiva coroborării lor,

fiind în mod evident contradictorii cu cele reținute de către instanță în proces de

administrare și apreciere a probelor;

- deși instanța de apel a admis apelurile declarate, prin care s-a solicitat

rejudecarea cauzei în procedură generală, aceasta în mod contradictoriu a rejudecat

cauza cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală;

- deși în referință inculapta Nacu Lilia și-a manifestat dezacordul cu sentința,

în partea calificării juridice a faptei, instanța de apel neveridic a conchis că aceasta

își recunoaște vinovăția;

- instanța de apel nu a cercetat absolut deloc probele, inclusiv nu a verificat

declarațiile și probele materiale examinate de către prima instanță, prin citirea lor

în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal, contrar art. 414 alin. (1)

și (2) C. pr. pen. al RM. Instanța doar a indicat ca a dispus examinarea revindicării,

certificatului medical de la medicul narcolog și psihiatru și cererea de examinare în

baza art. 3641 Cod de procedură penală;

- instanța de apel a acționat contrar art. 413 alin. (3) Cod de procedură

penală, cu toate că Țîcu Ina și partea apărării au solicitat, prin cerere, examinarea

probelor noi, și anume audierea lui Gurev Ana, inclusiv referința din 26 aprilie

2019, depusă de către Nacu Lilia. Cu atât mai mult, că Gurev Ana nu a fost audiată

nici în faza urmăririi penale și nici în prima instanță, însă în procesul-verbal al

ședinței de judecată din 26 aprilie 2019, precum că participanții la proces nu au

probe noi și nu este necesar de cercetat suplimentar probele administrate în faza de

urmărire penală sau în prima instanță, fiind înaintate obiecții. Or în ședința de

judecată din 26 aprilie 2019 au fost prezentate spre examinare probe noi;

- declarațiile lui Nacu Lilia și ale lui Baciu Toader, care au fost examinate în

prima instanță, se contestă de Țîcu Ina, iar instanța de apel ar fi trebuit să îi audieze

pe aceștia, conform regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă

instanță. Instanța de apel nu a audiat aceste persoane contrar art. 414 alin. (3) Cod

de procedură penală;

- instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele

cercetate de prima instanță, dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a

instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal art. 414 alin. (6) CCod

de procedură penală;

- nu este clar, prin admiterea apelului și casării totale a sentinței, care este

natura juridică și ce consecințe juridice produce încheierea instanței de judecată

privind acceptarea procedurii speciale în privința lui Nacu Lilia. Cu atât mai mult,

că Nacu Lilia a înaintat personal pretenții privind calificarea juridică a faptei în

raport cu materialele cauzei;

13

- instanța de apel nu și-a îndeplinit obligația de a rejudeca cauza după

regulile primei instanțe, inclusiv în procedură generală, contrar art. 419 Cod de

procedură penală și, respectiv, de a pune la baza hotărârii adoptate acele probe,

care trebuiau de a fi cercetate în condițiile nemijlocirii și contradictorialității, în

ședință de judecată, oferind posibilitatea lui Țîcu Ina și Sterpu Vadim de a se apăra

efectiv;

- problema de drept de importanță generală abordată se referă la mecanismul

de respectare a dreptului la un proces echitabil, încât, procedându-se în asemenea

mod, instanța de apel a admis încălcarea art. 6 par. 1) din CEDO, or instanța de

apel nu s-a pronunțat pe toate alegațiile avocatului invocate în cererea de apel și nu

a făcut o analiză minuțioasă a chestiunilor criticate de către părți, precum și nu a

examinat probele în ședință de judecată și, astfel, nu a soluționat fondul apelului

declarat și nu a formulat o motivare corespunzătoare vizavi de chestiunile care au

importanță decisivă în cauză;

- motivarea instanței de apel de constatare a vinovăției lui Nacu Lilia în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (1) Cod penal, este insuficientă și

nejustificată, or concluziile instanței de apel formulate poartă un caracter generic

asupra operațiunii de cercetare și verificare a probelor, fără a putea identifica o

motivare elementară, iar așa cum examinarea probelor constituie elementul-cheie

la pronunțarea unei hotărâri corecte și legale, lăsarea fără apreciere și aprecierea

abstractă a acestora duce la pronunțarea unei hotărâri incomplete, neîntemeiate,

nemotivate și cu o doză sporită de incertitudine asupra calității efectuării actului de

justiție;

- încadrarea juridică corectă a faptei lui Nacu Lilia, ar fi indicat la lipsa

temeiului juridic al răspunderii penale a lui Țîcu Ina, pe învinuirea acesteia în baza

art. 325 alin. (1) Cod penal;

- deși Nacu Lilia a recunoscut în totalitate faptele indicate în rechizitoriu,

nesolicitând administrarea de noi probe, instanța a admis o interpetare extensivă

defavorabilă, trasată de partea acuzării și condamnat-o pe Nacu Lilia în baza unei

norme, care nu conține temei juridic al răspunderii penale pentru faptele acesteia,

nefiind încadrate în mod corect, prin ce au fost afectate și interesele legale a

coinculpaților Țîcu Ina și Sterpu Vadim;

- nici prima instanță și nici instanța de apel nu a constatat elementele

subiective sau obiective a infracțiunii de corupere pasivă, care din probele

administrate reflectă un alt tablou factologic.

(1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează

pentru inadmisibilitatea acestuia, din motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și

de conținut, prevăzute de art. 429 și art. 420 Cod de procedură penală.

14

Acesta a invocat că prin prisma prevederilor art. 401 alin. (2) în coroborare

cu art. 421, 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul din speță este declarat

de avocații Berliba Viorel și Ungurean Ivan și Țîcu Ina, care nu au calitate de

subiect procesual în cauza dată și nu sunt în drept să conteste decizia instanței de

apel.

La acest aspect, a mai menționat că din materialele cauzei penale rezultă că

avocații nominalizați sunt apărătorii inculpatei Țîcu Ina, în privința căreia cauza

penală a fost disjunsă pentru examinare în procedură separată, în procedură

generală.

Totodată, acesta notează că avocații Berliba Viorel și Ungurean Ivan nu au

fost împuterniciți de către inculpata Nacu Lilia în conformitate cu prevederile art.

70 alin. (1) Cod de procedură penală, respectiv avocații ei, prin prisma art. 401,

421 Cod de procedură penală, nu dispun de împuterniciri și respectiv dreptul de a

declara recurs ordinar în cauza inculpatei Nacu Lilia, mai mult că recursurile

declarate în lipsa împuternicirilor, sunt în defavoarea inculpatei Nacu Lilia.

constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod

de procedură penală și au declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să

caseze total hotărârea atacată și să mențină hotărârea primei instanțe, când apelul a

fost greșit admis.

Colegiul penal lărgit menționează că instanța de apel, la adoptarea soluției de

admitere a apelurilor declarate de coinculpata Țîcu Ina cu avocații săi Berliba

Viorel și Ungurean Ivan, precum și de coinculpatul Sterpu Vadim, nu a ținut cont

pe deplin de prevederile art. 401 Cod de procedură penală, și greșit a admis

apelurile declarate.

În acest sens, Colegiul penal lărgit invocă că potrivit art. 401 alin. (1) și (2)

Cod de procedură penală, pot declara apel:

1) procurorul, în ce privește latura penală și latura civilă;

2) inculpatul, în ce privește latura penală și latura civilă. Sentințele de

achitare sau de încetare a procesului penal pot fi atacate și în ce privește temeiurile

achitării sau încetării procesului penal;

3) partea vătămată, în ce privește latura penală;

4) partea civilă și partea civilmente responsabilă, în ce privește latura civilă;

5) martorul, expertul, interpretul, traducătorul și apărătorul, în ce privește

cheltuielile judiciare cuvenite acestora;

15

6) orice persoană ale cărei interese legitime au fost prejudiciate printr-o

măsură sau printr-un act al instanței.

(2) Apelul poate fi declarat în numele persoanelor menționate în alin.(1)

pct.2)-4) și de către apărător sau reprezentantul lor legal.

Din conținutul normelor legale specificate, Colegiul penal lărgit atestă, că

sentința primei instanțe poate fi contestată cu apel doar de persoanele menționate

în art. 401 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, iar apelanții din prezenta speță

(coinculpata Țîcu Ina cu avocații săi Berliba Viorel și Ungurean Ivan, precum și

coinculpatul Sterpu Vadim) nu se încadrează în această listă, nefiind titulari ai

dreptului de a declara apel, deoarece cauză penală în privința lui Țîcu Ina și Sterpu

Vadim, prin încheierea Judecătoriei Strășeni (sediul Central) din 15 decembrie

2018, a fost disjunsă în procedură separată, iar prin sentința contestată în prezenta

speță, prima instanță s-a expus doar în privința vinovăției lui Nacu Lilia, fără a

afecta în careva mod drepturile persoanelor în privința cărora cauza penală a fost

disjunsă în procedură separată și în privința cărora, instanța de judecată care va

examina cauza conducându-se de principiile stipulate la art. 26, 27 Cod de

procedură penală, se va pronunța în cauza respectivă independent de soluția

adoptată în prezenta cauză în privința lui Nacu Lilia, care va putea fi audiată ca

martor în cauza disjunsă cu privire la ceilalți inculpați.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că nu pot fi considerate ca

persoane care pot declara apel împotriva sentinței, conform prevederilor art. 401

Cod de procedură penală, coinculpații în privința cărora cauza a fost disjunsă

pentru examinare în procedură separată, or o asemenea abordare ar putea duce la

încălcarea drepturilor persoanei din cauza respectivă, mai mult că în speță

inculpata Nacu Lilia, prin cererea sa autentică a solicitat examinarea cauzei în

procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, cerere ce a

fost admisă, aceasta beneficiind de reducerile de pedeapsă stipulate la art. 3641

alin. (8) Cod de procedură penală. Totodată, e de reținut că o eventuală admitere a

apelurilor declarate de persoane fără calitate procesuală în speță, ar afecta dreptul

inculpatei Nacu Lilia la un proces echitabil, or ultima nu a contestat cu apel

sentința primei instanțe, fiind de acord cu soluția adoptată în privința ei și sentința

prin neatacare urma să intre în vigoare.

Totodată, Colegiul penal lărgit notează că faptul reflectării numelor

coinculpaților Țîcu Ina și Sterpu Vadim în fapta constatată de prima instanță, nu

poate fi luat în considerare decât ca o eroare materială la descrierea faptei

constatate, ce poate fi corectată conform prevederilor art. 249 Cod de procedură

penală, or această sentință nu a provocat careva repercusiuni asupra coinculpaților

recurenți, care au procesul penal disjungat pentru examinare în procedură separată,

pe parcursul căruia în privința lor vor fi respectate toate principiile, toate drepturile

16

la apărare prevăzute atât de Codul de procedură penală, cât și de art. 6 al

Convenției pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale.

În consecință, Colegiul penal lărgit din alte motive constată că recursul

ordinar declarat urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei instanței de apel ca

fiind total greșită, cu menținerea sentinței primei instanțe, deoarece s-a confirmat

că instanța de apel a admis greșit apelurile declarate de persoane care nu sunt în

drept să declare apel și a casat incorect, total sentința de condamnare în privința

inculpatei Nacu Lilia.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către avocații Berliba Viorel și

Ungurean Ivan în numele coinculpatei Țîcu Ina, casează total decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 26 aprilie 2019, în cauza penală privind-o pe

Nacu Lilia Xxxxxxx, cu menținerea sentinței Judecătoriei Strășeni (sediul Central)

din 20 decembrie 2018 în aceeași cauză.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 12 martie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

17

11 februarie 2020 Dosar Nr .1ra-213/2020

O p i n i e s e p a r a t ă

a judecătorului Anatolie Țurcan

Conform art.art.339 alin.(7), 340 alin.(3) Cod de procedură penală.

Prin sentința Judecătoriei Strășeni sediul Central din 20 decembrie 2018, pe

baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de

procedură penală, Nacu Lilia a fost condamnată în baza art.324 alin.(1) Cod

penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 3 ani închisoare, cu suspendarea condiționată

a pedepsei pe un termen de doi ani, amendă în mărime de 3 700 unități

convenționale, echivalentul a 185 000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții publice pe un termen de 5 ani.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 aprilie

2019, au fost admise apelurile declarate de către Țîcu Ina și avocații acesteia, cu

casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a lui Nacu Lilia

în baza art.324 alin.(1) Cod penal, cu stabilirea acelorași pedepse.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, prima instanță a

constatat comiterea faptei infracționale săvârșite de Nacu Lilia, Țîcu Ina și Sterpu

Vadim, deși în privința ultimilor cauza penal este disjunsă.

Astfel, analizând lucrările dosarului penal, instanța de apel a stabilit că

după dispunerea disjungerii, instanța de judecată nu mai era competentă să se

expună referitor la acțiunile celor doi, însă a indicat fapte ca fiind comise de către

aceștia.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 11

februarie 2020, a fost admis recursul ordinar declarat de avocați în numele

coinculpatei Nacu Lilia, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea

sentinței.

Instanța de recurs a reținut că, coinculpații Țîcu Ina și Sterpu Vadim nu

fac parte din persoanele care pot declara apel conform prevederilor art.401 Cod

de procedură penală.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit investit cu soluționarea recursurilor

ordinare, a conchis că instanța de apel incorect a dispus admiterea apelurilor

coinculpatei și avocaților acesteia, indicând că, în cauza respectivă aceste

persoane nu au statut procesual, dânșii având statut de inculpat în cauza penală

ce urmează a fi judecată în primă instanță, conform procedurii generale.

În conformitate cu art.art.339-340 Cod de procedură penală, expun opinia

că se impunea adoptarea următoarei soluții:

1.admiterea recursurilor ordinare;

2.casarea totală a deciziei instanței de apel, a sentinței instanței de fond și a

încheierii privind disjungerea cauzei penale în privința celorlalte două persoane,

18

privind examinarea acesteia în procedura prevăzută la art.3641 Cod de procedură

penală;

3.dispunerea judecării cauzei în prima instanță, în procedură generală.

Opinia separată o susțin reieșind din următoarele considerente:

- de către instanța de recurs a fost menținută sentința, argumentându-se în

mod controversat, pe de o parte - că persoanele în cauză nu au statut procesual

conform art.401 CPP și totodată, în sens contrar - că Țîcu Ina și Sterpu Vadim

sânt coinculpați în prezenta cauză penală disjunsă (care de fapt conține aceleași

acuzații ca și acuzațiile față de Nacu Lilia, în speță persistând situația de

indivizibilitate);

- instanța de apel a recunoscut că sânt lezate drepturile persoanelor fizice

vizate direct în partea constatatoare a sentinței de condamnare, în care aceștia

sânt indicați nominal că au comis infracțiunile;

- instanța de recurs nu sa expus asupra motivelor invocate în recursul

avocaților declarat în numele coinculpatei Țîcu Ina, motivând că de fapt

reflectarea numelor acesteia și a coinculpatului Sterpu Vadim, în privința

cărora cauza penală a fost disjunsă, poate fi apreciat (interpretat) doar ca o

eroare materială, ce nu a provocat careva repercusiuni asupra coinculpaților

recurenți, fiind respectat dreptul la apărare a persoanelor vizate și totodată

exigențele din art.6 CțEDO, art.art.23, 26 din Constituția Republicii Moldova și

art.8 Cod de procedură penală.

Anume din necesitatea de a respecta dreptul persoanelor la apărare, precum

și de a evita lezarea acestor drepturi, am intervenit cu propunerea de adopta o

soluție conform art.415 alin.(1) pct.3) Cod de procedură penală.

Pentru aceste motive am considerat că, în speță, ar fi corectă doar soluția de

admitere a recursului ordinar declarat, cu casarea hotărârilor și remiterea cauzei

pentru judecare în instanța de fond, în procedură generală, în privința tuturor

inculpaților.

Judecător Anatolie Țurcan

19