1re-162/2023 — art.264/1 alin.3 CP

1re-162/2023 — art.264/1 alin.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

D E C I Z I E

cu privire la inadmisibilitatea

recursului în anulare declarat de

Cornel Mariniuc

(art. 2641 alin. (3) Cod penal)

(Dosarul nr. 1re-162/2023

Nr. PIGD 1-21123264-01-1r/e-26092023)

Recursurile în anulare declarate până la 01 septembrie 2023 se

soluționează conform legislației în vigoare la data declarării acestora;

Explicarea sensului sintagmei „viciu fundamental” din fostul art. 453 alin.

(1) CPP; Chiar dacă persoana nu se mai află în automobil, implicarea într-

un accident rutier cu puțin timp în urmă atrage obligația de a se conforma

solicitării de testare alcoolscopică; Solicitarea consimțământului

persoanei la aplicarea pedepsei cu munca neremunerată în folosul

comunității.

23 octombrie 2024

Au examinat anterior cauza judecătorii:

Instanța de fond: Vitalie Budeci

Instanța de apel: Silvia Cecan, Sergiu Daguța, Dorin Dulghieru

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului în anulare declarat

de avocatul Valentin Caisîn în interesele condamnatului Cornel Mariniuc,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Vladislav Gribincea, Președinte,

Ghenadie Eremciuc

Lilia Roic- Botezatu, judecători,

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

în temeiul art. 2641 alin. (3) Cod penal, de refuzul conducătorului mijlocului de

transport de la testarea alcoolscopică.

Caisîn.

Cornel Mariniuc a fost găsit vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641

alin. (3) Cod penal și i-a fost aplicată pedeapsa sub formă de 220 ore de muncă

neremunerată în folosul comunității, cu anularea dreptului de a conduce mijloace

de transport. Curtea de apel a respins recursul apărării ca nefondat.

condamnatului, Cornel Mariniuc recurs în anulare în care solicită casarea totală a

deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare.

finalizat în 11 august 2021. Prima instanță a examinat cauza în perioada 18 august

2021 – 03 iunie 2022. Instanța de apel a examinat cauza între 12 iulie 2022 și 14

martie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 08 noiembrie 2023.

ÎN FAPT

deplasa la volanul automobilului prin mun. Chișinău, iar pe teritoriul unei stații

Peco a tamponat un obstacol. Fiind suspectat că se află în stare de ebrietate, el a

fost condus la Dispensarul Narcologic Republican pentru examinare medicală,

unde a refuzat atât testarea cu aparatul „Drager”, cât și prelevarea probelor

biologice. Acțiunile lui Cornel Mariniuc au fost încadrate în baza art. 2641 alin. (3)

Cod penal.

inițiat un proces contravențional în baza art. 242 alin. (1) din Codul

Contravențional (încălcarea regulilor de circulație rutieră soldată cu deteriorarea

bunurilor materiale ori cu cauzarea de vătămări corporale ușoare), care a fost

ulterior încetat ca urmare a împăcării părților.

1

Cornel Mariniuc a fost găsit vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641

alin. (3) Cod penal și i-a fost aplicată pedeapsa sub formă de 220 ore de muncă

neremunerată în folosul comunității, cu anularea dreptului de a conduce mijloace

de transport. Instanța a considerat că declarațiile martorului Alexandr Mociu și

procesul verbal al examinării medicale de constatare a stării de ebrietate confirmă

refuzul inculpatului de la examinarea alcoolscopică. Inculpatul a recunoscut faptul

că a fost implicat în tamponarea unor obstacole de la stația PECO. El spune că

după accident a plecat și a parcat automobilul la o distanță de 500 m. de la stația

PECO și s-a pornit pe jos acasă. În drum spre casă el a consumat o bere. Când a

fost stopat de echipajul de poliție el era pieton și nu era obligat să treacă testarea

alcoolscopică. Instanța a respins acest argument ca neconvingător.

Mariniuc, a declarat recurs, solicitând casarea sentinței și emiterea unei hotărâri de

achitare. Avocatul susține că organul de urmărire penală a omis termenul de trei

luni pentru punerea sub învinuire a lui Cornel Mariniuc. El menționează că

inculpatul nu a fost oprit conducând automobilul și nu a fost înlăturat de la

conducerea acestuia. Respectiv, Cornel Mariniuc nu avea obligația de a fi supus

testării alcoolscopice. De asemenea, martorul Alexandru Mociu a declarat că

inculpatul a fost depistat mergând pe jos. La fel, la stabilirea pedepsei, instanța de

fond a ignorat prevederile Recomandării nr. R16(92) al Comitetului de Miniștri al

CoE precum și Hotărârea CSJ nr.8 din 04 iulie 2005, aplicând inculpatului

pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunității, deși ultimul nu și-a dat

acordulul pentru o asemenea pedeapsă.

recursul printr-o decizie irevocabilă, menționînd că prima instanță corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept când a stabilit vinovăția lui Cornel Mariniuc.

Instanța de recurs a stabilit că calitatea de conducător auto a inculpatului a fost

confirmată prin declarațiile martorului Alexandru Mociu, care a documentat

accidentul rutier produs la stația PECO. El a chestionat martorii prezenți și a

stabilit că anume Cornel Mariniuc, conducând automobilul de model „Toyota

Prius”, s-a tamponat într-un obstacol din stația PECO și a deteriorat neesențial

bunurile stației. Refuzul de a fi supus testării alcoolscopice sunt confirmate prin

declarațiile martorului și prin procesul-verbal al examinării medicale de constatare

a stării de ebrietate. În ceea ce privește argumentul privind înaintarea prea târzie a

învinuirii, termenii legali pentru menținerea inculpatului în calitate de bănuit și

punerea sub învinuire au fost respectați.

care solicită casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare. În

motivarea recursului în anulare el invocă motive identice celor invocate în recurs

(a se vedea para 9). Suplimentar, recurentul menționează că instanța de recurs nu

a corectat eroarea de drept privitor la subiectul infracțiunii, constatând în mod

eronat că Cornel Mariniuc, în calitate de pieton, urmează a fi supus testării. Potrivit

2

recurentului, au fost ignorate declarațiile martorului Alexandru Mociu care a

relatat că Cornel Mariniuc a fost depistat mergând pe jos, în stradă. Astfel, Cornel

Mariniuc nu a fost oprit conducând automobilul și nici nu a fost înlăturat de la

conducerea automobilului. Avocatul susține că Cornel Mariniuc nu poate fi

recunoscut în calitate de subiect al infracțiunii prevăzute de art. 2641 Cod penal.

El de asemenea menționează că pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul

comunității poate fi aplicată doar persoanelor care acceptă să execute o asemenea

pedeapsă, iar în cadrul examinării cauzei penale Cornel Mariniuc nu și-a dat

acordul să execute acest tip de pedeapsă.

depunerea referinței la recurs. La 06 decembrie 2023, procurorul în secția judiciar

penală a Procuraturii Generale, Sergiu Crijanovschi a depus referința și a solicitat

respingerea acestuia ca inadmisibil. Potrivit referinței, instanțele de judecată au

constatat și apreciat corect circumstanțele de fapt și de drept privind vinovăția

condamnatului și încadrarea juridică a acțiunilor acestuia, iar motivarea soluției

judecătorești corespunde normelor de procedură penală.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

vigoare din 01 septembrie 2023. Totuși, această modificare nu are efect asupra

recursurilor în anulare depuse până la 01 septembrie 2023. Conform art. XI alin.

(31) al acestei legi:

„Recursurile în anulare declarate până la intrarea în vigoare a prezentei legi

se examinează și se soluționează conform legislației în vigoare la data

declarării acestora.”

procedură penală, care se referea la temeiurile pentru recurs în anulare, era

următoarea:

„(1) Hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul

reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată…”

„44) viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat

hotărîrea pronunțată – încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate

de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii

Moldova și de alte legi naționale;”

„Recursul în anulare poate fi declarat în termen de 6 luni de la data rămînerii

irevocabile a hotărîrii judecătorești.”

3

„(2) Admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție o va decide un complet

format din 5 judecători, fără citarea părților, în camera de consiliu, în baza

materialelor din dosar.

(3) În cazul constatării condițiilor prevăzute la art. 432 alin. (2), completul

format din 5 judecători va decide asupra inadmisibilității recursului înaintat

prin decizie motivată adoptată în unanimitate, iar în cazul constatării

condițiilor prevăzute la alin. (4) al articolului menționat, completul va trimite

prin raport recursul în anulare pentru judecare Colegiului penal al Curții

Supreme de Justiție.”

modificările introduse prin Legea nr. 224/2024, prevede următoarele:

„(51) … Curtea Supremă de Justiție va examina în complete de 3 judecători

cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și cererile de revizuire, care au

fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5 judecători. Acestea

vor fi examinate de completul de judecători din care face parte judecătorul

raportor.”

aprobarea Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare

medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și a naturii ei (în continuare

Regulamentul) sunt următoarele:

„5. Testării alcoolscopice, la decizia poliției sau altei persoane abilitate de a

efectua astfel de testare, se supun următoarele categorii de persoane:

…

c) persoanele implicate în accidente în traficul rutier, cu excepția accidentelor

grave soldate cu traumatizarea sau decesul persoanelor.

…

medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei și a victimei, cu

recoltarea și analiza probelor biologice.”

noțiunea de „accident în trafic rutier”. Acest articol prevede următoarele:

„Articolul 2. Noțiuni principale

„În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni principale semnifică:

accident în trafic rutier – eveniment produs ca urmare a încălcării normelor

de siguranță a traficului rutier, în care au fost implicate unul sau mai multe

vehicule aflate în circulație pe drum public, în urma căruia … a fost cauzat

un prejudiciu material;”

privire la aprobarea Regulamentului circulației rutiere sunt următoarele:

4

„12. 1) Conducătorul de vehicul implicat într-un accident în traficul rutier

este obligat:

…

h) să nu consume băuturi alcoolice sau droguri, precum și să nu

administreze medicamente preparate în baza acestora până nu va fi supus

testării alcoolscopice sau, după caz, examinării medicale și recoltării

probelor biologice.”

prevedea următoarele:

„(4) Persoana în a cărei privință a fost pornit proces contravențional este

obligată:

…

c) să accepte necondiționat, la cererea autorității competentă să constate

contravenția sau să soluționeze cauza contravențională, testarea

alcoolscopică, examenul medical, dactiloscopia, prelevarea de sînge și de

secreții ale corpului pentru analiză;”

„(1) Persoanelor fizice care au săvîrșit infracțiuni li se pot aplica următoarele

pedepse:

…

d) munca neremunerată în folosul comunității;

…

(3) Munca neremunerată în folosul comunității poate fi aplicată ca pedeapsă

principală sau în cazul condamnării cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei – în calitate de obligație pentru perioada termenului de probă.”

„(4) Munca neremunerată în folosul comunității nu poate fi aplicată

militarilor prin contract și persoanelor care nu au atins vîrsta de 16 ani.”

următoarele:

„(1) Conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în

stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă

de substanțe stupefiante și/sau de alte substanțe cu efecte similar

se pedepsește cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240

de ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

…

(3) Refuzul, împotrivirea sau eschivarea conducătorului mijlocului de

transport de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea

5

stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice

în cadrul acestui examen medical

se pedepsește cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240

de ore, în ambele cazuri cu anularea dreptului de a conduce mijloace de

transport.”

art. 90 Cod penal (în vigoare din 07 septembrie 2024). Această lege a introdus

cerința obținerii acordului condamnatului pentru prestarea muncii neremunerate în

folosul comunității, în calitate de obligație, atunci când instanța dispune

suspendarea condiționată a executării pedepsei.

MOTIVAREA INSTANȚEI

Supremă de Justiție (a se vedea para. 18), în pofida prevederilor art. 456 alin. (2)

Cod de procedură penală (a se vedea para. 17), admisibilitatea recursului în anulare

este examinat de un complet din trei judecători ai Curții Supreme de Justiție.

pronunțarea deciziei instanței de recurs, adică a fost depus în termen.

răspundă la întrebarea dacă hotărârea atacată irevocabilă este afectată de un viciu

fundamental comis la judecarea cauzei în cadrul procedurii precedente.

a. Definirea „viciului fundamental”

din Protocolul 7 art. (4) alin. (2) la Convenția Europeană pentru Drepturile omului

(CEDO). Prin urmare, sintagma „viciu fundamental” urmează a fi interpretată prin

prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO).

judicata în materie penală. Excepțiile se referă la apariția unor fapte noi sau recent

descoperite sau la constatareza unui viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente. În această cauză nu se invocă apariția unor „fapte noi sau recent

descoperite”. Prin urmare, această sintagmă nu va fi interpretată în această

hotărâre.

7, sugerează că numai o încălcare gravă a unei norme de procedură, care aduce o

gravă atingere integrității procedurii precedente, poate servi ca bază pentru

redeschiderea acesteia în detrimentul persoanei acuzate. Când redeschiderea este

solicitată în beneficiul persoanei acuzate, cerințele pentru redeschiderea procedurii

ar putea fi mai puțin stricte, cu condiția că nu sunt afectate drepturile altor

persoane. În ultimul caz, natura viciului va trebui evaluată în primul rând în funcție

de faptul dacă s-a încălcat dreptul la apărare și, astfel, a fost împiedicată buna

administrare a justiției. În toate cazurile, motivele care justifică redeschiderea

6

procesului trebuie să fie de natură „să afecteze hotărârea pronunțată” (mutatis

mutandis hot. CtEDO Mihalache v. România, 2019, para. 133).

134-138) sau reapreciarea situației de fapt în lipsa unor fapte noi sau recent

descoperite (hot. Stavilă v. România, 2022, para. 88-102) care nu erau în vădit

iraționale (hot. Bujnița v. Moldova, 2007, para. 23) nu au fost considerate de

CtEDO ca constituind un „viciu fundamental”. Greșelile sau erorile autorităților

trebuie, de regulă, interpretate în beneficiul persoanei acuzate și, de regulă, nu pot

fi invocate în detrimentul acesteia (hot. Rachikov v. Rusia, 2007, para. 50). Totuși,

carențe deosebit de grave de procedură precum omisiunea investigării motivelor

de instigare la ură care au stat la baza unui atac violent, cât și neluarea în

considerare a unor astfel de motive la stabilirea pedepsei pentru infracțiunile

violente motivate de ură au fost considerate de CtEDO drept „vicii fundamentale”

(Sabalic v. Croația, 2021, para. 114). CtEDO de asemenea nu a constatat o violare

a art. 6 CEDO atunci când, prin căi extraordinare de atac, a fost casată o hotărâre

judecătorească irevocabilă de condamnare care nu combătea câteva probe din

dosar care confirmau nevinovăția (hot. Lenskaya v. Rusia, 2009, para. 40-44).

cumulativ următoarele elemente:

a) a fost stabilită o încălcare a normelor de procedură;

b) această încălcare este „gravă”;

c) încălcarea a afectat soluția din hotărârea pronunțată.

un lucru judecat, recursul în anulare nu poate reprezenta un recurs ordinar repetat.

Pentru a admite recursul în anulare, gravitatea încălcărilor trebuie să fie

considerabil mai mare decât cele care pot servi drept temei pentru admiterea

recursului ordinar.

reprezenta un „viciu fundamental”. Recurentul a invocat că condamnatul nu a fost

oprit conducând automobilul și nu a fost înlăturat de la conducerea automobilului,

acesta având calitatea de pieton nu avea obligația de a fi supus testării

alcoolscopice. Instanțele de judecată care au examinat cauza anterior au stabilit că

Cornel Mariniuc a condus automobilul care a lovit un stingător de incendiu

aparținând unei stații PECO. Ulterior, condamnatul a fost depistat deplasându-se

pe jos lângă locul accidentului, iar automobilul era parcat în apropiere. Întrucât

existau suspiciuni că se află sub influența alcoolului, Cornel Mariniuc a fost

condus la Dispensarul Republican de Narcologie pentru examinare medicală.

Acolo, potrivit procesului verbal al examinării medicale de constatare a stării de

ebrietate nr. 760 din 28 aprilie 2021, condamnatul a refuzat atât testarea cu aparatul

etilotest pentru stabilirea alcoolemiei în aerul expirat, cât și recoltarea de mostre

biologice pentru determinarea alcoolemiei în sânge.

b. Calitatea de subiect al infracțiunii prevăzute de art. 2641 Cod penal

7

testării alcoolscopice este important de a stabili dacă persoana a condus mijlocul

de transport. Faptul că persoana a coborât din vehicul ulterior este irelevant atât

timp cât este dovedit faptul că ea a condus vehiculul. Dacă conducătorul auto

refuză testarea imediat după accident, persoana își păstrează calitatea de subiect al

infracțiunii prevăzute de art. 2641 Cod penal, chiar dacă părăsește automobilul.

Acest fapt rezultă implicit și din Hotărârea Guvernului nr. 296/2009, care instituie

obligația conducătorului mijlocului de transport implicat în accident rutier, la

solicitare, să treacă testarea alcoolscopică (a se vedea para. 19).

bunuri de pe teritoriul stației PECO. Condamnatul era la volanul vehiculului în

cauză, fapt confirmat de el în prima instanță (a se vedea para. 8). Prin urmare,

argumentul cu privire la lipsa calității de subiect al infracțiunii este nefondat.

c. Solicitarea consimțământului persoanei la aplicarea pedepsei cu munca

neremunerată în folosul comunității

pentru aplicarea pedepsei cu muncă neremunerată în folosul comunității a fost adus

și în fața instanței de recurs. Cu toate acestea, instanța nu a oferit o analiză detaliată

acestui aspect. Curtea de apel s-a limitat la constatarea că instanța de fond a aplicat

o pedeapsă proporțională și echitabilă, în conformitate cu gravitatea faptei, făcând

referire la prevederile art. 61 și 75 Cod penal. Instanța nu s-a pronunțat asupra

argumentului din recurs cu privire la lipsa consimțământului la aplicarea pedepsei

sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității.

modalitatea de argumentare a recursului în anulare pune accent pe aplicarea

normelor de drept material. Încălcarea normelor de drept material nu se încadrează

în conceptul de „viciu fundamental” (a se vedea para. 34).

uniforme a legii, completul va explica în continuare și de ce acest argument nu este

întemeiat. Curtea Supremă de Justiție notează că Codul penal nu prevede că

judecătorul trebuie să solicite în prealabil acordul de la inculpat pentru aplicarea

pedepsei muncii neremunerate în folosul comunității.

argument similar în contextul lipsei acordului inculpatului la aplicarea pedepsei

muncii neremunerate în folosul comunității. În această decizie Curtea

Constituțională a menționat următoarele:

„ 32. … Curtea menționează că lipsa acordului persoanei la aplicarea

pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității nu poate

fi interpretată în sine ca determinând calificarea ca muncă forțată a

conduitei impuse prin actul judecătoresc de dispoziție. De altfel, având în

vedere natura juridică și scopul măsurii în cauză, solicitarea acordului

pentru aplicarea sa ar avea ca efect lipsirea de eficiență a pedepsei aplicate

pentru comiterea unei fapte prejudiciabile incriminate de legea penală.”

8

impusă condamnatului ca obligație în cadrul suspendării executării pedepsei cu

închisoarea unde este necesar acordul condamnatului (a se vedea para. 26). În orice

caz, această condiție nu exista la momentul adoptării deciziei instanței de recurs,

ea fiind introdusă abia în anul 2024.

este reglementată ca unica pedeapsă principală. Normele din partea specială a

Codului penal care se referă la acest tip de pedeapsă nu prevedeau explicit la

momentul aplicării pedepsei necesitatea acordului inculpatului. Recurentul nu a

explicat ce pedeapsă ar fi trebuit să fie aplicată condamnatului în cazul admiterii

argumentului său. Acceptarea poziției recurentului ar însemna implicit că, în cazul

refuzului acuzatului de a accepta munca neremunerată în folosul comunității,

pedeapsa principală prevăzută pentru fapta de art. 2641 alin. (3) Cod penal nu ar

putea fi aplicată în genere. Recurentul nu a susținut că pedeapsa dată este desuetă

prin natura sa. În esența, acceptarea poziției recurentului ar rezulta în lipsirea de

efect a unei prevederi legale, rezultat care, în principiu, este inadmisibil în

interpretarea sistemică a normelor de drept.

la Curtea Supremă de Justiție, art. 456 alin. (2) și (3) Cod de procedură penală

(versiunea în vigoare la data depunerii recursului în anulare),

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul în anulare înaintat de avocatul Valentin Caisîn, în

interesele lui Cornel Mariniuc, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 14 martie 2023.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Vladislav Gribincea

Judecători Ghenadie Eremciuc

Lilia Roic-Botezatu

9