ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 09.06.2022

1re-236/2021 — art. 264-1 alin. 4 CP

HOTĂRÂRE
09.06.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264-1 alin. 4 CP
Temei legal
art. 456 CPP
Citează această cauză
1re-236/2021 — art. 264-1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1re-236/2021

1-19178040-01-1r/e-21122021

Curtea Supremă de Justiție

04 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 19 aprilie 2021

și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2021,

declarat de către condamnatul

Boieru Vadim XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în

XXXXX

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 07.11.2019 − 19.04.2021;

Instanța de apel: 11.05.2021 − 16.11.2021;

Instanța de recurs: 21.12.2021 − 04.05.2022.

a c o n s t a t at :

inculpatul Boieru Vadim a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de 240

(două sute patruzeci) ore, muncă neremunerată în folosul comunității, cu anularea

dreptului de a conduce mijloace de transport

fiind deținător al permisului de conducere de categoria „B” și „C1”, acționând în

mod intenționat, conștientizând caracterul social periculos al acțiunii de conducere

a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat și al

consecințelor care pot surveni, încălcând prevederile pct. 14 lit. a) al

Regulamentului Circulației Rutiere, în conformitate cu care „conducătorului de

vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate alcoolica, care

provoacă reducerea reacției”, la 03 octombrie 2019, a urcat la volanul

autovehiculului de model „BMW X5” cu numărul de înmatriculare XXXXX, unde

aproximativ la ora 01:30 min., deplasându-se pe drumurile publice și anume la

intersecția str. Burebista cu bd. Dacia mun. Chișinău, a fost stopat de către

colaboratorii de poliție ai Brigăzii de Patrulare al Inspectoratului Național de

Patrulare ai Inspectoratului General de Poliție a MAI al Republicii Moldova, aflați

în misiune de serviciu pentru combaterea infracțiunilor și menținerea ordinii de

1

drept. Fiind suspectat pe temeiuri rezonabile de conducerea unității de transport în

stare de ebrietate Boieru Vadim a fost înlăturat de la conducerea mijlocului de

transport ulterior i-a fost propus de către ofițerul Brigăzii de Patrulare al

Inspectoratului National de Patrulare al IGP MAI al Republicii Moldova, Lungu

Vitalie de a fi supus testării alcooloscopice, cu mijlocul tehnico - științific „Drager

Alcotest 6810. În rezultatul examinării, conform testului nr. 2538 din 03 octombrie

2019, orele 02:26, a fost stabilită concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de

0,70 mg/1, concentrația care conform art. 13412 alin. (3) Cod penal se refera la stare

de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Prin stare de ebrietate cu grad avansat se

înțelege starea persoanei care are concentrația de alcool în sânge de 0,5 g/l și mai

mult sau concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de la 03 mg/l și mai mult.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Boieru Vadim a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal cu indicii calificativi - conducerea mijlocului

de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Boieru Vadim, a declarat recurs prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința inculpatului pe motiv

că nu s-a constatat existența infracțiunii.

În motivarea cererii de recurs a invocat că, nu este corectă abordarea potrivit

căreia pentru a-i fi imputată persoanei comiterea faptei de la art. 2641 Cod penal,

este suficientă testarea cu aparatul etilotest drept mijloc de probă, dacă valoarea

afișată satisface proporțiile stabilite de art. 13412 alin. (3) Cod penal. Or, apărarea a

concluzionat că în afară de indicii valorici al concentrației alcoolului în sânge sau

aerul expirat, trebuie să existe și o concluzie fermă cu privire la existența stării de

dereglare psihofuncțională a organismului, ceea ce în speță nu se poate desprinde.

De asemenea, apărarea a menționat că deși în proces au optat pentru emiterea

unei soluții de achitare a persoanei, și nu s-au referit la pedeapsa penală, iar această

poziție o au și în continuare, atestă faptul că prima instanță a aplicat sancțiunea

maximă prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal, în lipsa circumstanțelor

agravante.

2021 a fost respins ca fiind nefondat recursul avocatului Cireș Isae în numele

inculpatului cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de recurs ordinar a menționat că

instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului,

cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale.

Ca urmare a faptului că, Boieru Vadim nu s-a prezentat în ședința de judecată

a instanței de fond, cât nici în instanța de apel, depunând cereri de examinare a

cauzei în lipsa lui și din imposibilitatea de a-l audia, prin prisma prevederilor art.

2

368 alin. (1) pct. (2) Cod de procedură penală, s-au reținut declarațiile acestuia

depuse în calitate de bănuit și învinuit la faza de urmărire penală, potrivit cărora

acesta a declarat că, nu recunoaște vinovăția în comiterea infracțiunii incriminate,

doar faptul că a servit băuturi spirtoase și anume bere aproximativ două halbe, iar

peste 5 minute s-a urcat la volan și s-a deplasat spre cafeneaua amplasată pe bd.

Dacia unde a fost stopat. De acțiunile sale își dădea seama, se simțea obosit, stare

de amețeală nu a avut, nu a crezut că berea servită va depăși limita admisibilă de

alcool. Totodată a declarat, că are dubii la corectitudinea testului și rezultatele

acestuia.

Astfel, instanța de recurs ordinar a stabilit că în pofida faptului că inculpatul

Boieru Vadim nu a recunoscut faptele incriminate, vinovăția acestuia de săvârșirea

infracțiunii prevăzute la art. 2641 alin. (1) Cod penal, s-a dovedit pe deplin prin

intermediul următoarelor mijloace de probă:

- Declarațiile martorului Vareaghen Mihail, declarațiile martorului Lungu Vitalie;

procesul-verbal de înlăturare de la conducerea vehiculului din 03 octombrie 2019, prin care

agentul constatator l-a înlăturat pe Boieru Vadim de la conducerea vehiculului de marca

„BMW X5” cu n/î XXXXX, pe motivul suspectării aflării șoferului în stare de ebrietate

alcoolică (f.d.12); procesul-verbal de examinare a documentelor din 29 octombrie 2019, prin

care s-a examinat tichetul „Drager Alocooltest” seria 6810, numărul testului 2538 din data

de 03 octombrie 2019 ora 02:26, la rubrica numele și prenumele este indicat Boieru Vadim,

născut la 11 aprilie 1993 și este indicat și rezultatul testului 0.70 mg/1 (f. d. 20); procesul-

verbal de ridicare din 30 octombrie 2019, conform căruia s-a ridicat de la Lungu Vitalie

imaginile video pe suport de stocare CD-R înregistrate la 03 octombrie 2019 (f.d. 24);

procesul-verbal de examinare a înregistrărilor video din 03 octombrie 2019, conform

imaginilor video Boieru Vadim, fiind supus testării alcoolscopice, cu mijlocul tehnico -

științific „Drager Alcotest 6810” de către angajatul politiei de patrulare, s-a stabilit la

ultimul concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 0.70 mg/1 (f. d. 26).

Cu întâietate instanța de recurs a stabilit că, chiar dacă infracțiunea a fost

comisă la data de 03.10.2019, în privința inculpatului Boieru Vadim nu poate fi

aplicată instituția prescripției, or, instanța de recurs atenționează că acțiunile ilicite

de conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad

avansat ale inculpatului Boieru Vadim s-au consumat la 03 octombrie 2019 când a

fost documentat fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, pentru că a

urcat la volanul automobilului de model „BMW X5” cu numărul de înmatriculare

XXXXX și, deplasându-se la intersecția str. Burebista cu bd. Dacia, mun. Chișinău, a

fost stopat de către colaboratorii de poliție ai Brigăzii de Patrulare al Inspectoraului

Național de Patrulare al IGP MAI al RM, astfel încât la momentul judecării cauzei

în ordine de recurs data de 16 noiembrie 2021 au expirat doi ani și patruzeci și trei

de zile de la săvârșirea infracțiunii, motiv pentru care Boieru Vadim, recunoscut

3

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, prin

prisma prevederilor art. 389 alin. (4), pct. 3) Cod de procedură penală urmează să

fie liberat de pedeapsa în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere

la răspundere penală prevăzut de art. 60 alin. (l) lit. a) Cod penal, însă, conform

Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr. 55 din 17.03.2020, privind

declararea stării de urgență, publicată în Monitorul Oficial Nr. 86 art. 96 la

17.03.2020, prin care în temeiul art. 66 lit. m) din Constituția Republicii Moldova, al

art. 12 din Legea nr. 212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de

război, având în vedere declararea de către Organizația Mondială a Sănătății a

pandemiei de corona virus (COVID-19) la 11 martie 2020, s-a dispus instituirea de

către Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică la 13 martie 2020 a

codului roșu la nivel național în legătură cu situația epidemiologică prin infecția cu

Așadar, conform art. 1 al Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr. 55

din 17.03.2020 - s-a declarat stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova

pe perioada 17 martie -15 mai 2020.

În aceste circumstanțe, curgerea prescripției conform prevederilor actelor

nominalizate mai sus, se reia din momentul expirării stării de urgență stabilite pe

întreg teritoriul Republicii Moldova, și anume din 16 mai 2020.

De asemenea, instanța de recurs ordinat a conchis că nu pot fi reținute

alegațiile recurentului precum că, nu s-a constatat existența infracțiunii, or, instanța

de fond corect a statuat că, Boieru Vadima urcat la volanul autovehiculului de

model „BMW X5” cu numărul de înmatriculare XXXXX, unde aproximativ la ora

01:30 min., deplasându-se la intersecția str. Burebista cu bd. Dacia mun. Chișinău, a

fost stopat de către colaboratorii de poliție ai Brigăzii de Patrulare al

Inspectoratului National de Patrulare, iar conform testului nr. 2538 din 03

octombrie 2019, orele 02:26, a fost stabilită concentrația vaporilor de alcool în aerul

expirat de 0,70 mg/1, concentrația care conform art. 13412 alin. (3) Cod penal se

referă la stare de ebrietate alcoolica cu grad avansat.

Mai mult ca atât, fapta de conducere a mijlocului de transport în stare de

ebrietate alcoolică de către Boieru Vadim a fost recunoscută de însuși inculpatul

Boieru Vadim, or, ultimul a declarat în cadrul urmăririi penale că, a consumat două

halbe de bere, după a urcat la volanul automobilului pentru a se deplasa la

cafeneaua de pe bd. Dacia, (f.d. 48), unde a fost stopat de către colaboratorii

serviciului de patrulare, pentru excesul de viteză, ultimul nu s-a oprit, încercând să

se eschiveze intrând în ograda casei de pe bd. Dacia, 44, mun. Chișinău. În urma

testării s-a stabilit concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,70 mg/l,

Boieru Vadim a fost de acord cu rezultatul testării, refuzând de-ai fi prelevate probe

biologice.

4

În acest sens, instanța de recurs ordinar a respins argumentele invocate de

către recurent în ceea ce privește întocmirea actelor procedurale de către o persoană

neîmputernicită în acest sens, or, martorul Lungu Vitalie a declarat că, „(...) Nu au

participat reprezentanții Dispensarului Republican de Narcologie. Primul factor care

determină petrecerea testării, este prezența mirosului de alcool din cavitatea bucala, o vorbă

neclară evidentă la persoanele care se află în stare de ebrietate și comportamentul persoanei.

În urma acestor factori se propune testarea alcoolscopică. Nu a constatat starea de ebrietate

a inculpatului vizual, dar cu aparatul Drager. În lipsa examenului medical se poate de

stabilit starea de ebrietate cu ajutorul aparatului Drager.”.

Mai mult, potrivit procesului-verbal de examinare a documentelor din 29

octombrie 2019, s-a examinat tichetul „Drager Alocooltest” seria 6810, numărul

testului 2538 din data de 03 octombrie 2019 ora 02:26, la rubrica numele și

prenumele este indicat Boieru Vadim, născut la 11 aprilie 1993, rezultatul testului

fiind de 0.70 mg/1 (f. d. 20).

Analizând în ansamblu probele administrate, instanța de apel a constatat că nu

dispune de temeiuri pentru a pune la îndoială depozițiile martorului Lungu Vitalie,

cât și a martorului Vereaghin Mihail, dat fiind că ele sunt succesive și nu se

contrazic, însăși inculpatul Boieru Vadim a declarat că, a consumat două halbe de

bere, după care s-a urcat la volanul automobilului, pentru a se deplasa pe bd. Dacia

și nu s-a gândit că, cantitatea de bere servită va depăși limita admisibilă de alcool.

Adică, contrar prevederilor pct. 14 lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere, cât

și în detrimentul prohibiției impuse conducătorilor mijloacelor de transport să

conducă în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, inculpatul Boieru Vadim

admite posibilitatea de a conduce mijlocul de transport după ce a servit băuturi

spirtoase.

Acestea se confirmă și prin procesul-verbal de înlăturare de la conducerea

vehiculului din 03 octombrie 2019, prin care agentul constatator l-a înlăturat pe

Boieru Vadim XXXXX de la conducerea vehiculului de marca „BMW X5” cu n/î

XXXXX, pe motivul suspectării aflării șoferului în stare de ebrietate alcoolică

(f.d.12).

Totodată, instanța de recurs ordinar a reținut că inculpatul, considerându-se

afectat într-un drept prevăzut de lege, nu a contestat legalitatea actelor procedurale

îndeplinite nici de către de organul de urmărire penală în modul și termenul stabilit

de lege, precum și, la finisarea urmăririi penale și luarea de cunoștință cu

materialele cauzei, nu a avut nici o obiecție asupra actelor menționate,

prezumându-se că acestea sunt legale (f.d. 65).

În acest context, instanța de recurs ordinar a respins ca fiind nefondate

argumentele părții apărării referitor la faptul că, testarea alcooloscopică cu aparatul

Drager a stabilit doar prezența vaporilor de alcool în aerul expirat nu și starea de

5

ebrietate. Or, potrivit prevederilor art. 13412 alin. (1), (3) Cod penal, prin stare de

ebrietate se înțelegi starea de dereglare psihofuncțională a organismului survenită

în urma consumului de alcool, droguri și/sau alte substanțe cu efecte similare. Prin

stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat se înțelege starea persoanei care are

concentrația de alcool în sânge de la 0,5 g/l și mai mult sau concentrația vaporilor

de alcool în aerul expirat de la 0,3 mg/l și mai mult, la caz, conform testului nr. 2538

din 03 octombrie 2019, orele 02:26, a fost stabilita concentrația vaporilor de alcool în

aerul expirat de 0.70 mg/1 (f.d. 20).

Astfel, instanța de recurs ordinar a reținut că, instanța de fond minuțios, sub

toate aspectele, complet și obiectiv, a administrat probele, apreciind fiecare probă

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar probele

în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel, fără niciun dubiu

rezonabil a stabilit vinovăția inculpatului Boieru Vadim și corect a calificat acțiunile

acestuia în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, conducerea mijlocului de transport de

către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Cu referire la stabilirea măsurii și mărimii pedepsei în privința inculpatului

Boieru Vadim, în vederea corectării, reeducării, instanța de fond corect i-a stabilit o

măsură de pedeapsă prevăzute de lege în limitele prevăzute de art. 2641 alin. (1)

Cod penal, iar argumentele recursului precum că, în lipsa circumstanțelor

agravante instanța de fond i-a aplicat pedeapsa maximă prevăzută de articolul 2641

alin. (1) Cod penal, ceea ce constituie un temei incontestabil de casare a sentinței

din 19.04.2021, or, la stabilirea pedepsei instanța de fond a ținut cont de atitudinea

inculpatului Boieru Vadim față de infracțiunea comisă, de atitudinea inculpatului

în timpul urmăririi penale, care nu a recunoscut vinovăția, cât și de

comportamentul acestuia în cadrul judecării cauzei și anume că s-a eschivat de a se

prezenta în instanță și de a fi audiat, depunând în acest sens o cerere de examinare

în lipsă.

Astfel, în dispoziția art. 2641 alin. (1) Cod penal legislatorul a prevăzut

pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240

de ore, cu anularea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

Instanța de recurs ordinar a stabilit că, instanța de fond corect și întemeiat

potrivit circumstanțelor menționate a stabilit în privința inculpatului, în vederea

corectării și reeducării, precum și ca măsură de pedeapsă muncă neremunerată în

folosul comunității pe un termen de 240 ore și cu anularea dreptului de a conduce

mijloace de transport, în limita sancțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal.

către condamnatul Boieru Vadim prin care solicită casarea deciziei cu pronunțarea

unei hotărâri prin care să fie încetat procesul penal în privința ultimului în legătură

cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

6

În susținerea celor solicitate, condamnatul indică motive similare celor

invocate în cererea de recurs ordinar, și anume, nu a fost demonstrată starea de

dereglare psiho-emoțională a organismului uman, testarea alcooloscopică a fost

efectuată de către o persoană care nu avea instruirea necesară, necontestarea actelor

organului de urmărire penală nu duce la imposibilitatea contestării acestora

ulterior, sancțiunea aplicată este una prea aspră în coraport cu acțiunile

inculpatului și eroare privind neaplicarea instituției cu privire la prescripția de

tragerea la răspundere penală.

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a

fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 453 Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi atacate

cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei,

în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat

hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului

informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.

Viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea

pronunțată este o încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de

alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi

naționale.

Astfel, Colegiul penal apreciază critic argumentele recurentului precum că nu

a fost demonstrată starea de dereglare psiho-emoțională a organismului uman,

testarea alcooloscopică a fost efectuată de către o persoană care nu avea instruirea

necesară, necontestarea actelor organului de urmărire penală nu duce la

imposibilitatea contestării acestora ulterior, sancțiunea aplicată este una prea aspră

în coraport cu acțiunile inculpatului, or, instanța de recurs ordinar s-a expus

argumentat și corect asupra motivelor relevante din apel și pentru a evita repetări

inutile, instanța de recurs în anulare acceptă și însușește aceste argumente, fapt ce

vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 al hotărârii sale în

cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CEDO, obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (a se vedea hotărârea Van de Hurk vs Olanda,

19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie

prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

De asemenea, cu privire la expirarea termenului de prescripție de tragere la

răspundere penală a condamnatului, instanța de recurs în anulare consideră soluția

instanței de recurs ordinar ca fiind una corectă, or, potrivit Hotărârii Parlamentului

7

Republicii Moldova nr. 55 din 17.03.2020, privind declararea stării de urgență,

publicată în Monitorul Oficial Nr. 86 art. 96 la 17.03.2020, prin care în temeiul art. 66

lit. m) din Constituția Republicii Moldova, al art. 12 din Legea nr. 212/2004 privind

regimul stării de urgență, de asediu și de război, având în vedere declararea de

către Organizația Mondială a Sănătății a pandemiei de corona virus (COVID-19) la

11 martie 2020, s-a dispus instituirea de către Comisia Națională Extraordinară de

Sănătate Publică la 13 martie 2020 a codului roșu la nivel național în legătură cu

situația epidemiologică prin infecția cu COVID-19.

Astfel, pe teritoriul Republicii Moldova s-a declarat stare de urgență pentru

perioada 17 martie -15 mai 2020, termenul fiind suspendat.

În aceste circumstanțe, Colegiul penal conchide că nu este aplicabilă instituția

prescripției de tragerea la răspundere penală, iar soluția pronunțată de către

instanța de recurs ordinar este una întemeiată.

Reieșind din cele expuse Colegiul penal reține că argumentele expuse de

recurent au fost anterior invocate și pe deplin examinate de către instanța de recurs

ordinar, care, apreciind toate probele din dosar, examinându-le în ansamblu,

motivat s-a expus asupra netemeiniciei lor, hotărârea contestată nefiind afectate de

un viciu fundamental.

Așadar, potrivit prevederilor art. 456 alin. (1), raportat la art. 432 alin. (2) pct.

4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului

în anulare declarat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către Boieru Vadim XXXXX

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie

2021, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 09 iunie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Guzun Ion

Catan Liliana

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-12-28
0,95
1ra-1269/2022 — art. 264/1 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-1269/2022 1-21175620-01-1ra-19082022 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 23 noiembrie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nadejda Toma, Judecători Iurie Diaconu, Vic
CSJ 2022-04-14
0,95
1ra-2254/2021 — art. 264 alin. 4 CP
Dosarul nr.1ra-2254/2021 1-20048053-01-1ra-17122021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 23 februarie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Guzun Ion şi Ca
CSJ 2021-12-10
0,95
1ra-1449/21 — art. 217- alin. 4 lit. d, 264/1 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1449/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 08 noiembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal în componenţă: Preşedinte – Nadejda Toma, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Iurie Diaconu, Victor Boico, examinând admisi
CSJ 2022-05-13
0,95
1re-36/2022 — art. 264-1 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1re-36/2022 1-20014954-01-1r/e-16032022 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 13 aprilie 2022 mun. Chişinău Colegiul Penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă Preşedinte Nadejda Toma, Judecători Iurie Diaconu, Victor
CSJ 2022-02-10
0,95
1ra-1677/21 — art. 264-1 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-1677/21 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 07 decembrie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, P
Sursă