1ra-1190/23 — art. 186 al.2 lt.b,c,d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 186 al.2 lt.b,c,d CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
1ra-1190/23 — art. 186 al.2 lt.b,c,d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1ra-1190/23
1-22109886-01-1ra-24072023
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
08 noiembrie 2023 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată în componența:
Președinte – Țurcan Anatolie,
Judecători – Eremciuc Ghenadie, Daguța Sergiu
examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea recursului
declarat de către avocatul Ciubara Mariana în numele inculpaților Huzun Dmitrii și Huzun
Serghei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 aprilie 2023, în
cauza penală în privința lui
Huzun Dmitrii xxxxx, născut la xxxxx, originar și
domiciliat în xxxxx,
Huzun Serghei xxxx, născut la xxxxx, originar și
domiciliat în xxxx,
Termenii de examinare a cauzei:
prima instanță: 29.07.2022 – 13.02.2023;
instanța de apel: 02.03.2023 – 12.04.2023;
instanța de recurs: 24.07.2023 – 08.11.2023.
Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor din dosar, completul de
judecată
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni din 13 februarie 2023, Huzun
Dmitrii a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2), lit.
b), c), d) Cod penal și în baza acestei Legi, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de
procedură penală, a fost condamnat la pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2
ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.
Prin aceeași sentință Huzun Serghei a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal și în baza acestei Legi, cu aplicarea
prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, a fost condamnat la pedeapsă sub
formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.
S-a dispus încasarea în mod solidar, de la Huzun Dmitrii și Huzun Serghei în
beneficiul lui Domanciuc Mihail, prejudiciul cauzat în sumă de 2.700,00 lei.
Totodată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.
Pentru a pronunța sentința prima instanță a constatat că:
Huzun Dmitrii, în perioada de timp de la 26 până la 28 iunie 2022, aproximativ la
ora 17:30, aflându-se pe teritoriul sătucului de vile ’’Impuls” amplasat în apropierea satului
Fundurii Vechi, raionul Glodeni, în urma înțelegerii prealabile cu fratele său Huzun Serghei,
fiind ambii în stare de ebrietate alcoolică, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei
persoane, peste poartă au pătruns în vila ce aparține lui Domanciuc Mihail, apoi prin
1
demolarea gratiilor de la geam și spargerea geamului, au pătruns în doi în interiorul vilei, de
unde în mot tainic au sustras: un balon de gaz cu volumul de 50 litri la prețul de 2000 lei, o
plită de gaz (aragaz) la prețul de 200 lei, un topor la prețul de 100 lei, o scară confecționată
din metal la prețul de 700 lei, pe care îi doi le-au însușit și au părăsit locul faptei, astfel
pricinuindu-i părții vătămate Domanciuc Mihail o daună materială considerabilă în sumă
totală de 3000 lei.
Acțiunile inculpatului Huzun Dmitrii au fost încadrate juridic în baza art. 186 alin. (2)
lit. b), c), d) Cod penal, conform indicilor calificativi – „furtul, adică sustragerea pe ascuns
a bunurilor altei persoane, săvârșit de două persoane cu pătrundere în locuință, cu cauzarea
de daune în proporții considerabile.”
Huzun Serghei în perioada de timp de la 26 până la 28 iunie 2022, aproximativ la ora
17:30, aflându-se pe teritoriul sătucului de vile ’’Impuls” amplasat în apropierea satului
Fundurii Vechi, raionul Glodeni, în urma înțelegerii prealabile cu fratele său Huzun Dmitrii,
fiind ambii în stare de ebrietate alcoolică, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei
persoane, peste poartă au pătruns în vila ce aparține lui Domanciuc Mihail, apoi prin
demolarea gratiilor de la geam și spargerea geamului, au pătruns în doi în interiorul vilei, de
unde în mot tainic au sustras: un balon de gaz cu volumul de 50 litri la prețul de 2000 lei, o
plită de gaz (aragaz) la prețul de 200 lei, un topor la prețul de 100 lei, o scară confecționată
din metal la prețul de 700 lei, pe care îi doi le-au însușit și au părăsit locul faptei, astfel
pricinuindu-i părții vătămate Domanciuc Mihail o daună materială considerabilă în sumă
totală de 3000 lei.
Acțiunile inculpatului Huzun Serghei au fost încadrate juridic în baza art. 186 alin.(2),
lit. b), c), d) Cod penal, conform indicilor calificativi – „furtul, adică sustragerea pe ascuns
a bunurilor altei persoane, săvârșit de două persoane cu pătrundere în locuință, cu cauzarea
de daune în proporții considerabile.”
Sentința a fost contestată cu apeluri de către:
3.1 Avocatul Stroncea Nicolae în numele inculpaților Huzun Dmitrii și Huzun
Serghei, prin care a solicitat casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei penale, cu
pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpaților să le fie stabilită o pedeapsa mai blândă,
neprivativă de libertate și anume munca neremunerată în folosul comunității a câte 150 ore.
În motivarea apelului avocatul a menționat că, prima instanță la stabilirea pedepsei
penale derogând de la prescriptive legale ale art. art.7, 75 Cod penal, nu a ținut cont de faptul
că inculpații au executat integral pedepsele stabilite anterior și la momentul comiterii
infracțiunii nu aveau pedepse neexecutate, au colaborat cu organul de urmărire penală, au
recunoscut vina și s-au căit sincer de cele comise.
3.2. Inculpatul Huzun Dmitrii, a solicitat o pedeapsă mai blândă.
3.3. Inculpatul Huzun Serghei, a solicitat aplicarea prevederilor Legii nr. 243 din
24.12.2021, privind amnistia, cu liberare din arest întrucât este unicul întreținător al familiei
în care crește și educă un copil minor.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 aprilie 2023, au fost
respinse ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea sentinței primei instanțe.
4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, judecarea cauzei în
instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în
corespundere cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală, probele fiind apreciate corect
prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,
veridicității și coroborării lor, prima instanță corect concluzionând asupra vinovăției
inculpaților în comiterea infracțiunilor încriminate.
Referitor la individualizarea pedepsei, instanța de apel a constatat că, prima instanță
a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75, Cod penal, respectiv a ținut cont
de gravitatea infracțiuni săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care
2
atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării
și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
Astfel, instanța de apel a menționat că, la stabilirea pedepsei sub formă de închisoare,
prima instanță a ținut cont de personalitatea inculpaților – care anterior au fost condamnați
inclusiv pentru comiterea de infracțiuni similare (f. d. 82-83, f. d. 86-87, v. I), fapt ce
determină caracterul criminal stabil și lipsa dorinței de corectare. Respectiv pentru
excluderea recidivării și prevenirea comiterii de noi fapte antisociale pasibile răspunderii
penale, pedeapsa închisorii va contribui efectiv la conștientizarea de către inculpați a faptelor
comise și prevenirea comiterii lor pe viitor.
Totodată, instanța de apel a respins ca fiind nefondate solicitările părții apărării
privind aplicarea unei pedepse mai blânde pe motiv că inculpații au recunoscut integral vina
în comiterea infracțiunii încriminare, argumentând că prima instanță just a statuat că,
recunoașterea vinovăției în cazul dat nu poate fi recunoscută ca circumstanță atenuantă. Or,
recunoscând vinovăția, inculpații Huzun Dmitrii și Huzun Serghei au beneficiat de judecarea
cauzei penale în procedura simplificată, în baza probelor administrate la faza de urmărire
penală, conform art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, precum și de reducerea cu 1/3
din limitele de pedeapsă cu închisoare.
Astfel, instanța de apel a atestat că aprecierea recunoașterii vinovăției ca circumstanță
atenuantă, îi va atribui dublă valență juridică ceea ce este inadmisibil.
La fel, instanța de apel a respins argumentul inculpatului Huzun Serghei precum că,
este unicul întreținător al familie, întrucât circumstanța enunțată, în raport cu situația în care
inculpatul nu este la prima condamnare, nu are randamentul necesar pentru a facilita
răspunderea penală
De asemenea, instanța de apel a respins solicitarea inculpatului Huzun Serghei privind
aplicarea în privința lui a Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu
aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova (în continuare
Lege), deoarece data comiterii infracțiunii succedă data adoptării Legii. Astfel că, după cum
reiese din dispozițiile art. 2 prezenta lege se aplică față de procesele penale în privința
infracțiunilor săvârșite până la adoptarea ei, pe când faptele lui Huzun Serghei au fost comise
după punerea în aplicare a legii, ceea ce face imposibilă aplicarea ei în speță.
Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel este contestată cu recurs de către
avocatul Ciubara Mariana în numele inculpaților Huzun Dmitrii și Huzun Serghei, prin care,
fără a invoca vreun temei de recurs prevăzut de art. 427 Cod de procedură penală, solicită
casarea parțială a acesteia în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin
care inculpaților să le fie stabilită o pedeapsă mai blândă.
Apărarea, în motivarea recursului declarat, a menționat că instanța de apel, la
individualizarea pedepsei, a ignorat faptul că cauza a fost examinată pe baza probelor
administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură
penală, inculpații au recunoscut vina, s-au căit sincer de cele comise, doresc să restituie
prejudiciul. Deși ultimii au fost atrași la răspundere penală, aceasta nu constituie o
circumstanță în defavoarea inculpaților.
Referință asupra recursului declarat, a fost depusă de către procurorul în secția
reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Guțan Pavel, prin care a pledat pentru
dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.
Examinând admisibilitatea recursului declarat, în raport cu materialele cauzei,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide asupra inadmisibilității
acestuia, din următoarele considerente.
Conform prevederilor Legii nr. 246 din 31.07.2023 în vigoare din 01 septembrie 2023
pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei
Curții Supreme de Justiție), art. XI alin. (3), recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție
3
până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursului.
Totodată, din textul legii menționate, rezultă că procedura de examinare a
admisibilității recursurilor depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data în vigoare a
acestei Legi, urmează să fie efectuată conform noilor modificări introduse în prevederile
Codului de procedură penală, în vigoare din 01 septembrie 2023.
În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură
penală (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023) și a
declarat recursul în termen la 14.06.2023.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală (în redacția Legii
nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), instanța de recurs, examinând
admisibilitatea recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea
părților, în baza materialelor din dosar, este în drept să declare recursul inadmisibil în cazul
în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală (în redacția Legii nr.
246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023), instanța de recurs examinează cauza numai
în limitele temeiurilor prevăzute la art. 427 invocate în recurs.
Reieșind din conținutul recursului declarat de către avocat se atestă că, autorul
recursului nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și încadrarea
juridică a acțiunilor inculpaților, însă critică hotărârea instanței de apel doar în partea
stabilirii pedepsei, considerând că nu s-a ținut cont în deplină măsură de prezența în speță a
unui cumul de împrejurări și circumstanțe ce atenuează răspunderea penală a făptuitorilor,
invocând în cele din urmă stabilirea unei pedepse prea aspre, în acest sens completul de
judecată apreciind că aceste critici se circumscriu temeiului pentru recurs prevăzut la pct.10),
alin.(1), art.427 Cod de procedură penală și anume s-au aplicat pedepse individualizate
contrar prevederilor legale.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, completul de judecată atestă
că în prezenta speță, nu și-a găsit confirmarea temeiul pentru recurs invocat prin prisma pct.
10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, deoarece instanța de apel și-a motivat soluția
adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. art. 61, 75 Cod penal la soluționarea
chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpaților și nu a admis careva erori,
stabilind justificat, în privința inculpatului Huzun Dmitrii, pedeapsa sub formă de închisoare
pe un termen de 2 ani, și privința inculpatului Huzun Serghei, pedeapsa sub formă de
închisoare pe un termen de 2 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, just aplicând
prevederile art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală.
În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recurs (pct. 5. din
decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate,
inclusiv cele reproduse în pct. 4., 4.1. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că
instanțele de fond legal întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept
ale cauzei în latura pedepsei aplicate inculpaților, în strictă conformitate cu prevederile
normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, just și argumentat au ținut
cont de prevederile art. art. 7, 61, 75, Cod penal, art. 3641 Cod de procedură penală, conform
căror la aplicarea Legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii
săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează
răspunderea penală.
Cu referire la criticele invocate de recurent, precum că a fost efectuată o
individualizare injustă a pedepsei în privința inculpaților Huzun Dmitrii și Huzun Serghei,
instanța de recurs relevă că, în cazul săvârșirii unei infracțiuni, instanța de judecată este
singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru
infractorul care a comis infracțiunea, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării
4
operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la
stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.
Reieșind din prevederile art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de
constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de
instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând
anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, având drept scop restabilirea echității sociale,
corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni,
atât din partea condamnaților, cât și din partea altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie
să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate.
Prin urmare, instanța de judecată trebuie să aleagă și să aplice acel tip, și acea mărime
a pedepsei care vor fi cele mai eficiente pentru atingerea scopului legii penale. O pedeapsă
mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește
numai în cazul în care o pedeapsă mai blânda, din numărul celor menționate, nu va asigura
atingerea scopului pedepsei. Caracterul excepțional la aplicarea pedepsei cu închisoare
urmează a fi argumentat de către instanța de judecată.
Completul de judecată reține că, în cauza dată, inculpații au recunoscut săvârșirea
infracțiunii imputate și au solicitat de a fi judecată cauza pe baza probelor administrate în
faza de urmărire penală, aplicând prevederile art. 3641 Cod de procedură penală ( f. d. 13-14
vol. II).
Potrivit alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul care a recunoscut
săvârșirea faptelor imputate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei pe baza probelor
administrate în faza urmăririi penale, solicitare care a fost admisă de către prima instanță,
beneficiază de reducere cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul
pedepsei cu închisoare ori cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducere cu o
pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă.
În continuare, luând în considerație faptul că inculpații Huzun Dmitrii și Huzun
Serghei, au acceptat judecata pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în
baza art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, aceștia beneficiază de o reducere cu 1/3 a
limitelor prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare.
În prezenta speță, completul de judecată atestă că, inculpații Huzun Dmitrii și Huzun
Serghei, au fost condamnați în baza art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal, respectiv cu
aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală le-a fost sstabilită pedeapsa
sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.
De asemenea, completul de judecată reține că la stabilirea pedepsei inculpaților,
instanțele de fond au luat în considerație gradul prejudiciabil al infracțiunii comise, care
potrivit art. 16 alin.(3) Cod penal, constituie infracțiune mai puțin gravă.
Concomitent, s-a efectuat o analiză completă și minuțioasă a personalității
inculpaților, care indică, că săvârșirea infracțiunii de furt nu se datorează unui concurs
accidental de împrejurări.
Astfel, instanțele de fond au reținut că inculpatul Huzun Dmitrii, la locul de trai nu
este angajat în câmpul muncii, nu are un loc stabil de trai (Caracteristica eliberată de
Primăria s. Sadovoe, mun. Bălți f. d. 90 vol. I), se află la evidența medicului narcolog (f. d.
122 vol. I), anterior a fost condamnat de mai multe ori, fapt confirmat prin Revendicare (f.
d. 83 vol. I), inclusiv prin sentința judecătoriei Bălți din 13.06.2018 în baza art.art.208
alin.(1), 186 alin.(2) lit. c), d), 287 alin.(2) lit. b), 152 alin.(2) lit. e) Cod penal, cu aplicarea
art. art. 84, 85 Cod penal la pedeapsa definitivă sub forma de închisoare pe un termen de 4
ani 8 luni. În scurt timp după executarea pedepsei cu închisoare, Huzun Dmitrii a comis o
nouă infracțiune de furt.
În conformitate cu prevederile art.76 Cod penal, în calitate de circumstanță atenuantă,
în privința inculpatului Huzun Serghei s-a reținut - recunoașterea vinovăției, iar conform art.
5
77 Cod penal, ca circumstanță agravanta s-a stabilit - săvârșirea infracțiunii de către o
persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiuni similare.
Referitor la personalitatea inculpatului Huzun Serghei, instanțele de fond au reținut
că, acesta la locul de trai se caracterizează negativ (Caracteristica eliberată de Primăria s.
Sadovoe, mun. Bălți f. d. 89 vol. I), la evidența medicului psihiatru și a medicului narcolog
nu se află (f. d. 123 vol. I), anterior potrivit Formei de revendicare nr. 246 (f. d. 86-87 vol. I)
a fost condamnat, inclusiv pentru infracțiuni similare. În conformitate cu prevederile art.76
Cod penal, în calitate de circumstanță atenuantă în privința inculpatului Serghei, s-a reținut
- recunoașterea vinovăției, iar conform art. 77 Cod penal, ca circumstanță agravanta s-a
stabilit - săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru
infracțiuni similare.
În acest sens, completul de judecată analizând gravitatea infracțiunii săvârșite de către
inculpați, motivul acesteia, prezența circumstanțelor atenuante și agravante, reieșind și din
faptul că prejudiciul cauzat prin infracțiune nu a fost reparat, ținând cont de influența
pedepsei asupra corectării și reeducării inculpaților precum și personalitatea acestora,
consideră că, prima instanță corect a stabilit forma pedepsei – închisoare, pe un termen de 2
ani, mărimea acesteia încadrându-se în limitele noi stabilite prin aplicarea art.3641 alin.(8)
Cod de procedură penală, care va atinge scopul pedepsei penale de corectare și reeducare.
Astfel, completul de judecată atestă că alegațiile avocatului privind asprimea pedepsei
aplicate de către prima instanță, sunt vădit neîntemeiate, or, inculpații executând pedeapsa
cu închisoare în locurile de detenție, nu au făcut concluziile necesare că faptele social
periculoase sunt supuse răspunderii penale și au continuat activitatea infracțională, fapt care
corect a fost apreciat de către prima instanță la stabilirea formei și a termenului de pedeapsă.
În atare împrejurări, completul de judecată consideră că, instanța de apel a menținut
corect pedeapsa sub formă de închisoare aplicată de către prima instanță, care este rațională,
proporțională și echitabilă în raport cu fapta comisă și scopul Legii penale fiind
individualizată corect, în așa fel încât inculpații să se convingă de necesitatea respectării
Legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare, social periculoase care sunt
supuse răspunderii penale.
Prin urmare, completul de judecată statuează că, pedeapsa individualizată de prima
instanță și menținută de instanța de apel, este conformă atât principiului proporționalității,
cât și scopului prevăzut la art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea
condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea
condamnaților, cât și a altor persoane.
Generalizând cele expuse, instanța de recurs conchide că temeiuri de a pune la
îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele
contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări
inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care
în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1
din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca
impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie
1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie
prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat
chestiunile esențiale supuse atenției sale.
În consecință, completul de judecată nu a constatat prezența erorilor de drept invocate
de recurent ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele contestate,
deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul
urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.
6
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală (în redacția
Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului declarat de către avocatul Ciubara Mariana în numele
inculpaților Huzun Dmitrii și Huzun Serghei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții
de Apel Bălți din 12 aprilie 2023, în cauza penală în privința lui Huzun Dmitrii xxxxx și
Huzun Serghei xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Țurcan Anatolie
Judecători Eremciuc Ghenadie
Daguța Sergiu
7