1ra-1209/23 — art. 187 al. 2, lit. b, f CP

1ra-1209/23 — art. 187 al. 2, lit. b, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1209/23

1-16183137-01-1ra-26072023

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

08 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte – Țurcan Anatolie

Judecători – Daguța Sergiu, Eremciuc Ghenadie,

examinând, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea

recursurilor declarate de către inculpatul Mogîldea Fiodor, și de către avocatul

Mazur Svetlana în numele inculpatului Mogîldea Fiodor, împotriva deciziei din

15 martie 2023 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, și a sentinței din

12 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza penală în

privința lui

Mogîldea Fiodor XXXXX, născut la XXXXX, originar

și domiciliat în mun. Chișinău, str. XXXXX, anterior

condamnat XXXXX,

Gherasim Petru XXXXX, născut la XXXXX, decedat

la 27 august 2019,

învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. b), f) Cod

penal.

Termenul de examinare:

Prima instanță: 03.08.2016 – 12.12.2022;

Instanța de apel: 17.01.2023 – 15.03.2023;

Instanța de recurs: 26.07.2023 – 08.11.2023;

Asupra admisibilității recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă:

1

Centru, Mogîldea Fiodor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. b), f) Cod penal, și în baza acestei legi, i s-a

aplicat pedeapsa 6 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

A fost aplicat în privința lui Mogîldea Fiodor măsura preventivă sub formă

de arest preventiv până la definitivarea sentinței, cu luarea sub strajă a acestuia din

sala de judecată și plasarea în penitenciar pentru executarea pedepsei.

Termenul pedepsei lui Mogîldea Fiodor urma a fi calculat din data

pronunțării sentinței, 12 decembrie 2022.

Prin aceiași sentință s-a încetat procesul penal intentat în privința lui

Gherasim Petru XXXXX, învinuit în baza art. 187 alin. (2), lit. b) și f) Cod penal,

în legătură cu decesul inculpatului.

S-a admis acțiunea civilă, s-a încasat de la Mogîldea Fiodor în beneficiul

părții vătămate Bolgari Beatricie suma de 2000 (două mii) lei cu titlu de prejudiciu

material cauzat prin infracțiune.

A fost soluționată chestiunea cu privire la corpurile delicte.

Fiodor la 26 februarie 2016, în jurul orelor 15:20, aflându-se în apropierea blocului

locativ nr. 9, de pe bd. Iurie Gagarin, mun. Chișinău, urmărind scopul sustragerii

deschise a bunurilor altei persoane, în rezultatul unei înțelegeri prealabile cu

Gherasim Petru XXXXX, profitând de imposibilitatea părții vătămate minore

Bolgari Beatricie XXXXX, născută la XXXXX, de a se autoapăra și a opune

rezistență, care se deplasa pe strada menționată mai sus împreună cu fratele său

minor Bolgari Mihai, născut la XXXXX, s-a apropiat de minora Bolgari Beatricie,

și potrivit rolului atribuit, conștientizând ilegalitatea acțiunilor și dorind survenirea

urmărilor a încercat să smulgă cu mâna de la gâtul părții vătămate lănțișorul

confecționat din aur cu greutatea de 3 gr. în valoare de 1500 lei și cruciulița

confecționată din aur, cu greutatea de 1 gr. în valoare de 500 lei, însă după ce nu i-

a reușit, a rupt lănțișorul cu dinții, după care împreună cu Petru Gherasim, care

între timp a supravegheat ca acțiunile lui Mogîldea Fiodor să nu fie observate de

către alte persoane, au fugit de la locul comiterii infracțiunii, în rezultatul cărui fapt

părții vătămate Bolgari Beatricie i-a fost cauzat prejudiciul material în proporții

considerabile în valoare totală de 2000 lei.

Astfel, acțiunile inculpatului Mogîldea Fiodor au fost încadrate juridic în

baza art. 187 alin. (2), lit. b) și f) Cod penal, conform indicilor calificativi „jaful,

adică sustragerea în mod deschis a bunurilor altei persoane, săvârșite de două

persoane, cu cauzare de daune în proporții considerabile”.

26 februarie 2016, în jurul orelor 15:20, aflându-se în apropierea blocului locativ

nr. 9, de pe bd. Iurie Gagarin, mun. Chișinău, având scopul sustragerii deschise a

bunurilor altei persoane și în rezultatul unei înțelegeri prealabile cu Mogîldea

Fiodor XXXXX, împreună s-au apropiat de partea vătămată minoră Beatricie

Bolgari, născută la XXXXX, care se deplasa pe strada menționată mai sus

împreună cu fratele său minor Bolgari Mihai, născut la XXXXX, și profitând de

imposibilitatea părții vătămate minore Bolgari Beatricie de a se autoapăra și a

2

opune rezistență, în timp cât potrivit rolului atribuit Petru Gherasim a supravegheat

ca acțiunile lui Mogîldea Fiodor să nu fie observate de către alte persoane,

Mogîldea Fiodor a intenționat să smulgă cu mâna de la gâtul părții vătămate

Bolgari Beatricie lănțișorul confecționat din aur cu greutatea de 3 gr., în valoare de

1500 lei și cruciulița confecționată din aur, cu greutatea de 1 gr., în valoare de 500

lei, însă după ce nu i-a reușit l-a rupt cu dinții, după care ambii au părăsit locul

comiterii infracțiunii cu bunurile sustrase, în rezultatul cărui fapt a cauzat părții

vătămate Bolgari Beatricie un prejudiciul material în proporții considerabile în

valoare totală de 2000 lei.

Astfel, acțiunile inculpatului Gherasim Petru au fost încadrate juridic în baza

art. 187 alin. (2), lit. b) și f) Cod penal, conform indicilor calificativi „jaful, adică

sustragerea în mod deschis a bunurilor altei persoane, săvârșite de două persoane,

cu cauzare de daune în proporții considerabile”.

Mogîldea Fiodor, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin

care să fie achitat, iar acțiunea civilă să fie lăsată fără examinare.

3.1. În motivarea apelului inculpatul a invocat dezacordul cu sentința primei

instanțe, menționând că la momentul când s-a produs fapta, partea vătămată

Bolgari Beatrice avea 14 ani, și care a declarat că l-a recunoscut pe Mogîldea

Fiodor după ochi, or, fiind în troleibuz el doar i-a zâmbit. Astfel, consideră

inculpatul că partea vătămată doar încearcă nemotivat să-l învinuiască.

avocatul Mazur Svetlana în interesele inculpatului Mogîldea Fiodor, prin care a

solicitat, casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Mogîldea Fiodor

să fie achitat, iar acțiunea civilă să fie lăsată fără examinare.

4.1. În motivarea apelului apărătorul a invocat că, prima instanță la emiterea

sentinței nu a analizat obiectiv circumstanțele cauzei, nu a ținut cont de principiul

individualizării pedepsei penale, și nu a respectat cerințele art.6 CEDO privitor la

asigurarea unui proces achitabil. A enunțat că, este neîntemeiată argumentarea

instanței referitor la probele care dovedesc comiterea infracțiunii imputate

inculpatului, în coraport cu declarațiile părții vătămate și a martorului care a

declarat că cunoaște despre caz din spusele fiicei sale minore. A susținut că,

acuzarea nu a adus probe suficiente și nu a dovedit vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (2), lit. b), f) Cod penal.

Astfel, în acest sens a enunțat că, la caz, sustragerea și intenția directă de a

sustrage nu a fost dovedită prin probe care în ansamblu ar demonstra cu certitudine

fără nici un dubiu că anume inculpatul Mogîldea Fiodor a comis infracțiunea

imputată.

Chișinău, au fost respinse apelul avocatului declarat în interesele inculpatului și

apelul inculpatului declarat, cu menținerea sentinței fără modificări.

3

Termenul de executare a pedepsei s-a dispus a fi calculat din 15 martie 2023,

cu includerea în acest termen a perioadei de la 22 decembrie 2022 până la 15

martie 2023.

5.1. Instanța de apel a statuat că audiind participanții la proces, cercetând

probele administrate de prima instanță și apreciindu-le din punct de vedere al

pertinenței, concludenți, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate a

primei instanțe în raport cu motivele apelurilor declarate, călăuzindu-se de intima

convingere, a concluzionat că este dovedită indubitabil vina inculpatului Mogîldea

Fiodor în comiterea jafului, adică ,,sustragerea în mod deschis a bunurilor altei

persoane, săvârșite de două persoane, cu cauzare de daune în proporții

considerabile", acțiunile lui Mogîldea Fiodor just fiind încadrate în baza art. 187

alin. (2), lit. b), f) Codul penal, iar inculpatul este susceptibil de a fi supus

răspunderii penale.

Instanța de apel a motivat că, alegațiile părții apărării precum că, ,,probele

prezentate și cercetate în cadrul judecării cauzei în instanța de fond nu dovedesc

vina inculpatului Mogîldea Fiodor," nu pot fi puse la baza unei decizii de achitare,

deoarece dimpotrivă, fiind apreciate probele în ansamblu, acestea confirmă

vinovăția inculpatului, iar nerecunoașterea vinovăției nu echivalează cu achitarea

inculpatului, de vreme ce declarațiile părții vătămate, a martorului audiat în cadrul

ședinței de judecată în primă instanță, coroborate la celelalte probe analizate în

cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, demonstrează cu certitudine

comiterea anume de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2), lit.

b), f) Cod penal.

Ca urmare, instanța de apel a constatat că în speță s-a dovedit existența

laturii obiective a infracțiunii de jaf, considerând în acest sens că prima instanță

corect a reținut la caz din declarațiile părții vătămate date nemijlocit la etapa

cercetării judecătorești, și care coroborează cu probele din dosar și anume că „ ...

Mogîldea F. a fost cel care i-a rupt lanțul din aur, iar Gherasim P. era alături de

fratele ei. La momentul când a smuls lanțul, nu l-a smuls cu mâna ci cu dinții,

apucând-o cu mâna de după cap. După ce a smuls lanțul, au alergat spre Gara

Feroviara. L-a recunoscut pe Mogîldea Fiodor după ochi, deoarece când era în

troleibuz, el i-a zâmbit. La etapa urmăririi penale l-a recunoscut pe Mogîldea

Fiodor după poze.”

În asemenea circumstanțe de fapt, părții vătămate Beatrice Bolgari i s-a

cauzat prejudiciu material considerabil în sumă de 2000 lei.

6.1. Avocatul Mazur Svetlana în numele inculpatului la 28.04.2023,

invocând temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1), pct. 12) Cod de procedură penală

(în redacția Legii în vigoare la data depunerii recursului), solicitând casarea

deciziei din 12 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a menționat că sustragerea și intenția directă de a

sustrage nu a fost dovedită de către acuzare prin probe, și că anume inculpatul a

comis aceasta infracțiune, iar la baza sentinței de condamnare nu poate sta o

argumentare nefondată. Or, latura obiectivă a jafului se realizează prin sustragerea

4

în mod deschis a bunurilor altei persoane. Iar latura subiectivă a jafului se

caracterizează prin intenție directă și scop de profit (acaparator, de a obține

avantaje materiale). Este necesar ca scopul cerut de lege să existe în momentul

săvârșirii faptei. Dacă acest scop lipsește, fapta nu constituie infracțiunea de jaf.

Astfel, consideră că nu s-a demonstrat prezența acestor semne în acțiunile

inculpatului, și nici vinovăția inculpatului nu a fost demonstrată.

Invocă că, atât partea vătămată și martorul prin depozițiile depuse, cît și

acuzarea prin probele acumulate nu a dovedit faptul jafului, ipoteza sustragerii în

mod deschis de către inculpat este pur declarativă, fără careva suport probator în

acest sens.

Consideră recurentul că, instanța nu a analizat obiectiv circumstanțele

cauzei, și nu a ținut cont de principiul individualizării pedepsei penale, nu a

respectat cerințele art. 6 CEDO privitor la asigurarea unui proces echitabil, iar

acțiunile inculpatului nu se încadrează în baza art. 187 alin. (2), lit. b), f) Cod penal

și acesta urmează a fi achitat.

6.2. Inculpatul la 06.07.2023 a declarat recurs fără a invoca incidența unui

temei prevăzut la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă a solicitat

anularea deciziei deoarece nu este vinovat de comiterea infracțiunii.

În motivarea recursului inculpatul a menționat că nu a săvârșit această

infracțiune și că la materialele cauzei nu există nici o probă care să dovedească

vinovăția sa în comiterea infracțiunii.

Totodată, a invocat că Gherasim Petru a decedat și în această parte dosarul

penal urmează a fi încetat.

prezentat referință pe marginea recursurilor declarate, pledând pentru respingerea

acestora ca inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

motivelor invocate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează că, acestea urmează a fi declarate inadmisibile din considerentele

ce urmează.

Recurenții s-au conformat prevederilor art.422 Cod de procedură penală și

au declarat recursurile în termen.

Potrivit art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală, un complet din 3

judecători declară inadmisibil recursul dacă recursul este vădit neîntemeiat.

Din cererile de recurs declarate de avocatul Mazur Svetlana și de inculpatul

Mogîldea Fiodor, se constată că recurenții invocă că nu există probe ce ar confirma

vinovăția inculpatului, iar instanța neîntemeiat a ajuns la concluzia condamnării

inculpatului Mogîldea Fiodor în baza art.187 alin. (2), lit. b), f) Cod penal, existînd

la caz temei de achitare, deoarece inculpatul nu a comis fapta.

În fond, recurenții exprimă dezacordul cu starea de fapt stabilită de instanțele

de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului Mogîldea

Fiodor.

Referitor la criticele expuse de către recurenți, completul de judecată

amintește că la etapa judecării recursului, instanța nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește

5

o altă situație de fapt, acestea fiind atributul exclusiv al primei instanțe și al

instanței de apel. Deci, completul de judecată nu va examina criticile referitoare la

greșita reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente

faptice, ci v-a verifica prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel,

corectitudinea încadrării juridice a faptei săvârșite de inculpatul Mogîldea Fiodor.

Analizând materialele cauzei, completul de judecată constată că, alegațiile

recurentului privitor la pretinsa eroare judiciară reținută la calificarea juridică a

acțiunilor inculpatului este vădit nefondată, deoarece instanța de apel just a

menținut soluția instanței de fond, motivându-și concluziile de acceptare a

argumentelor expuse în sentința primei instanțe. Or, din toate probele examinate și

cercetate, instanța de apel a constatat indubitabil și a motivat concluziile prin care

constată că, inculpatul a comis infracțiunea ce i se încriminează individualizată ca

„jaf, -sustragerea în mod deschis a bunurilor altei persoane, săvârșite de două

persoane, cu cauzare de daune în proporții considerabile", adică infracțiunea

prevăzută de art. 187 alin. (2), lit. b), f) Cod penal.

În aceste condiții, completul de judecată conchide că, din materialele

dosarului rezultă că instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate, verificându-

le sub aspectul pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, atât cele ale

apărării, cât și cele ale acuzării, fapt ce face ca concluzia despre vinovăția lui

Mogîldea Fiodor în săvârșirea infracțiunii imputate este una legală și întemeiată.

În aceiași ordine de idei, completul de judecată constată că, în mare parte,

recursurile repetă textul apelurilor, argumentele invocate în recursuri fiind anterior

invocate și în apel, iar instanța de apel examinându-le în ansamblu și dându-le o

apreciere corespunzătoare, conform art. art. 414, 417 Cod de procedură penală, s-a

pronunțat argumentat și detaliat asupra lor, indicând temeiurile de fapt și de drept

care au dus la respingerea lor, precum și motivele adoptării soluției, pe care

completul de judecată și-o asumă în totalitate.

Având în vedere acest aspect, instanța de recurs își însușește în întregime

considerentele expuse în decizia instanței de apel (vol. III, f.d. 125- 127), redate

succint la pct. 4.1. al prezentei decizii și consideră că o expunere repetată asupra

lor este inutilă, fapt ce este în deplină concordanță cu jurisprudența și practica

Curții Europene pentru Drepturile Omului, care în cauza Albert vs. România din

16.02.2010, în pct. 37 al Hotărârii a statuat că, dacă art.6 § 1 din Convenția obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acesta nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos,

19.04.1994). Cu toate acestea, noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță

internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanța inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real chestiunile

esențiale supuse atenției sale și să nu se fi mulțumit să confirme pur și simplu

concluziile unei instanțe inferioare (Helle împotriva Finlandei, 19.12.1997).

Analizând materialele cauzei și hotărârea judecătorească atacată, completul

de judecată nu constată vreo eroare de drept ce ar afecta legalitatea acesteia.

Potrivit art.432 alin. (2), pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel,

6

este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că

este vădit neîntemeiat.

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor declarate de către inculpatul Mogîldea Fiodor

și de către avocatul Mazur Svetlana în numele inculpatului Mogîldea Fiodor,

împotriva deciziei din 12 decembrie 2022 a Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău, în cauza penală în privința lui Mogîldea Fiodor, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Țurcan Anatolie

Judecători Daguța Sergiu

Eremciuc Ghenadie

7