1ra-1209/23 — Art. 187 al. 2, lit. b, f CP

Prin sentința din 12 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Mogîldea Fiodor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. b), f) Cod penal, și în baza acestei legi, i s-a aplicat pedeapsa 6 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. A fost aplicat în privința lui Mogîldea Fiodor măsura preventivă sub formă de arest preventiv până la definitivarea sentinței, cu luarea sub strajă a acestuia din sala de judecată și plasarea în penitenciar pentru executarea pedepsei. Termenul pedepsei lui Mogîldea Fiodor urma a fi calculat din data pronunțării sentinței, 12 decembrie 2022. Prin aceiași sentință s-a încetat procesul penal intentat în privința lui Gherasim Petru XXXXX, învinuit în baza art. 187 alin. (2), lit. b) și f) Cod penal, în legătură cu decesul inculpatului. S-a admis acțiunea civilă, s-a încasat de la Mogîldea Fiodor în beneficiul părții vătămate Bolgari Beatricie suma de 2000 (două mii) lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune. A fost soluționată chestiunea cu privire la corpurile delicte.

Pentru a se pronunța în cauza dată, prima instanță a constatat că, Mogîldea Fiodor la 26 februarie 2016, în jurul orelor 15:20, aflându-se în apropierea blocului locativ nr. 9, de pe bd. Iurie Gagarin, mun. Chișinău, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, în rezultatul unei înțelegeri prealabile cu Gherasim Petru XXXXX, profitând de imposibilitatea părții vătămate minore Bolgari Beatricie XXXXX, născută la XXXXX, de a se autoapăra și a opune rezistență, care se deplasa pe strada menționată mai sus împreună cu fratele său minor Bolgari Mihai, născut la XXXXX, s-a apropiat de minora Bolgari Beatricie, și potrivit rolului atribuit, conștientizând ilegalitatea acțiunilor și dorind survenirea urmărilor a încercat să smulgă cu mâna de la gâtul părții vătămate lănțișorul confecționat din aur cu greutatea de 3 gr. în valoare de 1500 lei și cruciulița confecționată din aur, cu greutatea de 1 gr. în valoare de 500 lei, însă după ce nu i- a reușit, a rupt lănțișorul cu dinții, după care împreună cu Petru Gherasim, care între timp a supravegheat ca acțiunile lui Mogîldea Fiodor să nu fie observate de către alte persoane, au fugit de la locul comiterii infracțiunii, în rezultatul cărui fapt părții vătămate Bolgari Beatricie i-a fost cauzat prejudiciul material în proporții considerabile în valoare totală de 2000 lei. Astfel, acțiunile inculpatului Mogîldea Fiodor au fost încadrate juridic în baza art. 187 alin. (2), lit. b) și f) Cod penal, conform indicilor calificativi „jaful, adică sustragerea în mod deschis a bunurilor altei persoane, săvârșite de două persoane, cu cauzare de daune în proporții considerabile”. 2. La fel, prima instanță a constatat că inculpatul Gherasim Petru, la data de 26 februarie 2016, în jurul orelor 15:20, aflându-se în apropierea blocului locativ nr. 9, de pe bd. Iurie Gagarin, mun. Chișinău, având scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane și în rezultatul unei înțelegeri prealabile cu Mogîldea Fiodor XXXXX, împreună s-au apropiat de partea vătămată minoră Beatricie Bolgari, născută la XXXXX, care se deplasa pe strada menționată mai sus împreună cu fratele său minor Bolgari Mihai, născut la XXXXX, și profitând de imposibilitatea părții vătămate minore Bolgari Beatricie de a se autoapăra și a 2 opune rezistență, în timp cât potrivit rolului atribuit Petru Gherasim a supravegheat ca acțiunile lui Mogîldea Fiodor să nu fie observate de către alte persoane, Mogîldea Fiodor a intenționat să smulgă cu mâna de la gâtul părții vătămate Bolgari Beatricie lănțișorul confecționat din aur cu greutatea de 3 gr., în valoare de 1500 lei și cruciulița confecționată din aur, cu greutatea de 1 gr., în valoare de 500 lei, însă după ce nu i-a reușit l-a rupt cu dinții, după care ambii au părăsit locul comiterii infracțiunii cu bunurile sustrase, în rezultatul cărui fapt a cauzat părții vătămate Bolgari Beatricie un prejudiciul material în proporții considerabile în valoare totală de 2000 lei. Astfel, acțiunile inculpatului Gherasim Petru au fost încadrate juridic în baza art. 187 alin. (2), lit. b) și f) Cod penal, conform indicilor calificativi „jaful, adică sustragerea în mod deschis a bunurilor altei persoane, săvârșite de două persoane, cu cauzare de daune în proporții considerabile”.

Nefiind de-acord cu sentința primei instanțe a declarat apel inculpatul Mogîldea Fiodor, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie achitat, iar acțiunea civilă să fie lăsată fără examinare. 3.1. În motivarea apelului inculpatul a invocat dezacordul cu sentința primei instanțe, menționând că la momentul când s-a produs fapta, partea vătămată Bolgari Beatrice avea 14 ani, și care a declarat că l-a recunoscut pe Mogîldea Fiodor după ochi, or, fiind în troleibuz el doar i-a zâmbit. Astfel, consideră inculpatul că partea vătămată doar încearcă nemotivat să-l învinuiască.

La fel, nefiind de-acord cu sentința primei instanțe a declarat apel avocatul Mazur Svetlana în interesele inculpatului Mogîldea Fiodor, prin care a solicitat, casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Mogîldea Fiodor să fie achitat, iar acțiunea civilă să fie lăsată fără examinare. 4.1. În motivarea apelului apărătorul a invocat că, prima instanță la emiterea sentinței nu a analizat obiectiv circumstanțele cauzei, nu a ținut cont de principiul individualizării pedepsei penale, și nu a respectat cerințele art.6 CEDO privitor la asigurarea unui proces achitabil. A enunțat că, este neîntemeiată argumentarea instanței referitor la probele care dovedesc comiterea infracțiunii imputate inculpatului, în coraport cu declarațiile părții vătămate și a martorului care a declarat că cunoaște despre caz din spusele fiicei sale minore. A susținut că, acuzarea nu a adus probe suficiente și nu a dovedit vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (2), lit. b), f) Cod penal. Astfel, în acest sens a enunțat că, la caz, sustragerea și intenția directă de a sustrage nu a fost dovedită prin probe care în ansamblu ar demonstra cu certitudine fără nici un dubiu că anume inculpatul Mogîldea Fiodor a comis infracțiunea imputată.

Prin decizia din 15 martie 2023 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelul avocatului declarat în interesele inculpatului și apelul inculpatului declarat, cu menținerea sentinței fără modificări. 3 Termenul de executare a pedepsei s-a dispus a fi calculat din 15 martie 2023, cu includerea în acest termen a perioadei de la 22 decembrie 2022 până la 15 martie 2023. 5.1. Instanța de apel a statuat că audiind participanții la proces, cercetând probele administrate de prima instanță și apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței, concludenți, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate a primei instanțe în raport cu motivele apelurilor declarate, călăuzindu-se de intima convingere, a concluzionat că este dovedită indubitabil vina inculpatului Mogîldea Fiodor în comiterea jafului, adică ,,sustragerea în mod deschis a bunurilor altei persoane, săvârșite de două persoane, cu cauzare de daune în proporții considerabile", acțiunile lui Mogîldea Fiodor just fiind încadrate în baza art. 187 alin. (2), lit. b), f) Codul penal, iar inculpatul este susceptibil de a fi supus răspunderii penale. Instanța de apel a motivat că, alegațiile părții apărării precum că, ,,probele prezentate și cercetate în cadrul judecării cauzei în instanța de fond nu dovedesc vina inculpatului Mogîldea Fiodor," nu pot fi puse la baza unei decizii de achitare, deoarece dimpotrivă, fiind apreciate probele în ansamblu, acestea confirmă vinovăția inculpatului, iar nerecunoașterea vinovăției nu echivalează cu achitarea inculpatului, de vreme ce declarațiile părții vătămate, a martorului audiat în cadrul ședinței de judecată în primă instanță, coroborate la celelalte probe analizate în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, demonstrează cu certitudine comiterea anume de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. b), f) Cod penal. Ca urmare, instanța de apel a constatat că în speță s-a dovedit existența laturii obiective a infracțiunii de jaf, considerând în acest sens că prima instanță corect a reținut la caz din declarațiile părții vătămate date nemijlocit la etapa cercetării judecătorești, și care coroborează cu probele din dosar și anume că „ ... Mogîldea F. a fost cel care i-a rupt lanțul din aur, iar Gherasim P. era alături de fratele ei. La momentul când a smuls lanțul, nu l-a smuls cu mâna ci cu dinții, apucând-o cu mâna de după cap. După ce a smuls lanțul, au alergat spre Gara Feroviara. L-a recunoscut pe Mogîldea Fiodor după ochi, deoarece când era în troleibuz, el i-a zâmbit. La etapa urmăririi penale l-a recunoscut pe Mogîldea Fiodor după poze.” În asemenea circumstanțe de fapt, părții vătămate Beatrice Bolgari i s-a cauzat prejudiciu material considerabil în sumă de 2000 lei.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri de către: 6.1. Avocatul Mazur Svetlana în numele inculpatului la 28.04.2023, invocând temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1), pct. 12) Cod de procedură penală (în redacția Legii în vigoare la data depunerii recursului), solicitând casarea deciziei din 12 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului a menționat că sustragerea și intenția directă de a sustrage nu a fost dovedită de către acuzare prin probe, și că anume inculpatul a comis aceasta infracțiune, iar la baza sentinței de condamnare nu poate sta o argumentare nefondată. Or, latura obiectivă a jafului se realizează prin sustragerea 4 în mod deschis a bunurilor altei persoane. Iar latura subiectivă a jafului se caracterizează prin intenție directă și scop de profit (acaparator, de a obține avantaje materiale). Este necesar ca scopul cerut de lege să existe în momentul săvârșirii faptei. Dacă acest scop lipsește, fapta nu constituie infracțiunea de jaf. Astfel, consideră că nu s-a demonstrat prezența acestor semne în acțiunile inculpatului, și nici vinovăția inculpatului nu a fost demonstrată. Invocă că, atât partea vătămată și martorul prin depozițiile depuse, cît și acuzarea prin probele acumulate nu a dovedit faptul jafului, ipoteza sustragerii în mod deschis de către inculpat este pur declarativă, fără careva suport probator în acest sens. Consideră recurentul că, instanța nu a analizat obiectiv circumstanțele cauzei, și nu a ținut cont de principiul individualizării pedepsei penale, nu a respectat cerințele art. 6 CEDO privitor la asigurarea unui proces echitabil, iar acțiunile inculpatului nu se încadrează în baza art. 187 alin. (2), lit. b), f) Cod penal și acesta urmează a fi achitat. 6.2. Inculpatul la 06.07.2023 a declarat recurs fără a invoca incidența unui temei prevăzut la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă a solicitat anularea deciziei deoarece nu este vinovat de comiterea infracțiunii. În motivarea recursului inculpatul a menționat că nu a săvârșit această infracțiune și că la materialele cauzei nu există nici o probă care să dovedească vinovăția sa în comiterea infracțiunii. Totodată, a invocat că Gherasim Petru a decedat și în această parte dosarul penal urmează a fi încetat.

În temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a prezentat referință pe marginea recursurilor declarate, pledând pentru respingerea acestora ca inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

Examinând admisibilitatea recursurilor declarate, pe baza dosarului și motivelor invocate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, acestea urmează a fi declarate inadmisibile din considerentele ce urmează. Recurenții s-au conformat prevederilor art.422 Cod de procedură penală și au declarat recursurile în termen. Potrivit art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală, un complet din 3 judecători declară inadmisibil recursul dacă recursul este vădit neîntemeiat. Din cererile de recurs declarate de avocatul Mazur Svetlana și de inculpatul Mogîldea Fiodor, se constată că recurenții invocă că nu există probe ce ar confirma vinovăția inculpatului, iar instanța neîntemeiat a ajuns la concluzia condamnării inculpatului Mogîldea Fiodor în baza art.187 alin. (2), lit. b), f) Cod penal, existînd la caz temei de achitare, deoarece inculpatul nu a comis fapta. În fond, recurenții exprimă dezacordul cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului Mogîldea Fiodor. Referitor la criticele expuse de către recurenți, completul de judecată amintește că la etapa judecării recursului, instanța nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește 5 o altă situație de fapt, acestea fiind atributul exclusiv al primei instanțe și al instanței de apel. Deci, completul de judecată nu va examina criticile referitoare la greșita reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci v-a verifica prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea încadrării juridice a faptei săvârșite de inculpatul Mogîldea Fiodor. Analizând materialele cauzei, completul de judecată constată că, alegațiile recurentului privitor la pretinsa eroare judiciară reținută la calificarea juridică a acțiunilor inculpatului este vădit nefondată, deoarece instanța de apel just a menținut soluția instanței de fond, motivându-și concluziile de acceptare a argumentelor expuse în sentința primei instanțe. Or, din toate probele examinate și cercetate, instanța de apel a constatat indubitabil și a motivat concluziile prin care constată că, inculpatul a comis infracțiunea ce i se încriminează individualizată ca „jaf, -sustragerea în mod deschis a bunurilor altei persoane, săvârșite de două persoane, cu cauzare de daune în proporții considerabile", adică infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2), lit. b), f) Cod penal. În aceste condiții, completul de judecată conchide că, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate, verificându- le sub aspectul pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, atât cele ale apărării, cât și cele ale acuzării, fapt ce face ca concluzia despre vinovăția lui Mogîldea Fiodor în săvârșirea infracțiunii imputate este una legală și întemeiată. În aceiași ordine de idei, completul de judecată constată că, în mare parte, recursurile repetă textul apelurilor, argumentele invocate în recursuri fiind anterior invocate și în apel, iar instanța de apel examinându-le în ansamblu și dându-le o apreciere corespunzătoare, conform art. art. 414, 417 Cod de procedură penală, s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor, indicând temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea lor, precum și motivele adoptării soluției, pe care completul de judecată și-o asumă în totalitate. Având în vedere acest aspect, instanța de recurs își însușește în întregime considerentele expuse în decizia instanței de apel (vol. III, f.d. 125- 127), redate succint la pct. 4.1. al prezentei decizii și consideră că o expunere repetată asupra lor este inutilă, fapt ce este în deplină concordanță cu jurisprudența și practica Curții Europene pentru Drepturile Omului, care în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, în pct. 37 al Hotărârii a statuat că, dacă art.6 § 1 din Convenția obligă instanțele să își motiveze deciziile, acesta nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos, 19.04.1994). Cu toate acestea, noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanța inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real chestiunile esențiale supuse atenției sale și să nu se fi mulțumit să confirme pur și simplu concluziile unei instanțe inferioare (Helle împotriva Finlandei, 19.12.1997). Analizând materialele cauzei și hotărârea judecătorească atacată, completul de judecată nu constată vreo eroare de drept ce ar afecta legalitatea acesteia. Potrivit art.432 alin. (2), pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, 6 este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin.(1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor declarate de către inculpatul Mogîldea Fiodor și de către avocatul Mazur Svetlana în numele inculpatului Mogîldea Fiodor, împotriva deciziei din 12 decembrie 2022 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, în cauza penală în privința lui Mogîldea Fiodor, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Președinte Țurcan Anatolie Judecători Daguța Sergiu Eremciuc Ghenadie 7