1ra-967/2022 — art. 145 alin. 2 lit. i, j, CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central, din 19 decembrie 2019, Porcescu Petru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal la 16 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. A fost soluționată chestiunea cu privire la corpurile delicte. Prin aceeași sentință a fost condamnat și Porcescu Victor, Porcescu Dmitrii, Josan Nicolae, în privința cărora hotărârea judecătorească nu se contestă.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Porcescu Petru, la 07.09.2015, în perioada cuprinsă între orele 17:00 și 17:30, conducând automobilul ce- i aparține de model xxxxx, cu numerele de înmatriculare xxxxx, avîndu-i în calitate de pasageri pe Porcescu Dmitrii și Josan Nicolai, deplasându- se pe drumul de la marginea de est a satului xxxxx spre centrul satului, întâlnindu-1 pe contrasens pe cet. Buciușcan Nicolae, locuitor al sat. xxxxx, care se deplasa cu bicicleta, fiind cu ultimul în relații ostile, urmărind scopul omorului acestuia, acționând de comun acord cu Porcescu Dmitrii și Josan Nicolai, în vederea asigurării executării reușite a faptei infracționale planificate, prin intermediul cet. Porcescu Dmitrii l-au contactat telefonic pe cet. Porcescu Victor care se afla la domiciliul său, amplasat în direcția deplasării victimei și s-au înțeles ca acesta să întretaie calea cet. Buciușcan Nicolae, ulterior s-a deplasat cu viteză lentă cu autoturismul din urma cet. Buciușcan Nicolae, iar la momentul când ultimul i-a observat și a încercat să fugă, dându-și seama de caracterul acțiunilor sale, urmărind același scop de a-l omorî, intenționat l-a tamponat cu automobilul și a mers 1 peste corpul acestuia cu roțile autoturismului. Imediat după ce autoturismul a fost stopat, conform înțelegerii telefonice prealabile, de cet. Buciușcan Nicolae care se afla cu partea inferioara a corpului sub autoturism, s-a apropiat cet. Porcescu Victor, care conștientizând că cet. Buciușcan Nicolae este în viață, urmărind același scop de a-l omorî, intenționat i-a aplicat cu o bâtă din lemn multiple lovituri în regiunea capului, organ vital al corpului. În rezultatul tamponării și strivirii victimei de autoturism, precum și loviturilor aplicate cu bâta de cet. Porcescu Victor, în cumul, cet. Buciușcan Nicolae i-au fost cauzate vătămări corporale grave periculoase pentru viața sub formă de traumă asociată: traumă cranio-cerebrală închisă: hemoragii în țesuturile moi pericraniene, fractură înfundată a osului temporal drept, hemoragii epidurale, subdurale și subarahnoidiene, conținut hemoragie în ventriculele cerebrale, edem cerebral; traumă toracică închisă, hemoragii în țesuturile moi pericostale și peristemale, fracturi costale indirecte, complete bilateral, fără lezarea pleurei parietale, fractură directă, completă a sternului; fractură deschisă a ambelor oase ale antebrațului stâng. Ulterior, știind cu certitudine că cet. Buciușcan Nicolae este în viață, cu scopul de a-1 omorî, repartizând rolurile între ei, pentru a ascunde urmele infracțiunii de la locul faptei, inclusiv prin dosirea în pădure a trupului cet. Buciușcan Nicolae, împreună l-au urcat în portbagajul autoturismului, Porcescu Victor a rămas pe loc și a aruncat bicicleta distrusă a cet. Buciușcan Nicolae în canalul de ape pluviale, iar Porcescu Petru, Porcescu Dmitrii și Josan Nicolai s-au deplasat cu autoturismul de la locul incidentului spre direcția sat. Morozeni, lângă șoseaua ce unește satele Breanova și Morozeni din r- nul Orhei unde, pe motivul că unitatea de transport s-a defectat, au redirecționat forțat autoturismul de pe traseu, au desprins numerele de înmatriculare și urmărind același scop de a-1 lipsi de viață pe cet. Buciușcan Nicolae, au incendiat automobilul în portbagajul căruia se afla ultimului, cauzându-i moartea care a survenit în rezultatul traumei asociate a capului și toracelui cu carbonizarea ulterioară. Astfel, acțiunile inculpatului Porcescu Petru au fost încadrate juridic de către prima instanță în baza art. 145 alin. (2) lit. i) și j) Cod penal, pe semnele: omorul intenționat, adică omorul săvârșit de mai multe persoane, cu o deosebită cruzime.

Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, avocatul Sergiu Bucicov în numele inculpatului Porcescu Petru, a declarat apel, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Porcescu Petru să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (2) lit. b) Cod penal la 3 ani închisoare, iar în temeiul art. 90 Cod penal, să fie dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe un termen de probațiune de 1 an. Apărarea, în motivarea cererii de apel nominalizate, a invocat că: - nu este de acord cu învinuirea înaintată inculpatului Porcescu Petru, întrucât, nu poate fi vorba, în prezenta cauză penală, de săvârșirea unui omor intenționat, comis prin participație; - în prezenta cauză penală, cet. Porcescu Victor. Porcescu Dmitrii și Josan Nicolai Vladimir, trebuiau, să fie recunoscuți și audiați în calitate de martori, și nicidecum în calitate de inculpați (complici) în comiterea unei infracțiuni excepțional de grave; - pe parcursul examinării prezentei cauze penale, nu s-a stabilit cauza producerii incendierii automobilului de model xxxxx, cu numărul de înmatriculare xxxxx; - prima instanță nu a admis demersul apărătorilor de audiere repetată a martorilor și a inculpaților. Totodată, instanța de judecată nu a admis nici demersul avocatului 2 de audiere a experților pe prezenta cauză penală, care au dat concluziile pe faptul producerii accidentului rutier, și pe cauza decesului cet. Buciușcan Nicolae; - prima instanță nu a admis nici demersul apărătorului de înlocuire a avocatului Covaș Valeriu, care a participat la audieri la etapa urmăririi penale, mai ales, că declarațiile inculpaților diferă; - la individualizarea pedepsei penale, instanța de judecată este obligată să țină cont de circumstanțele cauzei, de declarațiile martorilor, inculpaților etc.; - acuzarea nu a examinat versiunea inculpatului sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2) lit. b) Cod penal. Acțiuni care duc la nulitatea acțiunilor procesuale prevăzute de art. 251 Cod de procedură penală, și la date neadmise în calitate de probă. Or, inculpatul Porcescu Petru a comis o infracțiune din imprudență, prevăzută de art. 264 alin. (2) lit. b) Cod penal; - în rechizitoriul întocmit de către procuror, Porcescu Petru a fost acuzat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42, 145 alin. (2). lit. i, j) Cod penal, fără să se țină cont de cele relatate de către inculpat; - Porcescu Petru a fost acuzat de faptul că a incendiat automobilul, de model xxxxx, cu numărul de înmatriculare xxxxx, ca să ascundă urmele omorului cet. Buciușcan Nicolae, ceea ce nu este adevărat, deoarece Porcescu Petru nu a incendiat automobilul, dar automobilul s-a aprins ulterior, după accidentul rutier, cînd automobilul derapat, pe drumul dintre satele xxxxx. Astfel, autoincendierea automobilului poate fi calificată în baza art. 20 Cod penal „Fapta săvîrșită fără vinovăție (cazul fortuit); - pe perioada examinării cauzei penale, instanța de judecată fără nici un motiv a respins demersul avocatului, formulat în interesul inculpatului Porcescu Petru, și a altor inculpați în care a solicitat: Numirea unei expertize judiciare, care ar arăta cauza producerii incendierii automobilului de model xxxxx, si de a răspunde la întrebarea, dacă automobilul putea să se autoincendieze ca rezultat al scurtcircuitului provocat de la firele electrice ca rezultat al accidentului rutier. Totodată, neîntemeiat a fost respinsă cererea avocatului depus în numele inculpatului Porcescu Petru în care s-a solicitat: 1.Reluarea cercetării judecătorești; 2. Audierea repetată a martorilor Bobină Ion, Bobină Vitalie, Morozan Mihail, Chitic Tudor, Ghîncu Ion, Nasalciuc Victor; 3. Audierea repetată a inculpaților: Porcescu Victor, Porcescu Petru, Porcescu Dmitrii;

Audierea experților care au întocmit raportul de expertiză nr. 9220 din 21.10.2015 (Lungul Vladimir) pe examinarea automobilului de model xxxxx; 5.Audierea experților care au întocmit raportul de expertiză (chimică) din 01.12.2015, raportul de expertiză medieo-lcgală nr. 203/D din 07.09.2015. 6.Audierea repetată a succesorului părții vătămate Buciușcan Ruslan; - la ședința de judecată din 11.12.2019, s-a solicitat: Adoptarea unei încheieri de înlăturare a avocatului Covaș Valeriu, care acordă asistentă juridică garantată de stat în procesul penal de învinuire a inculpaților Porcescu Victor, Porcescu Petru, Porcescu Dmitrii și Josan Nicolae de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal. 2. Amânarea ședinței de judecată în legătură cu înlocuirea apărătorului Covas Valeriu. Nici un demers în acest sens nu a fost admis de către Judecătoria Orhei, sediul Central, și astfel a lezat grav drepturile inculpaților în prezenta cauză penală; - apărarea intereselor inculpatului a fost efectuată neefectiv, și nu au fost efectuate acțiuni de colectare a probelor care aduc la dezvinovățirea inculpaților; 3 - astfel avocatul Covaș Valeriu, care a exercitat apărarea intereselor inculpatului Porcescu Petru urma a fi înlăturat de la participarea la procesul penal și înlocuit cu alt avocat din oficiu, însă prima instanță a refuzat înlocuirea apărătorului și a continuat examinarea cauzei; - nu au fost efectuate confruntări dintre inculpatul Porcescu Petru și martorii care ar stabili că Porcescu Petru a comis un omor în complicitate cu alte persoane. Stabilit este însă faptul, că inculpatul Porcescu Petru a comis o infracțiune prevăzută de art. 264 alin. (2) lit. b) Cod penal, urmând a i se stabilit o pedeapsă cu aplicarea prevederilor art. 901 Cod penal. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 decembrie 2021 a fost respins apelul declarat și menținută sentința primei instanțe. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a statuat că prima instanță, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Porcescu Petru încadrarea juridică corespunzătoare, conform prevederilor art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse echitabile. Suplimentar, a statuat că în cadrul ședinței instanței de apel, s-a stabilit cu certitudine vinovăția inculpatului Porcescu Petru dincolo de orice îndoială rezonabilă, or, inculpatul în cadrul audierii primare, în calitate de bănuit/învinuit, cât și în cadrul urmăririi penale, și-a recunoscut vina, chiar dacă ulterior a renunțat la declarațiile sale primare. Totodată, în cadrul ședinței de judecată Porcescu Petru inițial a negat comiterea faptei infracționale incriminate, însă ulterior, fiind descrise circumstanțele acesteia, a recunoscut parțial vinovăția sa. Concomitent, instanța de apel a considerat necesar a aprecia critic declarațiile făcute de Porcescu Petru, potrivit cărora nu el ar fi dat declarațiile de la urmărire penală, precum și că ce a fost scris în procesul-verbal de audiere, ar fi semnat fără avocat, din motiv că nu a contestat în mod legal probele în cauză, iar declarațiile făcute la acea etapă corespund în tocmai cu restul probelor din dosar.

Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel este contestată cu recurs de către avocatul Bucicov Sergiu în numele inculpatului Porcescu Petru, prin care, invocând temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), 16) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Porcescu Petru să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (2) lit. b) Cod penal, urmând a i se stabilit o pedeapsă cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. În susținerea solicitărilor sale, apărarea, indicând motive similare celor invocate în cererea de apel, a menționat următoarele: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel; - decizia instanței de apel este motivată insuficient; - la stabilirea pedepsei, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că inculpatul Porcescu Petru nu a fost anterior judecat, ori cauzele penale în instanța de judecată au încetat cu aplicarea termenului de prescripție, astfel nu se consideră anterior judecat, și a solicitat examinarea cauzei penale în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, recunoscând integral a vinovăția. 4

Procurorul a prezentat referință pe marginea recursului declarat de către apărare, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, menționând că argumentele invocate în recurs au constituit obiect de examinare în instanța de apel, iar o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza hotărârii de condamnare nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

Examinând admisibilitatea recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. XI alin. (3) al Legii nr. 246 din 31.07.2023 în vigoare din 01 septembrie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție), recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei Legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Subsidiar, din textul Legii vizate, reiese că procedura de examinare a admisibilității recursurilor depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data în vigoare a acestei Legi, urmează să fie efectuată conform noilor modificări introduse în prevederile Codului de procedură penală, în vigoare din 01 septembrie 2023. La caz, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023) și a declarat recursul în termen la 21 februarie 2022. Conform dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), instanța de recurs, examinând admisibilitatea recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în baza materialelor din dosar, este în drept să declare recursul inadmisibil în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Or, prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023), stipulează că instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute la art. 427 invocate în recurs. În continuare, potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023), un complet din 3 judecători declară inadmisibil recursul dacă recursul este vădit neîntemeiat. Reieșind din conținutul recursului declarat, completul de judecată atestă, că titularul acestuia invocă temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), 16) Cod de procedură penală, conform prevederilor în vigoare până la modificările introduse prin Legea nr. 246 din 31.07.2023, însă, în esență, critică decizia contestată în partea încadrării juridice ale acțiunilor inculpatului Porcescu Petru în prevederile art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, considerând necesar de a fi reîncadrate acțiunile acestuia în baza art. 264 alin. (2) lit. b) Cod penal. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor invocate de către recurent, completul de judecată constată că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul părții apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, iar motivarea soluției fiind în corespundere cu dispozitivul hotărârii, acesta fiind clar. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor 5 examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Drept urmare, cu referire la criticile invocate de avocatul Bucicov Sergiu în numele inculpatului Porcescu Petru precum că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, completul de judecată le apreciază ca fiind neîntemeiate, deoarece, verificând minuțios decizia recurată în raport cu argumentele invocate în apel, se atestă că apărarea a primit răspuns la argumentele înaintate, iar simplul dezacord al titularului cererii de recurs cu soluția pronunțată în speță, nu constituie temei de admitere a recursului în sensul formulat. Mai mult, în conținutul recursului nu au fost descrise care anume din motivele apelului nu au fost luate în considerație la judecarea cauzei. În acest sens, instanța de recurs ordinar menționează, că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță. Subsecvent, reieșind din esența alegațiilor invocate de către recurent, completul de judecată reține că acestea se referă în mare parte doar la chestiunea de apreciere a probelor. Or, acesta face o proprie evaluare a materialului probator, prezentând versiunea potrivit căreia probele administrate de către prima instanță și reținute de către instanța de apel nu confirmă vinovăția inculpatului Porcescu Petru în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal. Sub acest aspect, ține a se menționa că criticile recurentului privind greșita încadrare juridică ale acțiunilor inculpatului, poartă un caracter declarativ, or, instanța de apel, audiind participanții la proces, cercetând probele administrate de instanța de fond, și anume, declarațiile inculpatului Porcescu Petru date la diferite etape ale procesului penal, declarațiile succesorului părții vătămate Buciușcan Ruslan, declarațiile martorilor Bobînă Ion, Bobină Vitalie, Gîngu Ion, Lozan Dmitrii, Nasalciuc Victor, Morozan Mihai; procesul-verbal de autosesizare din 07.09.2015, informația căpitanului de poliție al IOS al IP Orhei, Iu. Croitor, din 07.09.2015; informația căpitanului de poliție al IOS al IP Orhei, Iu. Croitor, din 07.09.2015; procesul-verbal de audiere a martorului, Buciușcan Ruslan, din 22.09.2015; procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 22.09.2015; procesul-verbal de audiere a martorului Bobînă Ion din 08.09.2015; procesul-verbal de audiere a martorului Bobînă Vitalie din 08.09.2015; procesul-verbal de audiere a martorului minor Morozan Mihail din 18.09.2015; procesul-verbal de audiere a martorului minor Chitic Tudor din 18.09.2015; procesul-verbal de audiere a martorului Lozan Dmitrii din 17.09.2015; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 18.09.2015; procesul- verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 18.09.2015; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 18.09.2015; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 18.09.2015; procesul-verbal de audiere a 6 martorului Gîngu Ion din 09.09.2015; procesul-verbal de audiere a martorului Nasalciuc Victor din 10.09.2015; procesul-verbal de audiere a învinuitului Porcescu Petru din 08.09.2015; procesul-verbal de audiere suplimentar a învinuitului Porcescu Petru din 17.09.2015; procesul-verbal de audiere a bănuitului Porcescu Victor din 07.09.2015; procesul-verbal de audiere a învinuitului Porcescu Dmitrii din 08.09.2015; procesul-verbal de audiere a bănuitului Josan Nicolai din 07.09.2015; procesul-verbal de audiere a bănuitului Porcescu Dmitrii din 07.09.2015; procesul-verbal de audiere a bănuitului Porcescu Petru din 07.09.2015; procesul-verbal de audiere a învinuitului Josan Nicolai din 08.09.2015; procesul-verbal de audiere suplimentar a învinuitului Josan Nicolai din 17.09.2015; procesul-verbal de audiere a învinuitului Porcescu Dmitrii din 08.09.2015; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 07.09.2015, și foto tabelul anexat la acesta; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 07.09.2015, și foto tabelul anexat la acesta; ordonanța privind anexarea documentelor la cauza penală din 23.09.2015; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 08.09.2015, și foto tabelul anexat la acesta; raportul de expertiză nr. 9220 din 21.10,2015, și tabelul fotografic anexat la acesta; raportul de expertiză medico-legală nr. 203 din 07.09.2015; raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 862- 2015 din 21.10.2015, în cadrul căruia s-a constatat că Porcescu Petru este responsabil; procesul-verbal de ridicare din 08.09.2015, și foto tabelul anexat la acesta; procesul- verbal de examinare a obiectului din 08.09.2015, și foto tabelul anexat la acesta; ordonanța privind recunoașterea obiectelor în calitate de corpuri delicte din 08.09.2015; ordonanța privind dispunerea efectuării măsurilor speciale de investigații – colectarea informației de la furnizorii de servicii de comunicații electronice din 18.11.2015; ordonanța privind dispunerea efectuării măsurilor speciale de investigații - colectarea informației de la furnizorii de servicii de comunicații electronice din 18.11.2015 (Î.M. „Orange”S.A.); ordonanța privind dispunerea efectuării măsurilor speciale de investigații - colectarea informației de la furnizorii de servicii de comunicații electronice din 18.11.2015 (Î.M. "Orange" S.A.); ordonanța privind dispunerea efectuării măsurilor speciale de investigații - colectarea informației de la furnizorii de servicii de comunicații electronice din 18.11.2015 (Î.M. "Orange" S.A.); ordonanța privind dispunerea efectuării măsurilor speciale de investigații - colectarea informației de la furnizorii de servicii de comunicații electronice din 18.11.2015 (Î.M. „Moldcel” S.A.); procesul-verbal de examinare a documentelor din 15.09.2015, în cadrul căruia au fost examinate fișele personale din "Acces" ale cet. Buciușcan Nicolae și cet. Porcescu Victor în privința grupei sangvine ale acestora; raportul de expertiză nr. 9657 din 01.12.2015; procesul-verbal de audiere a învinuitului Porcescu Petru din 09.12.2015; declarațiile date în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel ale martorilor Badan Oleg, Porcescu Valentina, Rusu Svetlana, Pînzari Stepan, Porcescu Snejana, Grecu Fiodor, Ionașcu Ion, Covalschi Gheorghii, Cobîscan Dumitru – astfel, întemeiat a ajuns la concluzia de a menține încadrarea juridică ale acțiunilor inculpatului Porcescu Petru în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal. Or, solicitarea apărării de a fi reîncadrate acțiunile inculpatului în baza art. 264 alin. (2) lit. b) Cod penal nu poate fi reținută de către Curte, întrucât inculpatul, prin fapta comisă, a atentat la obiectul juridic al infracțiunii de omor, ce constituie relațiile sociale cu privire la viața persoanei, la caz, victima Buciușcan Nicolae. Mai mult, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 203 din 07.09.2015, luând în considerație rezultatul histopatologic de laborator rezultă că leziunile au fost produse cu circa 30 minute până 7 la deces, precum și că cet. Buciușcan Nicolae era viu în momentul incendierii automobilului. Totodată, intenția inculpatului Porcescu Petru de a ascunde urmele comiterii omorului se confirmă, inclusiv, prin faptul că până la momentul incendierii, acesta a desprins plăcuța de înmatriculare de la automobilul de modelul „xxxxx, care- i aparținea cu drept de proprietate, circumstanță confirmată prin raportul de expertiză nr. 9220 din 21.10,2015, și tabelul fotografic, precum și prin declarațiile martorului Morozan Mihail. Suplimentar, se reiterează că însuși inculpatul, fiind interogat în calitate de bănuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, a recunoscut vina parțial, indicând că ”...cu Buciușcan Nicolai se aflau în relații ostile, ...vazându-l pe drum cum mergea cu bicicleta, a vrut să-l sperie, a întors volanul mașinii spre Nicolai, dar nu a reușit să frâneze, în rezultat l-a tamponat. Cînd a coborât din mașină, a văzut că Buciușcan Nicolai era culcat sub mașina lui… în mașină era cu Porcescu Dumitru și Josan Nicolae...pe Buciușcan Nicolai, crezând că e mort, l-au pus în portbagaj...s-a terminat benzina, au împins mașina la vale pe imaș, cu ajutorul brichetei au aprins husa scaunului șoferului...La momentul de față regretă că l-a omorât pe Buciușcan Nicolai” (f.d. 82, Vol. I). Deși, fiind interogat ulterior, atât în cadrul urmăririi penale (f.d. 67, Vol. II), cât și în cadrul ședinței de judecată a primei instanțe (f.d. 9-11, Vol. IV), inculpatul Porcescu Petru nu a recunoscut vina de comiterea infracțiunii incriminate, însă completul de judecată atestă că declarațiile acestuia privind nevinovăția sa în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal se combat prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședința de judecată, care coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, și anume, declarațiile celorlalți inculpaților Porcescu Dmitrii, Porcescu Victor, Josan Nicolae. Mai mult, aceste declarații au fost date în prezența avocatului Covaș Valeriu, confirmate prin semnarea procesului-verbal de audiere a bănuitului Porcescu Petru din 07 septembrie 2015, nefiind înaintate, atât de către inculpat, cât și de către apărător, careva obiecții împotriva acțiunilor organului de urmărire penală sau să se ceară includerea obiecțiilor acestora în procesul-verbal al acțiunii procesuale respective, în sensul art. 64 alin. (2) pct. 18) Cod de procedură penală. Sau, în temeiul art. 293 alin. (6) Cod de procedură penală, după ce au luat cunoștință cu materialele urmăririi penale, inculpatul nu a formulat careva cereri noi în legătură cu urmărirea penală. Astfel, schimbarea declarațiilor de către inculpat, completul de judecată le apreciază ca fiind drept o modalitate de autoapărare și eschivare de la răspunderea penală. Or, modalitatea de apărare utilizată de inculpat, și anume, negarea realității evidente, demonstrată de altfel prin probe, nu poate influența convingerea bazată pe suportul probatoriu existent la materialele cauzei. Cât privește critica recurentului precum că neîntemeiat de către instanța de judecată a fost respinsă solicitarea apărării de a fi reluată cercetarea judecătorească, cu audierea repetată a martorilor Bobină Ion, Bobină Vitalie, Morozan Mihail, Chitic Tudor, Gîncu Ion, Nasalciuc Victor, a inculpaților Porcescu Victor, Porcescu Petru, Porcescu Dmitrii, precum și a succesorului părții vătămate, completul de judecată o apreciază ca fiind neîntemeiată, deoarece apărarea a primit răspuns la alegațiile înaintate, iar simplul dezacord al titularului cererii de recurs cu soluția pronunțată în speță, nu constituie temei de admitere a recursului în sensul formulat. 8 Subsidiar, ține a se concretiza că audierea repetată este efectuată de instanța de judecată în cazurile când, în legătură cu examinarea altor probe, după audierea de bază, au apărut anumite dubii sau bănuieli referitoare la corectitudinea depozițiilor obținute sau există o necesitate de precizare a lor. Astfel, de către prima instanță, inculpatul Porcescu Petru a fost audiat repetat la 07 februarie 2019 (f.d. 9-11, 18, Vol. IV), iar, în instanța de apel, audierea acestuia a fost imposibilă, întrucât examinarea cauzei penale a fost amânată de nenumărate ori din cauza neprezentării inculpatului (f.d. 177, 188, 189, Vol. IV; f.d. 8, 12, 16, Vol. V ), totodată, în ședința instanței de apel din 15 decembrie 2021 (f.d. 20, Vol. V), fiind pusă în discuție, de către președintele ședinței, posibilitatea examinării cauzei în lipsa inculpatului Porcescu Petru, avocatul Bucicov Sergiu în numele acestuia, a considerat posibil de a examina cauza. Cu referire la audierea celorlalți martori ai apărării, enumerați supra, completul de judecată consideră, la fel, că instanța de apel corect a dispus neaudierea acestora, întrucât martorii Bobină Ion, Bobină Vitalie, Morozan Mihail, Chitic Tudor, Gîncu Ion, Nasalciuc Victor au fost audiați anterior atât în cadrul urmăririi penale, cât și judecării cauzei în prima instanță, declarațiile cărora sunt consecvente, completându-se reciproc, fiind depuse sub jurământ, fiind avertizați de răspundere penală pentru depunerea declarațiilor false, astfel, aceștia au relatat evenimentele cunoscute lor. Suplimentar, se enunță, că de către prima instanță au fost audiați, inclusiv, martorii apărării Dulgheru Aurelian, Anghel Liubovi, Rusu Svetlana, Pînzari Stepan, Porcescu Snejana, Grecu Fiodor, Ionașcu Ion, Covalschi Gheorghii, declarațiile cărora au fost apreciate de către instanța de apel în ordinea stabilită de către legislația procesual-penală întru a soluționa just cauza penală dată. În sensul expus, completul de judecată reține că inculpatului nu i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil prin faptul că s-au respins demersurile privind audierea inculpatului, cât și a martorilor nominalizați, deoarece declarațiile acestor martori nu sunt decisive în raport cu obiectul probațiunii din cauză. Mai mult, pentru confirmarea elementului de fapt care constituie obiectul probei, au fost administrate suficiente mijloace de probe pertinente și concludente în cauza penală, care dovedesc cu certitudine vina inculpatului Porcescu Petru în comiterea omorului săvârșit de mai multe persoane, cu o deosebită cruzime, astfel încât contradictorialitatea invocată de recurent nu denotă caracterul ilegal al hotărârii contestate. Afirmația recurentului precum că instanțele de judecată incorect au apreciat probele punându-le la baza soluției de condamnare, nu poate fi reținută ca temei de admitere a recursului declarat, deoarece, ca probe acestea au fost administrate cu respectarea procedurii penale, verificate și apreciate de instanțe în modul corespunzător, conform procedurii penale, iar temei de a pune la îndoială legalitatea acestor concluzii nu a fost stabilit. Contrar argumentelor apărării prin care se invocă faptul că instanțele de fond și- au fundamentat soluția în baza declarațiilor martorilor acuzării, ignorând probele prezentate de către partea apărării, completul de judecată conchide că instanța de apel a examinat toate probele din dosar și nu a dat prioritate celor în favoarea condamnării inculpatului Porcescu Petru, așa cum susține apărarea, însă le-a analizat în ansamblul lor prin coroborare, corect ajungând la concluzia că ele sunt suficiente pentru a fundamenta o acuzație penală în privința inculpatului. Sub acest aspect, se impune a preciza că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în 9 proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. În șirul de idei redate, completul de judecată atestă că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind menținerea sentinței primei instanțe. Totodată, apărarea consideră că instanța de apel, a adoptat o soluție insuficient motivată, însă completul de judecată relevă că nu s-a stabilit presupusa eroare de drept invocată de către recurent, or, din conținutul deciziei recurate rezultă în mod clar raționamentele care au fundamentat soluția instanței de apel prin care a fost menținută sentința primei instanțe privind condamnarea inculpatului Porcescu Petru în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal la o pedeapsă de 16 ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis. Într-o altă ordine de idei, completul de judecată, cu referire la argumentul apărării privind încadrarea greșită a faptei săvârșite, enunță că, analizând materialele cauzei în raport cu argumentele invocate de către recurent, conchide că instanța de apel, menținând soluția primei instanțe, la judecarea apelului a respectat prevederile art. 414 Cod de procedură penală, în mod întemeiat a ajuns la concluzia corectitudinii încadrării juridice a acțiunilor inculpatului Porcescu Petru, astfel just concluzionând că în acțiunile acestuia sunt prezente toate elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, motivându-și temeinic soluția în acest sens, motivare pe care instanța de recurs o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară, deoarece motivarea și soluția instanței de apel sunt pe deplin conforme circumstanțelor de fapt și de drept stabilite, precum și practicii judiciare constante. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (a se vedea, în special, cauzele Garcia Ruiz v. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999; Helle v. Finlanda, hotărârea din 19 decembrie 1997). Subsecvent, în concepția Curții Europene, art. 6 § 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (cauza Van de Hurk v. Olanda, nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994, Immeubles Groupe Kosser v. Franța, nr. 38748/97 din 9 martie 1999). Rezumând circumstanțele expuse supra, completul de judecată indică că nu a constatat prezența erorilor invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectul contestat, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat. 10

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului declarat de către avocatul Bucicov Sergiu în numele inculpatului Porcescu Petru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 decembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe Porcescu Petru xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Președinte Țurcan Anatolie Judecători Talpă Boris Eremciuc Ghenadie 11