1ra-1429/22 — art.186 alin.2 lit.d Cp

1ra-1429/22 — art.186 alin.2 lit.d Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1429/2022

1-20021553-01-1ra-16092022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție:

Completul de judecată în componența:

Președinte – Țurcan Anatolie,

Judecători – Daguța Sergiu, Talpă Boris, Eremciuc Ghenadie, Miron Aliona

judecând fără citarea părților, recursul declarat de inculpat, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2022, în cauza penală în

privința lui

Perciuleac Sergiu xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 17.02.2020 – 27.12.2021;

Instanța de apel: 20.01.2022 – 06.06.2022;

Instanța de recurs: 16.09.2022 – 24.10.2023.

C O N S T A T Ă:

a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, la amendă în

mărime de 650 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 32 500 lei în beneficiul

statului.

Acțiunea civilă înaintată de S.R.L. „Chetrușca Grup" împotriva lui Perciuleac Sergiu

privind încasarea sumei de 10 000 lei, cu titlu de despăgubiri materiale a fost respinsă

integral ca fiind neîntemeiată.

S-a dispus de a respinge ca neîntemeiată cererea procurorului privind încasarea din

contul inculpatului Perciuleac Sergiu în beneficiul statului suma de 101,14 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

perioada 12.03.2019 - 16.03.2019, în timpul zilei, ora exactă nu a fost posibil de stabilit,

având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, intenționat, a sustras de pe un

teren agricol din s. Dubăsarii-Vechi r-nul Criuleni, un tractor nelucrativ de model „Carpateț",

cauzându-i astfel părții vătămate un prejudiciu considerabil în sumă de 10 000 lei.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima

instanță a reținut că, în drept, fapta inculpatului Perciuleac Sergiu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, după indicii

1

calificativi: sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită cu cauzarea de daune

în proporții considerabile.

solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul Perciuleac Sergiu să fie achitat din motivul lipsei elementelor infracțiunii.

În motivarea cerințelor sale, avocatul a invocat că prima instanță a dat o apreciere

eronată declarațiilor inculpatului și procesului-verbal de cercetare la fața locului săvârșirii

infracțiunii, din care rezultă că inculpatul Perciuleac Serghei a luat o ramă de tractor de

model "Carpateț" de la gunoiștea autorizată din s. Dubăsarii Vechi, r-nul Criuleni. Conform

declarațiilor inculpatului, acesta susține că a luat această ramă de tractor de gunoiște cu

scopul de a o vinde ca metal uzat, considerând că nu aparține nimănui, odată ce ea era la

gunoiștea satului.

Faptul că, rama de tractor care se afla la gunoiștea s. Dubăsarii Vechi, se confirmă și

prin declarațiile martorilor Chetrușca Gheorghe și Sandu Mihail.

respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1 În motivarea soluției, instanța de apel a invocat că, prima instanță de judecată

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că inculpatul

Perciuleac Serghei a săvârșit anume infracțiunea pentru care a fost condamnat, fiindu-i

stabilită o pedeapsă echitabilă. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe

acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar

toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel analizând și apreciind sistemul de acte și documente acumulate și

administrate în cadrul urmăririi penale prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură

penală, le apreciază ca fiind dobândite cu respectarea normelor de procedură, pertinente,

concludente, utile, care coroborează între ele, cu declarațiile martorilor și parțial cu

depozițiile inculpatului, din care instanța de apel stabilește indubitabil că Perciuleac Sergiu, a

comis infracțiunea prevăzută de art.186 alin.(2) lit. d) din Cod penal.

Consecvent, instanța de apel a reținut că prima instanță în mod corect a apreciat critic

declarațiile inculpatului Perciuleac Sergiu prin care a susținut că nu a sustras bunul, ci doar a

luat rama de la tractorul vechi, care stătea la gunoiște, adică nu aparținea nimănui,

considerându-le ca fiind o versiune de apărare înaintată în scopul eschivării de la răspunderea

penală. Afirmațiile inculpatului sânt combătute în totalitate prin declarațiile martorului Sandu

Mihail, Chetrușca Gheorghe și reprezentantului părții vătămate S.R.L. „Chetrușca Grup",

Poleacov Vladimir care au confirmat cu certitudine că, tractorul-excavator nefuncțional

staționa pe teritoriul fostei cariere de nisip gestionate anterior de S.R.L. „Chetrușca Grup",

aparținea acesteia și făcea parte din masa debitoare. Analizând declarațiile martorilor și ale

reprezentantului părții vătămate, instanța atestă că acestea sunt consecvente atât la faza

urmăririi penale cât și în ședința de judecată, concomitent sunt confirmate indubitabil prin

celelalte probe din dosar.

Instanța de apel a considerat că, afirmațiile inculpatului sunt declarative, nu sunt

confirmate prin date obiective, fiind combătute în totalitate prin probelele analizate.

Reieșind din totalitatea probelor acumulate, instanța de fond corect a conchis, că

învinuirea adusă inculpatului Perciuleac Sergiu în temeiul art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal,

integral și incontestabil și-a găsit confirmare în ședința de judecată, iar vinovăția sa a fost

dovedită pe deplin.

2

Totodată, instanța de apel a respins argumentele apărării precum că inculpatul

Perciuleac Serghei a luat o ramă de tractor de model "Carpateț" de la gunoiștea autorizată din

s. Dubăsarii Vechi, r-nul Criuleni, or, aceste argumente sunt combătute prin declarațiile

martorului Sandu Mihail care a declarat că "a văzut cum Perciuleac Sergiu cu un tractor

târâia o ramă de la un alt tractor. Cunoaște că rama dată era de la tractorul ce aparținea lui

Chetrușca Gheorghe".

4.2. Cu referire la individualizarea pedepsei, instanța de apel a reținut că, la numirea

tipului și măsurii de pedeapsă inculpatului Perciuleac Sergiu, prima instanță a reiterat

prevederile art.art.6, 7, 61, 75 - 78 Cod penal și le-a aplicat corespunzător, totodată a ținut

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat,

de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei

acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Instanța de apel a reținut că, conform art.78 Cod penal, careva circumstanțe agravante,

nu s-au stabilit, dar potrivit prevederilor art.76 alin.(1) lit. a) Cod penal, constată

circumstanța atenuantă: săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni mai puțin grave.

Potrivit prevederilor art.16 Cod penal, infracțiunea prevăzută de art.186 alin.(2) lit. d)

Cod penal, săvârșită de către Perciuleac Sergiu se clasifică ca fiind mai puțin gravă, totodată

aceasta este intenționată. De asemenea, instanța de apel a ținut cont că, infracțiunea de

sustragere a fost comisă din motiv de cupiditate și s-a soldat cu cauzarea unui prejudiciu

considerabil părții vătămate.

Concomitent, instanța de apel a reținut că, inculpatul are o vârstă înaintată, la evidența

medicului narcolog sau psihiatru nu se află (f.d.54, 56), se caracterizează pozitiv (f.d.58), nu

are antecedente penale.

Reieșind din personalitatea inculpatului, este pensionar, însă atestă că ultimul deține

proprietăți inclusiv un tractor de model „MTZ" cu care prestează servicii, prin urmare obține

pe lângă pensie și mijloace financiare suplimentare, iar pe lângă aceasta urmează să identifice

și alte oportunități care să-i permită să execute pedeapsa, corectarea și reeducarea

inculpatului Perciuleac Sergiu, v-a fi pe deplin atins, doar prin menținerea pedepsei sub

formă de amendă în mărime de 650 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 32 500

lei în beneficiul statului.

contestă cu recurs ordinar decizia instanței de apel și solicită casarea acesteia, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei sentințe de achitare, sau remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea cerințelor, inculpatul reține că a fost condamnat în lipsa probelor ce ar

indica asupra existenței elementelor componenței de infracțiune prevăzute de art.186 alin.(2)

lit. d) Cod penal în acțiunile acestuia, fapt ce indică asupra unei probleme de drept de

importantă generală, abordată în cauza respectivă or este inadmisibil ca inculpatul Perciuleac

Sergiu să fie condamnat pentru o infracțiune pe care nu a comis-o.

Consideră că, fără a da o apreciere obiectivă tuturor circumstanțelor, prima instanță și

instanța de apel au considerat că Perciuleac Sergiu este vinovat de sustragerea tractorului care

aparține lui Chetrușca Grigore.

Inculpatul accentuează că, timp de 10 ani tractorul s-a aflat fără supraveghere pe un

teren unde a fost dezmembrat de multe alte persoane, fiind lăsată doar rama părăsită și găsită

de Perciuleac Sergiu după cum a comunicat instanței de judecată. Totodată, nu este corect

argumentul că tractorul era supravegheat de paznici și câini, or, atunci când rama a fost găsită

de Perciuleac Sergiu, dacă ar fi fost supravegheată de paznici, aceștia ar fi văzut imediat, sau

Perciuleac Sergiu ar fi fost atacat de câini și nu ar fi avut posibilitate de a se apropia de

3

tractor. Deci declarațiile lui Chetrușca Grigore le apreciază ca fiind mincinoase, având scop

de a duce instanța de judecată în eroare.

Atât organul de urmărire penală, cât și instanța de judecată nu au cercetat sub toate

aspectele complet, imparțial și aprofundat circumstanțele în care ar fi fost, sau nu a fost

sustras tractorul pentru a putea realiza identificarea si sancționarea responsabililor.

Insistă că, a fost condamnat ilegal, fiind nevinovat deoarece acțiunile lui nu întrunesc

elementele infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal. În astfel de

circumstanțe, consideră că nu poate o persoană să fie condamnată pe presupuneri derivate din

pretinsele probe ale acuzării care nu sunt nici concludente, nici pertinente și nici utile.

Totodată, a fost lipsit de dreptul la examinarea și soluționarea cauzei sale în mod

echitabil, deoarece nu a fost prezent la examinarea cauzei in ordine de apel, nu a fost citat

legal, nu a primit citația personal și nu a semnat personal primirea citației, neavând

posibilitatea de a se apăra. Evidențiază că, la pag.3 pct.4 din decizie, instanța de apel fără a

cerceta la concret motivele neprezentării inculpatului în ședința de judecată, a conchis formal

precum că, "Procedura citării legale a fost executată”. Însă, avizul de recepție s-a restituit cu

mențiunea "refuz", prin acest fapt concluzionând-u-se că, fiind legal citat în ședința instanței

de apel, inculpatul Perciuleac Serghei nu s-a prezentat,."

Informează că nu a discutat personal cu poștașul la data de 31.05.2022, nu a primit nici

un "aviz" de la poștaș, nu cunoaște daca astfel de discuții a avut poștașul cu membrii familiei

sale, nimeni nu i-a comunicat nimic, iar cel anexat la dosar nu corespunde regulilor de

recepție a comunicărilor poștale, adică este viciat complet ca probă a citării legale. Alte

modalități de citare nu au fost întreprinse de instanța de apel.

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta urmează a fi admis.

Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună rejudecarea de către instanța

de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conducându-se de dispozițiile din art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de

procedură penală. Or, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai

imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a

comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar

în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și

aplicată just, dacă fapta întrunești elementele infracțiunii, dacă normele de drept procesual

penal au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele

invocate.

În același context, hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie

motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare,

pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate

cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea

insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare.

4

Analizând decizia instanței de apel, prin prisma prevederilor art.414 Cod de procedură

penală, se atestă că instanța de apel nu a ținut cont pe deplin de aceste cerințe și a comis

următoarele erori de drept.

Reieșind din conținutul recursului declarat, completul de judecată constată că, titularul

acestuia invocă temeiurile pentru recurs stipulate la art.427 alin.(1) pct.4), 6) și 8) Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, când judecata a avut loc fără

participarea inculpatului, când participarea acestuia era obligatorie potrivit legii, instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, precum și când nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în recurs și

temeiurilor de casare nominalizate, completul de judecată constată că criticele aduse de către

titularul cererii de recurs și-a găsit parțial confirmare în speța dedusă judecății, iar hotărârea

instanței de apel urmează a fi desființată, la o nouă rundă a procedurilor de judecare a cauzei

în ordine de apel din următoarele considerente.

Cu privire la temeiul de casare prevăzut de pct.4) alin.(1) art.427 Cod de procedură

penală, instanța de recurs reține că, la examinarea cauzei în instanța de apel, inculpatul

Perciuleac Sergiu a fost citat pe adresa r-nul Criuleni, sat. Dubăsarii Vechi, însă la ședința de

judecată din 06 iunie 2022 acesta nu s-a prezentat, avizul recomandat a fost returnat fiind

indicat ,,refuzat”, fără a fi clar cine a refuzat (f.d.228-229).

Totodată, completul de judecată constată că, potrivit procesului-verbal al ședinței de

judecată în instanța de apel din 06 iunie 2022, a fost pusă în discuție posibilitatea continuării

examinării cauzei penale în absența inculpatului Perciuleac Sergiu, care a fost citat doar o

singură dată și citația nu a fost recepționată, nu a fost dispusă aducerea silită și nici anunțarea

în căutare a acestuia, iar instanța de apel a considerat posibilă continuarea examinării cauzei

în absență (f.d.231 verso).

În acest sens, instanța de recurs subliniază prevederile art.321 alin.(2), (5) și (6) pct.1)

Cod de procedură penală, potrivit cărora judecarea cauzei în lipsa inculpatului poate avea loc

în cazul când inculpatul se ascunde de la prezentarea în instanță. (5) Instanța, în cazul

neprezentării nemotivate a inculpatului la judecarea cauzei, este în drept să dispună aducerea

silită a inculpatului, cu darea în consemn la frontieră, și să-i aplice o măsură preventivă sau

să o înlocuiască cu o altă măsură care va asigura prezentarea lui în instanță, iar la demersul

procurorului, să dispună anunțarea inculpatului în căutare. Încheierea privind anunțarea

inculpatului în căutare se execută de către organele afacerilor interne. (6) instanța decide

judecarea cauzei în lipsa inculpatului din motivele prevăzute la alin.(2) pct.1) numai în cazul

în care procurorul a prezentat probe verosimile că persoana pusă sub învinuire și în privința

căreia cauza a fost trimisă în judecată se ascunde de la judecată și, în urma măsurilor de

căutare, a fost imposibilă obținerea manifestării voinței inculpatului de a se prezenta în

instanță.

Ținând cont de cele expuse, se apreciază drept întemeiate argumentele recurentului

invocate în sensul temeiul de casare prevăzut de pct.4) alin.(1) art.427 Cod de procedură

penală, iar instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate.

Pe de altă parte, instanța de recurs constată că, instanța de apel nu a elucidat pe deplin

circumstanțele faptice, precum și nu a apreciat toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor. Or, conform prevederilor art.art.100 alin.(4), 101 alin.(1) - (4) Cod

de procedură penală, verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea

5

veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu

realitatea obiectivă.

Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe,

verificarea sursei de proveniență a probelor aceste activități având loc doar prin aplicarea

procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal.

Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost

obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de Codul de

procedură penală, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor.

Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera statistic probele, dar și de a expune

esența acestora și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau

infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele

respinse.

Astfel, concluziile instanței de apel formulate în decizie, poartă un caracter generic

asupra operațiunii de cercetare și verificare a probelor, însă, așa cum examinarea probelor

constituie elementul-cheie la pronunțarea unei hotărâri corecte și legale, lăsarea fără apreciere

și aprecierea abstractă a acestora duce la pronunțarea unei hotărâri incomplete, neîntemeiate

și cu o doză sporită de incertitudine asupra calității efectuării actului de justiție.

În situația dată, completul de judecată nu poate reține drept întemeiate argumentele

instanței de apel precum că, ,,instanța de apel a respins argumentele apărării precum că

inculpatul Perciuleac Serghei a luat o ramă de tractor de model "Carpateț" de la gunoiștea

autorizată din s. Dubăsarii Vechi, r-nul Criuleni, aceste argumente fiind combătute prin

declarațiile martorului Sandu Mihail care a declarat că a văzut cum Perciuleac Sergiu cu un

tractor târâia o ramă de la un alt tractor. Cunoaște că rama dată era de la tractorul ce aparținea

lui Chetrușca Gheorghe”. Or, inculpatul nici nu a negat că a luat rama de tractor, afirmând

doar că aceasta a fost luată de la gunoiștea autorizată din s. Dubăsarii Vechi, r-nul Criuleni.

În acest context, instanța de apel urma să dezvăluie concluzia sa și să își expună

punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii și apărării, fapt ce pe

caz nu a avut loc, fiind înfăptuită o apreciere formală de ordin general a circumstanțelor

cauzei penale, lăsând fără justă apreciere probatoriul administrat pe cauză.

Mai mult, completul de judecată ține să menționeze că, motivarea hotărârii

judecătorești trebuie realizată într-o manieră clară și coerentă, întrucât, pe de o parte, este

indispensabil necesară pentru controlul exercitat de jurisdicția ierarhic superioară, iar pe de

altă parte, constituie, pentru părțile litigante, o garanție împotriva arbitrariului, furnizându-le

dovada că cererile și mijloacele lor de apărare au fost riguros analizate.

Motivarea hotărârii reprezintă un element de transparență a justiției inerent oricărui act

jurisdicțional, iar hotărârea judecătorească este rezultatul unui proces logic de analiză

științifică a pretențiilor deduse judecății, dispozițiilor legale incidente și probelor administrate

în cauză în scopul aflării adevărului, urmare a unui raționament logic-juridic care se reflectă

în motivarea acesteia.

Conform jurisprudenței CtEDO, expuse în cazurile aplicării art.6 al Convenției, o

hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal, oferă

posibilitatea ca această hotărâre să poată fi verificată în cadrul căilor de atac și posibilitatea

persoanelor interesate de a pregăti o cerere de apel sau recurs (Suominen c. Finlandei (2003)

În afară de aceasta, motivarea hotărârilor este un instrument important în asigurarea

transparentei justiției și existența unui control social asupra acesteia (Hirvisaari c. Finlandei,

(2001) § 30).

6

Din circumstanțele expuse, completul de judecată conchide că, instanța de apel

deficitar și-a motivat soluția, încălcând prevederile art.art.414, 417-418 Cod de procedură

penală, prin ce s-au comis erorile de drept prevăzute de art.427 alin.(1) pct.4), 6) Cod de

procedură penală.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate, să

țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu

respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia

sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză și, în dependență

de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă

prevederilor art.417 Cod de procedură penală, precum și să cerceteze minuțios aspectele

învinuirii înaintate, argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de

motivele expuse în pct.6 al prezentei decizii.

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de inculpat, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2022, în cauza penală în privința inculpatului Perciuleac

Sergiu xxx și dispune rejudecarea cauzei, de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Președinte Țurcan Anatolie

Judecători Daguța Sergiu

Talpă Boris

Eremciuc Ghenadie

Miron Aliona

7