1ra-165/23 — art.217 al.2 Cp

1ra-165/23 — art.217 al.2 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-165/2023

1-21133773-01-1ra-26012023

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 iulie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Guzun Ion,

Judecători – Țurcan Anatolie și Talpă Boris,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Cecan Mihaela în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2022, în cauza penală în privința

lui

Darii Sergiu xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 09.09.2021 – 23.12.2021;

Instanța de apel: 14.01.2022 – 21.09.2022;

Instanța de recurs: 26.01.2023– 19.07.2023.

C O N S T A T Ă:

pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de

procedură penală, procesul penal pornit în privința inculpatului Darii Sergiu în baza

art.217 alin.(2) Cod penal a fost încetat, în legătură cu liberarea de răspundere penală

cu tragerea la răspundere contravențională, cu aplicarea unei pedepse sub formă de

amendă în mărime de 150 unități convenționale, echivalentul a 7 500 (șapte mii cinci

sute) lei.

S-a dispus de a încasa din contul lui Sergiu Darii a sumei de 933 (nouă sute

treizeci și trei) lei, în beneficiul statului cu titlu de recuperare a cheltuielilor judiciare.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

urmărind scopul consumului ilegal de droguri, nedispunând de autorizație

corespunzătoare, pe parcursul anului 2020, aflându-se în diferite locații din mun.

Chișinău, în repetate rânduri a procurat ilegal de la cet. Șurupov Andrei droguri sub

formă de hașiș, inclusiv la 24.09.2020, aproximativ la ora 12:00, aflându-se în

apropierea buticului nr.69 de pe str. Calea Basarabiei din mun. Chișinău, a procurat

ilegal de la Șurupov A. contra sumei de 500 lei, șase pliculețe confecționate din hârtie

de culoare albă, în interiorul cărora, potrivit raportului de expertiză nr.34/12/1-R-3733

din 26.10.2020, se aflau fragmente sub formă de cubulețe de substanță solid-cleioase,

de culoarea cafeniu-închisă cu cantitatea de 3.097 grame, care reprezintă substanța

1

stupefiantă hașiș, adică droguri, care la aceeași dată, au fost ridicate de la el de către

colaboratorii de poliție, în timp ce se afla pe str. Calea Basarabiei din mun. Chișinău.

Potrivit Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobate

prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, cu ulterioarele modificări, cantitatea

drogurilor aflată în posesia ilegală a lui Darii Sergiu, manifestată prin procurare și

păstrare a celor 3,097 grame de marijuană, reprezintă droguri în proporții mari.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima

instanță a reținut că, în drept, fapta inculpatului Darii Sergiu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal – Circulația ilegală

a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora fără scop de înstrăinare, adică

producerea și păstrarea drogurilor, săvârșite în proporții mari și fără scop de

înstrăinare.

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care inculpatul Darii Sergiu să fie recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal și a-i aplica pedeapsa sub formă de

amendă în mărime de 500 unități convenționale.

În motivarea cerințelor sale, acuzarea a invocat următoarele aspecte:

- la emiterea sentinței de încetare a procesului penal cu aplicarea prevederilor

art.55 Cod penal, instanța de judecată, eronat a apreciat comportamentul inculpatului,

atât în timpul efectuării urmăririi penale, cât și în cadrul examinării cauzei;

- în instanța de judecată, precum că acesta „a colaborat cu organul de urmărire

penală denunțând persoana de la care a procurat droguri", or, simpla recunoaștere de

către inculpat a ansamblului de probe administrate în rezultatul mai multor acțiuni de

urmărire penală și măsuri speciale de investigații efectuate, care dovedesc

incontestabil procurarea de către Darii Sergiu de la A. Șurupov a drogurilor, nu poate

fi interpretată ca colaborare cu organul de urmărire penală. Mai mult ca atât, instanța

eronat a apreciat, precum că inculpatul Darii Sergiu „a predat benevol drogurile", or

potrivit art.217 alin.(5) Cod penal, „nu poate fi considerată predare benevolă a

drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora ridicarea acestora la reținerea

persoanei, precum și la efectuarea acțiunilor de urmărire penală pentru depistarea și

ridicarea lor". Prin urmare, această circumstanță invocată de instanță, care nu

corespunde faptelor stabilite, eronat a fost pusă la baza sentinței de încetare a

procesului penal cu liberarea de răspundere penală potrivit art.55 Cod penal a

inculpatului Darii Sergiu;

- la fel, instanța incorect a stabilit circumstanța atenuantă recunoașterea

săvârșirii faptelor indicate în rechizitoriu, fiindcă aceasta servește ca o condiție

preexistentă pentru admiterea examinării cauzelor penale în ordinea art.3641 Cod de

procedură penală;

- totodată, instanța a omis faptul că potrivit art.55 alin.(1) Cod penal, poate fi

liberată de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională persoana,

dacă s-a constatat că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale.

Deși inculpatul a recunoscut vina în comiterea infracțiunii solicitând examinarea

cauzei în ordinea art.3641 Cod de procedură penală, instanța nu a ținut de

circumstanțele cauzei și nu a apreciat corect gradul de pericolul ce îl prezintă pentru

societate această infracțiune și faptul că prin soluționarea ei urmează să producă

2

efectul scontat și anume: evidențierea faptului că organele de drept, opinia publică nu

tolerează comportamentul inadecvat al persoanelor ce se fac vinovate de circulația

ilegală a substanțelor narcotice;

- este inadmisibil tolerarea unor astfel de fapte prin liberarea de răspundere

penală cu tragerea la răspundere contravențională. Mai mult, aplicarea prevederilor

art.55 Cod penal în privința inculpatului Darii Sergiu este contrară prevederilor art.2

alin.(2) Cod penal, care stipulează că, legea penală are drept scop prevenirea săvârșirii

de noi infracțiuni.

2022, a fost admis apelul declarat, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Darii Sergiu a fost recunoscut

vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal și i s-a aplicat

pedeapsa cu amendă în mărime de 500 (cinci sute) unități convenționale, ce constituie

25 000 (douăzeci și cinci mii) lei, cu liberarea de la executarea pedepsei penale în

legătură cu aplicarea Legii nr.243 din 24.12.2021 „Privind amnistia în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova".

În rest, dispozițiile sentinței a fost menținute.

4.1 În motivarea soluției instanța de apel a invocat că, prima instanță cercetând

în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității,

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința

de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor

reținute în sarcina inculpatului Darii Sergiu încadrarea juridică corespunzătoare, și

anume art.217 alin.(2) Cod penal - procurarea și păstrarea drogurilor, săvârșite în

proporții mari, fără scop de înstrăinare.

Cu referire la învinuirea înaintată inculpatului Darii Sergiu, instanța de apel a

constatat în baza probelor administrate de acuzatorul de stat că acțiunile infracționale

ale inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.217

alin.(2) Cod penal, sentința primei instanțe nefiind contestată în această parte, de către

părțile la proces.

4.2. La stabilirea pedepsei penale, instanța de apel a reținut că, inculpatul Darii

Sergiu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate și a solicitat examinarea

cauzei penale în ordinea prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, a comis

pentru prima dată o infracțiune ușoară, s-a căit de cele comise, însă aceste

circumstanțe nu sunt suficiente pentru aplicarea prevederilor art.55 Cod penal și

respectiv, să fie dispusă liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere

contravențională a inculpatului.

În acest sens, instanța de apel a notat că, aplicarea prevederilor art.55 Cod penal

- liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională nu este o

obligație, ci un drept al instanței de judecată, în cazul în care persoana care a săvârșit

pentru prima oară o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, cu excepția infracțiunilor

prevăzute la art.art.1811, 256, 264 alin.(2), 2641, 303, 314, 326 alin.(1), 327 alin.(1),

328 alin.(1), 332 alin.(1), 333 alin.(1), 334 alin.(1) și (2), 335 alin.(1) și 3351 alin.(1)

Cod penal, și-a recunoscut vina, a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune și s-a

constatat că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale.

Cu referire la cea din urmă condiția pentru aplicarea art.55 Cod penal, și anume,

„constatarea că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale", instanța

3

de apel a stabilit că prima instanță eronat a apreciat comportamentul inculpatului Darii

Sergiu, atât în timpul efectuării urmăririi penale, cât și în cadrul examinării cauzei.

Respectiv, în ceea ce privește concluziile primei instanțe precum că, inculpatul

„a colaborat cu organul de urmărire penală denunțând persoana de la care a procurat

droguri", nu pot fi reținute ca fiind pertinente, or, simpla recunoaștere de către inculpat

a ansamblului de probe administrate în rezultatul mai multor acțiuni de urmărire

penală și măsuri speciale de investigații efectuate, care dovedesc incontestabil

procurarea de către inculpatul Darii Sergiu de la A. Șurupov a drogurilor, nu poate fi

interpretată ca colaborare cu organul de urmărire penală.

Mai mult, prima instanță eronat a apreciat faptul, precum că inculpatul Darii

Sergiu „a predat benevol drogurile", deoarece potrivit art.217 alin.(5) Cod penal - nu

poate fi considerată predare benevolă a drogurilor, etnobotanicelor sau analogii

acestora ridicarea acestora la reținerea persoanei, precum și la efectuarea acțiunilor de

urmărire penală pentru depistarea și ridicarea lor.

Prin urmare, această circumstanță invocată de prima instanță, care nu

corespunde faptelor stabilite, eronat a fost pusă la baza sentinței de încetare a

procesului penal cu liberarea de răspundere penală potrivit art.55 Cod penal a

inculpatului Darii Sergiu.

Astfel, instanța de apel a constatat că, deși inculpatul Darii Sergiu a recunoscut

vina în comiterea infracțiunii solicitând examinarea cauzei în ordinea art.3641 Cod de

procedură penală, prima instanță nu a ținut de circumstanțele cauzei și nu a apreciat

corect gradul de pericolul ce îl prezintă pentru societate această infracțiune și faptul că

prin soluționarea ei urmează să producă efectul scontat și anume: evidențierea faptului

că organele de drept, opinia publică nu tolerează comportamentul inadecvat al

persoanelor ce se fac vinovate de circulația ilegală a substanțelor narcotice.

Instanța de apel a dedus că, pedeapsa aplicată inculpatului Darii Sergiu pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal, și anume - sub formă de

sancțiune contravențională, este una ineficientă, care nu corespunde exigențelor

individualizării pedepsei penale și este inechitabilă în coraport cu fapta săvârșită.

În contextul dat, instanța de apel ținând cont de faptul că, infracțiunea săvârșită

de inculpatul Darii Sergiu face parte din categoria infracțiunilor „ușoare", că a

recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, solicitând examinarea cauzei

penale în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, sincer s-a căit de cele

comise, de prezența circumstanțelor atenuante - căința sinceră a inculpatului,

comiterea pentru prima dată a unei infracțiuni ușoare și lipsa circumstanțelor agravante

va aplica inculpatului Darii Sergiu pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.217

alin.(2) Cod penal, pedeapsa penală sub formă de amendă în mărime de 500 (cinci

sute) unități convenționale, ce constituie 25 000 lei.

Astfel, instanța de apel a apreciat că pedeapsa penală aplicată inculpatului Darii

Sergiu constituie o pedeapsă echitabilă în coraport cu circumstanțele cauzei și cu

personalitatea inculpatului, fiind de natură să satisfacă exigențele individualizării

pedepsei penale și care nu poate genera apariția unor sentimente de nedreptate, jignire,

înrăire și de neîncredere în lege, fiind stabilită în limitele prevăzute de sancțiunea

normei penale prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal și reduse în conformitate cu

prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală.

4.3. Instanța de apel a reținut că, în cadrul ședinței de judecată în instanța de

apel, inculpatul Darii Sergiu a înaintat cerere scrisă prin care a solicitat aplicarea Legii

4

nr.243 din 24.12.2021 (în vigoare din 31.12.2021) „Privind amnistia în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova" și

încetarea procesului penal intentat în privința sa.

Astfel, instanța de apel nu a constatat careva impedimente de aplicare în privința

inculpatului Darii Sergiu a prevederilor Legii nr.243 din 24.12.2021 „Privind amnistia

în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova", or, s-a reținut faptul că, infracțiunea incriminată inculpatului a fost comisă

până la adoptarea Legii nr.243 din 24.12.2021, pentru care Legea penală prevede în

calitate de pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu

închisoare pe un termen de 7 ani, inculpatul solicitând aplicarea în privința sa a actului

de amnistie și în temeiul art.389 alin.(4), pct. 2) Cod de procedură penală, se va

dispune liberarea inculpatului Darii Sergiu de la executarea pedepsei în legătură cu

aplicarea Legii nr.243 din 24.12.2021 „Privind amnistia în legătură cu aniversarea a

XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova".

pct.6), 10) Cod de procedură penală, contestă cu recurs ordinar decizia instanței de

apel și solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței primei instanțe.

În motivarea cerințelor, partea apărării indică că corectarea inculpatului este

posibilă fără a fi supus răspunderii penale, întrunind în totalitate condițiile prevederilor

art.55 Cod penal, acesta fiind caracterizat pozitiv, căința sinceră, nu a fost niciodată în

conflict cu legea și întrunește toate condițiile pentru a fi liberat de răspundere penală

cu tragerea la răspundere contravențională.

Avocatul consideră că, prima instanță corect i-a acordat șansa de a fi tată

exemplar în continuare, să poată fi încadrat în societate și câmpul muncii fără a avea

pata antecedentelor penale deoarece scopul pedepsei își găsește eficacitatea prin

aplicarea sancțiunii contravenționale, care la fel este o măsură de constrângere statală

și un mijloc de corectare și reeducare a făptuitorului, aplicându-i sancțiune

contravențională.

Astfel, apărarea reține că, aplicarea în privința inculpatului Darii Sergiu a unei

pedepse mai blânde (pedeapsă contravențională) va asigura aplicarea unei pedepse

echitabile, condiționând gradul influenței pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării inculpatului. De asemenea, pedeapsa sub formă de amendă contravențională

va contribui în cel mai eficient mod la conștientizarea de către inculpat a faptei

infracționale comise, constituind și o măsură eficientă de profilaxie socială ce va

contribui la iradierea în perspectivă a faptelor infracționale de această categorie.

Consideră că, aceste prescripții legale nu au fost respectate de instanța de apel,

deoarece, în situația în care, în speță, nu au fost constatate circumstanțe agravante, iar

art.3621 alin.(3) lit. a) Cod penal prevede pedepse alternative, cum ar fi amendă sau

închisoare, în partea descriptivă a deciziei contestate lipsește cu desăvârșire

argumentarea caracterului excepțional la aplicarea pedepsei cu închisoarea și

motivarea că o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura

atingerea scopului pedepsei.

Instanța de apel nu a analizat obiectiv circumstanțele cauzei, nu a ținut cont de

principiul individualizării pedepsei penale, nu s-au respectat cerințele art.6 CEDO

privitor la asigurarea unui proces echitabil, nu s-a expus din care motive a aplicat o

pedeapsă aspră, deoarece în cauză nu sunt impedimente pentru aplicarea unei pedepse

mai blânde. Nu s-a expus asupra faptului că inculpatul a solicitat menținerea sentinței

5

primei instanțe, în plus prin amenda contravențională aplicată acestuia, statul ar avea

de câștigat deoarece se adună bani în bugetul statului.

inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale,

deoarece instanța de apel și-a argumentat suficient soluția în sensul pedepsei aplicate.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, din

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia

în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva

deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data

pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recurs ordinar în termen.

Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent.

Din conținutul recursului declarat, Colegiul penal reține că recurentul invocă

temeiuri pentru recurs pct.6), 10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care

statuează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale, exprimându-și dezacordul cu decizia instanței de apel la

capitolul individualizării pedepsei.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu norma de drept citată, Colegiul

constată că aceste temeiuri nu-și găsesc confirmare în speța dedusă judecății.

Din conținutul recursului rezultă, că autorul este de acord cu starea de fapt

stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului, și critică decizia instanței de apel numai referitor la excluderea

prevederilor art.55 Cod penal.

În acest context, Colegiul penal menționează că, prin criterii generale de

individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este

obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare

persoană vinovată în parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în

practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând

cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de

influenta pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține că, persoanei declarate vinovate, trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana

se declară vinovată.

Totodată, potrivit art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea

unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a

6

Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. La

stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

Colegiul menționează că, pedeapsa aplicată persoanei recunoscute vinovate

trebuie să fie echitabilă, legală și corect individualizată, capabilă să restabilească

echitatea socială și să realizeze scopurile legii și pedepsei penale, în strictă

conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în

limitele fixate în partea specială.

Instanța de judecată trebuie să se conducă de limitele pedepsei stabilite de

sistemul dreptului penal, care sunt relativ determinate. Aceste pedepse sunt: minimum

și maximum prevăzut de fiecare infracțiuni în parte.

Astfel, lui Darii Sergiu în baza art.217 alin.(2) Cod penal, cu aplicarea

prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsa sub

formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, adică în limitele prevăzute

de lege și totodată, s-a luat în considerație faptul că inculpatul a solicitat examinarea

cauzei în baza art.3641 Cod de procedură penală.

Or, sancțiunea art.217 alin.(2) Cod penal, prevede amendă în mărime de la 400

până la 700 unități convenționale, iar conform prevederilor art.64 alin.(3) Cod penal,

mărimea amenzii pentru persoanele fizice, la cazul dedus judecății, se stabilește în

limitele la 500 la 3 000 unități convenționale.

Prin urmare, instanța de apel corect și-a argumentat poziția la stabilirea pedepsei

inculpatului Darii Sergiu care este una echitabilă, stabilită în limitele legii și direct

proporțională cu gravitatea faptei comise, luând în considerație că, inculpatul a

recunoscut vina, judecarea cauzei a avut loc în baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, conform art.3641 Cod de procedură penală, căința sinceră și faptul că

infracțiunea comisă face parte din categoria celor ușoare, necesitatea asigurării unui

comportament adecvat a inculpatului în viitor, precum și atitudinea lui față de

infracțiunea comisă, de consecințele acesteia și care va fi în măsură să atingă scopul

pedepsei penale, de restabilirea echității sociale și corectarea condamnatului.

Pedeapsa penală, potrivit art.61 Cod penal, este o măsură de constrângere statală

și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, care are drept scop restabilirea

echității sociale, corectarea acestuia, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni

din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Or, ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o

finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul făptuitorului.

Din decizia instanței de apel se constată că, la stabilirea și aplicarea pedepsei,

instanța a avut în vedere scopul și criteriile de individualizare a acesteia, prevăzute de

art.art.7, 61, 64 alin.(3), 75 și 76 Cod penal.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal statuează că, pedeapsa sub formă

de amendă în mărime de 500 unități convenționale, a fost stabilită și individualizată

corect, în așa fel încât acesta să se convingă de necesitatea respectării legii penale și

totodată, evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

7

În acest context, Colegiul penal respinge argumentele invocate în recurs, or,

pedeapsa este echitabilă când ea este proporțională cu gravitatea infracțiunii săvârșite,

suficientă pentru restabilirea echității sociale.

Totodată, instanța de recurs ține să menționeze că, Codul penal prevede și

liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională (art. 55 Cod

penal), care poate fi aplicată doar în cazul când instanța de judecată constată că în

cauză sunt întrunite condițiile obligatorii prescrise de această normă și anume: a)

infracțiunea săvârșită să fie de categoria celor ușoare ori mai puțin grave; b) să fie

săvârșită pentru prima oară; c) să-și recunoască integral vina; d) să fie reparat

prejudiciul cauzat prin infracțiune; e) să se constate că corectarea persoanei vinovate

este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale.

În aceiași ordine de idei, Colegiul penal reține că, prin sintagma „poate" din

textul alin.(1) art.55 Cod penal, aplicarea acestei norme nu trebuie înțeleasă ca o

obligație față de instanța de judecată, or, alin.(1) stipulează că, în cazul când sunt

stabilite condițiile menționate supra, instanța trebuie să ajungă la convingerea că

corectarea persoanei vinovate este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale.

Prin urmare, instanța de judecată, în persoana judecătorului, care ținând cont de

prevederile art.art.26, 101 Cod de procedură penală, adoptă soluția, inclusiv și în baza

propriei convingeri, trase conform prevederilor art.55, dar și art.75 Cod penal.

Astfel, în situația când instanța consideră că, corectarea persoanei vinovate nu va

putea fi atinsă prin soluția de liberare de răspunderea penală cu tragerea la răspunderea

contravențională, nu va aplica prevederile art.55 Cod penal, ci pedeapsa prevăzută de

sancțiunea normei penale în baza căreia persoana se condamnă.

În speța discutată, instanța de apel corect a conchis că în privința inculpatului nu

este temei de aplicare a art.55 Cod penal.

Deci, criticile formulate de recurent, enunțate la pct.5. al prezentei decizii, prin

care se susține posibilitatea aplicării în privința inculpatului Darii Sergiu a prevederilor

art.55 Cod penal, au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și,

cărora instanța le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în

prezenta decizie la pct.4, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și, a

cărei reluare nu se mai impune.

Colegiul penal conchide că, temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea

argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se

identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le

acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în

pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6

înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită

ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie

prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Prin urmare, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat

prevederile legale relevante prescrise la art.art.414-419 Cod de procedură penală și a

pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, iar temei pentru admiterea recursului ordinar

declarat de partea apărării nu există impunând-u-se soluția declarării inadmisibilității

acestuia ca fiind vădit neîntemeiat.

8

Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Cecan Mihaela în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 21 septembrie 2022, în cauza penală în privința lui Darii Sergiu xxx, deoarece este

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 21 septembrie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Țurcan Anatolie

Talpă Boris

Notă: Din motivul imposibilității semnării deciziei motivate de către

judecătorul Guzun Ion, din cauza demisiei acestuia din funcție de la 25 august 2023,

prezenta decizie motivată este semnată de către Președintele interimar al Curții

Supreme de Justiție, judecătorul Puica Viorica, în conformitate cu prevederile art.339

alin.(8) Cod de procedură penală.

9