1ra-274/2023 — art.152 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 19.08.2022, cauza fiind examinată în conformitate cu prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, Zubco Alexandr a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de 3 ani închisoare. În baza art.84 alin.(4) Cod penal, s-a adăugat parțial la pedeapsa stabilită, partea rămasă neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 29.12.2021, stabilindu-i pedeapsa definitivă de 21 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Termenul executării pedepsei s-a calculat din 19.08.2022, cu includerea în termenul dat a perioadei reținerii și aflării lui Zubco Alexandr în arest preventiv din 29.06.2021 până la 21.08.2021 și termenul executării pedepsei din 21.08.2021 până la 19.08.2022. S-a dispus încasarea de la inculpatul Zubco Alexandr în folosul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 640 lei, suportate pentru efectuarea constatării medico-legale și a expertizei judiciare.

Pentru a pronunța sentința prima instanță a constatat că, inculpatul Zubco Alexandr la xxx, aflându-se în gospodăria sa din sat. xxx, în timpul unui conflict ce a trecut în bătaie, i- a aplicat lui Glijin Ivan, născut la xxx, domiciliat în sat. xxx, multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i leziuni corporale sub formă de echimoză difuză pe hemitoracele stâng anterior și posterior pe dreapta, fractura coastelor IV-V-VI pe dreapta cu deplasarea fragmentelor și reacția pleurei para costale, bronhopneumonie bilaterală post traumatică, care s-au produs prin mecanism de lovire cu obiect contondent, și care conform raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. xxx din 13.05.2021, condiționează o dereglare de sănătate de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie. 1 Prin acțiunile sale Zubco Alexandr a comis infracțiunea prevăzută de art.152 alin.(1) Cod penal, după indicii calificativi: vătămarea intenționată medie a integrității corporale și a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art.151 Cod penal, dar care a fost urmată de dereglare îndelungată a sănătății.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Olșanski Alexandr în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea unei hotărâri noi, cu încetarea procesului penal prin aplicarea amnistiei. 3.1 În motivarea cererii de apel avocatul Olșanski Alexandr în numele inculpatului a invocat că, în ședința din 21.07.2022, la materialele cauzei penale a fost anexată cererea întocmită de inculpat despre aplicarea față de el a Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova (f.d.116). Cererea a fost susținută de inculpat la începutul ședinței. Despre cererea dată instanța a dispus, că se va da apreciere prin sentință (fapt care s-a notat în procesul-verbal ai ședinței de judecată). Însă în sentința pronunțată lipsește aprecierea cererii menționate și instanța n-a conchis, dacă este posibilă încetarea procesului penal prin aplicarea amnistiei sau nu, și din care motive. A menționat că, în sentință incorect e notată poziția apărătorului: Avocatul Olșanski A. a pledat pentru o pedeapsă mai blândă. Dar în realitate, avocatul a pledat anume pentru aplicarea amnistiei în privința inculpatului în cauza penală prezentă, ce se confirmă prin procesul-verbal al ședinței. A indicat că, procurorul a avut poziția contrară, argumentând că aplicarea amnistiei nu este posibilă, căci Zubco Alexandr a depus cererea respectivă, fiind deja condamnat în baza art.145 alin.(2) Cod penal. Însă aceasta poziție a procurorului este neîntemeiată și lipsită de logică juridică, deoarece crima prevăzută de art.152 alin.(1) Cod penal, a fost comisă de Zubco Alexandr pe 08 aprilie 2021 (adică până la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(2) Cod penal), și atunci el încă n-a fost judecat și nici n-a avut statut de condamnat conform sentinței Judecătoriei Soroca din 21.08.2021.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 01 noiembrie 2022, a fost admis apelul, casată sentința parțial în latura pedepsei și în latura aplicării art.84 alin.(4) Cod penal, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, după cum urmează: În baza art.389 alin.(4) pct. 2) Cod de procedură penală, art.107 alin.(1) Cod penal, Zubco Alexandr a fost liberat de executarea pedepsei închisorii de 3 ani, stabilită pentru infracțiunea în baza art.152 alin.(1) Cod penal, în baza art.2 al Legii nr.243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. În rest, dispozițiile sentinței s-au menținut. 4.1 În motivarea soluției, instanța de apel a invocat că, făcând o apreciere obiectivă a aspectelor de fapt și de drept ale cauzei prin prisma bazei probante administrate de către organul de urmărire penală, a ajuns la concluzia privind legalitatea sentinței adoptate în partea încadrării juridice a acțiunilor inculpatului Zubco Alexandr în baza art.152 alin.(1) Cod penal cu indicii de calificare – vătămarea intenționată medie a integrității corporale și a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art.151 Cod penal, dar care a fost urmată de dereglare îndelungată a sănătății, în următoarele circumstanțe: Zubco Alexandr la xxx, aflându-se în gospodăria sa din sat. xxx, în timpul unui conflict ce a trecut în bătaie, i-a aplicat lui Glijin Ivan, născut la xxx, domiciliat în sat. xxxx, multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i leziuni corporale sub formă de echimoză difuză pe hemitoracele stâng anterior și posterior pe dreapta, fractura coastelor IV- V-VI pe dreapta cu deplasarea fragmentelor și reacția pleurei paracostale, bronhopneumonie bilaterală post traumatică, care s-au produs prin mecanism de lovire cu obiect contondent, și care conform raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. xxxx din 13.05.2021, condiționează o dereglare de sănătate de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie. 2 A menționat că, la stabilirea pedepsei în privința inculpatului Zubco Alexandr instanța de fond a luat în considerație prevederile art.75 alin.(1) și (2) Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. În cazul alternativelor de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea săvârșită, pedeapsa cu închisoare are un caracter excepțional și se aplică atunci când gravitatea infracțiunii și personalitatea infractorului fac necesară aplicarea pedepsei cu închisoare, iar o altă pedeapsă este insuficientă și nu și-ar atinge scopul. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Caracterul excepțional la aplicarea pedepsei cu închisoare urmează a fi argumentat de către instanța de judecată. A relevat că, la identificarea categoriei de pedeapsă în privința inculpatului Zubco Alexandr, instanța de judecată a ținut cont de faptul că anterior acesta a fost condamnat de mai multe ori pentru diferite categorii de infracțiuni. Instanța de apel a reținut că, potrivit art.2 alin.(1) din Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr.985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. Potrivit art.2 alin.(3) al Legii menționate se indică, că încetarea procesului penal conform alin.(1) și (2) are loc cu acordul scris al persoanei bănuite, învinuite sau inculpate. Conform art.389 alin.(4) Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art.107 Cod penal și în cazurile prevăzute în art.89 alin.(2) lit. a), b), c), e), f) și g) Cod penal. În situația stabilită pe caz, instanța de apel a considerat că, careva interdicții în vederea aplicării actului de amnistie în privința inculpatului Zubco Alexandr nu sunt, or, inculpatul Zubco Alexandr nu cade sub interdicția reglementată la art.6 din prezenta lege, și-a exprimat acordul privind aplicarea Legii privind amnistia, solicitând încetarea procesului penal. În acest context, instanța de apel a apreciat critic poziția, precum că, în privința inculpatului Zubco Alexandr nu sunt aplicabile prevederile Legii privind amnistia. Instanța de apel a reținut că, avocatul Olșanski Alexandr just a indicat în apelul declarat, că infracțiunea prevăzută de art.152 alin.(1) Cod penal, a fost comisă de Zubco Alexandr pe 08 aprilie 2021, adică până la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(2) Cod penal, astfel inculpatul Zubco Alexandr la momentul comiterii infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(1) Cod penal, nu a fost judecat și nici nu avea statut de condamnat conform sentinței Judecătoriei Soroca din 21.08.2021, fiind așadar posibilă aplicarea în privința ultimului a prevederilor Legii nr.243 din 24.12.2021 privind amnistia. Având în vedere circumstanțele descrise, instanța de apel a conchis că la caz urmează a fi excluse prevederile art.84 alin.(4) Cod penal, aplicate inculpatului de către prima instanță la stabilirea pedepsei, astfel că pedeapsa stabilită lui Zubco Alexandr prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 29.12.2021, urmând a fi executată de sine stătător.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procurorul delegat în Procuratura de circumscripție Bălți, Pascari Inga, prin care invocând ca temei pentru recurs prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu menținere sentinței fără modificări. 3 5.1. În motivarea recursului procurorului invocă că, instanța de apel incorect a aplicat față de inculpat prevederile Legii cu privire la amnistie considerând justă poziția apărării care în apelul declarat a indicat că infracțiunea prevăzută de art.152 alin.(1) Cod penal, a fost comisă de Zubco Alexandr pe 08 aprilie 2021, adică până la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(2) Cod penal, astfel inculpatul Zubco Alexandr la momentul comiterii infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(1) Cod penal, nu a fost judecat și nici nu avea statut de condamnat conform sentinței Judecătoriei Soroca din 21.08.2021, fiind așadar posibilă aplicarea în privința ultimului a prevederilor Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia. Menționează că, potrivit art. 2 alin. (l) a Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova „Procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr. 985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege”. Totodată conform art.6 alin.(1) lit. al ) a Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova „prevederile art.1-5 nu se aplică persoanei bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate care a fost condamnată anterior pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave, executând în tot sau în parte pedeapsa cu închisoare” Susține că, la momentul emiterii sentinței de condamnare în privința lui Zubco Alexandr, în baza art.152 alin.(1) Cod penal, ultimul își executa deja pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Soroca din 21.08.2021, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(2) lit. el), j) Cod penal, care potrivit prevederilor art.16 alin.(6) Cod penal, se atribuie la categoria infracțiunilor excepțional de grave, deoarece prevede în calitate de pedeapsă detențiunea pe viață. Fiind persoană care a fost condamnată anterior pentru săvârșirea unei infracțiuni excepțional de grave și care își execută la moment pedeapsa pentru această infracțiune, Zubco Alexandr nu cade sub incidența prevederilor Legii nr.243 din 24.12.2021.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului. Din textul recursului declarat, se constată că procurorul face referință la erorile prescrise la art.427 alin.(1) pct. 6), Cod de procedură penală, concretizate prin faptul că, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, precum și instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afecta soluția instanței. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Completul de judecată reține că temeiurile invocate de recurent și motivele specificate în susținerea acestuia, nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, din următoarele considerente. Completul de judecată atestă că, recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, însă nu este de acord cu aplicarea în privința lui Zubco Alexandr a Legii nr.243 din 24.12.2021 privind amnistia, din care motiv instanța de recurs se v-a expune doar asupra acestui aspect. Astfel, Completul de judecată constată că, instanța de apel ținând cont de prevederile art.389 alin.(4) pct. 2) Cod de procedură penală, art.107 alin.(1) Cod penal, l-a liberat pe Zubco Alexandr de executarea pedepsei închisorii de 3 ani, stabilită pentru infracțiunea în baza art.152 4 alin.(1) Cod penal, în baza art.2 al Legii nr.243 din 24.12.2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Completul de judecată reține că, la 24 decembrie 2021 a fost adoptată Legea nr.243 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Potrivit art.2 alin.(1) din Legea nr.243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr.985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. Potrivit art.2 alin.(3) al Legii menționate se indică, că încetarea procesului penal conform alin.(1) și (2) are loc cu acordul scris al persoanei bănuite, învinuite sau inculpate. Conform art.389 alin.(4) Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art.107 Cod penal și în cazurile prevăzute în art.89 alin.(2) lit. a), b), c), e), f) și g) Cod penal. Din actele cauzei deferite judecății, se constată că Zubco Alexandr a comis infracțiunea prevăzută de art.152 alin.(1) Cod penal la 08 aprilie 2021, și potrivit sancțiunii se pedepsește cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore sau cu închisoare de până la 5 ani, care potrivit art.16 alin.(3) Cod penal, infracțiunea dată este una mai puțin gravă. Respectiv, circumstanțele de fapt ale cauzei deferite judecății, se încadrează în prescripțiile generale ale Legii nr.243 privind amnistia. Totodată, se evidențiază că, înainte de a aplica actul amnistiei, instanța urmează să determine, dacă inculpatul a manifestat căința activă față de fapta infracțională comisă. Raportând la caz cele consemnate supra, instanța de recurs atestă că inculpatul Zubco Alexandr a declarat personal prin înscris autentic, că recunoaște săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și solicită ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, procedură prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală (f.d.115). Ulterior, inculpatul a solicitat aplicarea în privința sa a Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia (f.d.116). Reieșind din cele expuse, completul de judecată consideră că în privința lui Zubco Alexandr corect a fost aplicat actul amnistiei dat fiind că în cadrul examinării cauzei, ultimul a recunoscut vina, iar la momentul comiterii infracțiunii nu avea statut de condamnat, respectiv raționamentele consemnate conturează opinia că recursul ordinar declarat de către procuror urmează a fi respins, ca fiind vădit neîntemeiat. Astfel, Completul de judecată constată că argumentele din recursul declarat de către de către procuror sunt neîntemeiate, iar motivele aduse în susținerea temeiurilor invocate nu pot fi reținute, hotărârea instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind legală și întemeiată, pronunțată cu respectarea garanțiilor procesului echitabil prevăzute la art. 6 CEDO. Din considerentele expuse, instanța de recurs ordinar conchide că, temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Astfel, instanța de recurs consideră că, nu a fost constatată prezența în speța examinată a careva erori, ce ar servi drept temei de implicare în sensul casării deciziei atacate prin prisma celor invocate, recursul declarat de către procuror fiind neîntemeiat și urmând a fi respins. 5

În conformitate cu art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul delegat în Procuratura de circumscripție Bălți, Pascari Inga, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 01 noiembrie 2022, în cauza penală în privința lui Zubco Alexandr xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Președinte Țurcan Anatolie Judecători Daguța Sergiu Eremciuc Ghenadie 6