1ra-693/2023 — art. 171 alin. 1; 172 alin. 1; 171 alin. 2 lit. c CP

1ra-693/2023 — art. 171 alin. 1; 172 alin. 1; 171 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-693/2023

1-19177090-01-1ra-03052023

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

16 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componenta:

Președinte – Țurcan Anatolie,

Judecători – Daguța Sergiu, Eremciuc Ghenadie,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul

Rusnac Aliona în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei din 07

februarie 2023 a Colegiului penal al Curții de Apel Bălți, în cauza penală privindu-l

pe

Teeșanu Viorel XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

pronunțată în cauza penală examinată la cererea inculpatului în procedura prevăzută

de art. 3641 Cod de procedură penală, Teeșanu Viorel a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza:

- art. 171 alin. (1) Cod penal, la 2 ani închisoare;

- art. 172 alin. (1) Cod penal, la 2 ani închisoare;

- art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal, la 3 ani 6 luni închisoare;

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, lui Teeșanu Viorel i s-a stabilit pedeapsa

definitivă 5 ani închisoare.

În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate față de Teeșanu Viorel

s-a suspendat condiționat pentru o perioadă de probațiune de 5 ani.

La fel, a fost dispusă încasarea de la Teeșanu Viorel în beneficiul statului

cheltuielilor judiciare în suma de 960 lei.

De asemenea, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că:

1.1.1. Teeșanu Viorel a săvârșit viol în următoarele circumstanțe: la 22.01.2019

cet. XXXXX se afla împreună cu cunoscuții săi în barul „Randevu” din mun. Bălți.

Tot acolo aproximativ la ora 03:00 au intrat Pocitari Cristian și Teeșanu Viorel, care

după ce au consumat băuturi alcoolice, au intrat în compania acestora numindu-se cu

prenume inventate. După ceva timp, Pocitari Cristian și Teeșanu Viorel i-au propus

cet. XXXXX să meargă în alt local pentru a dansa. Toți s-au urcat în automobilul de

model „Dacia Logan” cu numărul de înmatriculare XXXXX și ducând-o în eroare pe

XXXXX, că merg la barul „Kavkaz” din cartierul „Dacia” mun. Bălți, s-au deplasat

acasă la Pocitari Cristian în XXXXX. Acolo, ei toți au mai consumat băuturi

alcoolice, după care aproximativ la ora 05:30 Teeșanu Viorel, fiind în stare de

ebrietate, urmărind scopul satisfacerii poftei sexuale, a luat-o cu forța pe cet. XXXXX

în altă odaie. Ultima înțelegând că va fi violată îi opunea lui Teeșanu Viorel rezistență

și împingându-l nu dorea să meargă, moment în care acesta în prezența lui Pocitari

Cristian i-a aplicat o lovitură cu palma peste față. După ce i-a învins rezistența,

Teeșanu Viorel a dezbrăcat-o forțat pe XXXXX de haine și culcând-o pe un pat, a

săvârșit cu ea un raport sexual. După ce a finisat raportul sexual Teeșanu Viorel a ieșit

din odaie, iar cet. XXXXX s-a îmbrăcat în pantaloni, moment în care în urma

înțelegerii acolo a intrat Pocitari Cristian, care fiind de asemenea în stare de ebrietate

și urmărind scopul satisfacerii poftei sexuale, a dezbrăcat-o înapoi pe XXXXX de

pantaloni, a împins-o pe pat și fără acordul ei a întreținut un raport sexual.

Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Teeșanu Viorel în baza art. 171

alin. (2) lit. c) Cod penal, după indicii calificativi – violul, adică raportul sexual

săvârșit de două persoane, prin constrângere fizică sau psihică a persoanei.

1.1.2. Tot el, la 22.01.2019, în intervalul de timp cuprins între orele 04:30 și

07:30 minute, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în timp ce se deplasa într-un

automobil de model „Dacia Logan” al unei companii ce prestează servicii de

taximetrie din satul Heciul Nou, r-nul Sîngerei, spre mun. Bălți, și în timp ce se

deplasau prin satul Elizaveta, mun. Bălți, urmărind scopul satisfacerii poftei sexuale

în formă perversă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, acționând cu intenție

directă îndreptată la atingerea scopului stabilit, prin constrângere fizică și psihică și

profitând de imposibilitatea cet. XXXXX de a se apăra și de a-și exprima voința,

aplicând multiple lovituri cu mîinele peste față, înfrângând astfel rezistența opusă, i-

a aplecat capul spre membrul său viril și contrar voinței ei a săvârșit un raport sexual

în formă perversă, introducând membrul său viril în cavitatea bucală al acesteia,

încălcându-i dreptul acestei la inviolabilitatea și libertatea sexuală, satisfacându-și în

așa mod pofta sa sexuală.

Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Teeșanu Viorel în baza art. 172

alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi – acțiuni violente cu caracter sexual, adică

satisfacerea poftei sexuale în forme perverse, săvârșite prin constrângere fizică și

psihică a persoanei, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra sau de a-și

exprima voința.

1.1.3. Tot el, la 22.01.2019, aproximativ în jurul orelor 07:30 minute, fiind în

stare de ebrietate alcoolică, aflându-se la spălătoria auto de pe teritoriul stației de

2

alimentare „Petrom” amplasată pe str. Ștefan cel Mare, mun. Bălți, urmărind scopul

satisfacerii poftei sexuale, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor

sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, acționând cu

intenție directă îndreptată la atingerea scopului stabilit, prin constrângere fizică și

psihică, profitând de imposibilitatea cet. XXXXX de a se apăra și de a-și exprima

voința, aplicând multiple lovituri cu mâinele peste față, înfrângând astfel rezistența

pusă, forțat a dus-o în veceul stației de alimentare unde i-a dat pantalonii jos, a aplecat-

o cu capul în jos și din partea din spate, contrar voinței ei săvârșit un raport în formă

normală, exprimat prin introducerea membrului său viril în vaginul părții vătămate,

satisfacându-și în așa mod pofta sa sexuală și încălcând astfel dreptul acesteia la

inviolabilitatea și libertatea sexuală.

Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Teeșanu Viorel în baza art. 171

alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi – violul, adică raportul sexual săvârșit

prin constrângere fizică sau psihică a persoanei sau profitând de imposibilitatea

acesteia de a se apăra ori de a-și exprima voința.

Procuratura municipiului Bălți, Cornea Alexandr, solicitând casarea parțială a

acesteia în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Teeșanu Viorel,

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 171 alin. (1); 172

alin. (1); art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal, să-i fie stabilite pedepsele:

- în baza art. 171 alin. (1) Cod penal – 2 ani închisoare;

- în baza art. 172 alin. (1) Cod penal – 2 ani închisoare;

- în baza art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal – 3 ani 6 luni închisoare;

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, a-i stabili pedeapsa definitivă 5 ani închisoare cu

executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- pedeapsa stabilită inculpatului Teeșanu Viorel este prea blândă și contrar

prevederilor art. 61 alin. (1), 75 Cod penal;

- prima instanță neîntemeiat a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei cu închisoare, or, analizând condițiile în care poate fi acordată suspendarea

executării pedepsei rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o facultate a

instanței de judecată, care este liberă să o aprecieze dacă este cazul să o acorde;

- aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal contravin prevederilor art. 261 alin.

(1) Cod de executare.

a fost admis apelul, s-a casat parțial sentința în latura pedepsei penale și pronunțată o

hotărâre nouă în această parte potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care:

Teeșanu Viorel, considerat condamnat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 171 alin. (1) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 2 ani;

Teeșanu Viorel, considerat condamnat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 172 alin. (1) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 2 ani;

3

Teeșanu Viorel considerat condamnat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe

un termen de 3 ani 6 luni;

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit lui Teeșanu Viorel pedeapsa definitivă sub

formă de închisoare pe un termen de 5 ani, în penitenciar de tip semiînchis.

În rest, a fost menținută sentința.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță

neîntemeiat a dispus în partea stabilirii pedepsei cu închisoare suspendarea

condiționată a executării acesteia. Soluția adoptată depășește dimensiunea atenuantă

a circumstanțelor cauzei, care nu dispun de o valență ce ar atrage intervenirea

instituției suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul concret dedus

judecății.

Instanța de apel a indicat că modalitatea de executare a pedepsei aplicate

inculpatului Teeșanu Viorel nu are aptitudinea de a asigura realizarea scopului

pedepsei.

Instanța de apel, ținând seama de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana

celui vinovat, de faptul că inculpatul anterior a fost condamnat, de pericolul social

sporit a infracțiunilor comise, a conchis că corijarea inculpatului Teeșanu Viorel poate

fi atinsă doar prin executarea reală a pedepsei sub formă de închisoare.

În continuare, instanța de apel a susținut că aplicarea pedepsei cu suspendarea

condiționată a executării acesteia constituie o pedeapsă prea blândă în cazul lui

Teeșanu Viorel.

Instanța de apel a atestat că, condamnarea cu suspendarea condiționată a lui

Teeșanu Viorel pentru comiterea astfel de infracțiuni creează o practică judiciară ce

are să favorizeze în continuare comiterea acestora. La fel, practica judiciară

demonstrează că o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este

suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de

noi infracțiuni.

Mai mult, instanța de apel a statuat că, în cauza dedusă judecății, prima instanță

urma să efectueze o analiză mult mai complexă și minuțioasă a personalității

infractorului urmărind în acest sens comportamentul său în viața socială, înainte și

după săvârșirea infracțiunii și numai în măsura în care s-ar fi dovedit că comiterea

faptelor infracționale se datorează unui concurs accidental de împrejurări din viața sa

și că, pentru îndreptarea lui, nu este necesară executarea efectivă a pedepsei, doar în

aceste cazuri este incident institutul suspendării condiționate a executării pedepsei.

Relevante în sensul vizat sunt și argumentele acuzatorului de stat, care a indicat în

apelul declarat că instanța de judecată a aplicat o pedeapsă prea blândă, neluând în

considerație pericolul cauzat prin acțiunile lui Teeșanu Viorel.

Aliona în numele inculpatului, care indică ca temei de recurs prevederile de art. 427

alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea a deciziei instanței

de apel cu menținerea sentinței primei instanțe.

În argumentarea recursului, recurentul a invocat că:

4

- instanța de apel nu a dorit să ia în considerare motivele invocate de apărare,

mai mult ca atât, le-a respins ca nefondate apreciindu-le critic, susținând cu orice preț

argumentele învinuirii. Nu au apreciat just probele pe cauză care sunt suficiente,

directe, utile, care în ansamblu coroborează între ele și care confirmă că inculpatul nu

a săvârșit infracțiunea ce i se impută;

- prima instanță corect a determinat aplicarea unei pedepse juste, corecte, atât

sub aspectul respectării ordinii de drept încălcate, cât și din punct de vedere de educare

a făptuitorului, a ținut cont de prevederile art.7, 61, 75-88 ale Codului penal, și anume

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia;

- prima instanță prin raportare la atitudinea inculpatului în cursul procesului

penal, conduita acestuia până și după comiterea infracțiunii, persoana celui vinovat, a

considerat corect că scopul pedepsei poate fi atins fără executarea acesteia. Or, la caz

instanța de judecată a enunțat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 90 Cod

penal, apreciind o astfel de pedeapsă cu suspendare de executare ca una echitabilă

pentru fapta comisă, iar stabilirea termenului de probațiune va asigura, în opinia

instanței, un comportament adecvat al inculpatului, dacă în termenul de probațiune

inculpatul nu va săvârși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă

cinstită va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat, așa cum în ședința de judecată s-a

constatat că TeeșanuViorel nu prezintă pericol social sporit și corectarea lui este

posibilă fără a fi izolat de societate;

- instanța de apel nu a motivat absolut de loc care e necesitatea aplicării

pedepsei cu privațiunea de libertate și de ce scopul pedepsei penale nu poate fi atins

fără a fi privat de libertate inculpatul;

- inculpatul a recuperat integral prejudiciul părții vătămate, și ultima a depus și

cerere prin care susține că nu are careva pretenții de ordin material și moral față de

inculpat și s-a împăcat cu el.

a depus referință procurorul în secția judiciar – penală, prin care a indicat că instanța

de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent și că

decizia contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, astfel,

urmează ca instanța de recurs să decidă inadmisibilitatea recursului, fiind vădit

neîntemeiat.

Supreme de Justiție ajunge la concluzie că recursul declarat este admisibil și urmează

a fi admis din următoarele considerente.

În speță, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01

septembrie 2023) și a declarat recursul în termen.

Totodată, din textul legii menționate, rezultă că procedura de judecare a

recursurilor depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data în vigoare a acestei

legi, urmează să fie efectuată conform noilor modificări introduse în prevederile

Codului de procedură penală, în vigoare din 01 septembrie 2023.

5

Potrivit prevederilor art. 433 alin. (1) Cod de procedură penală, (în redacția

Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), dacă este considerat

admisibil, un complet din 3 judecători examinează recursul în fond.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală,

(în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023),

judecând recursul instanța de recurs este în drept să admită recursul și să mențină

hotărârea primei instanțe.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute la art. 427 Cod de

procedură penală invocate în recurs.

Completul de judecată stabilește ca pentru declararea recursului, recurentul a

indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, și anume

cazurile când „s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale”.

În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

În același context, completul de judecată menționează că, hotărârile pronunțate

de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea în vedere că nu

numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea superficială sau motivarea în termeni

vagi – evazivi, reprezintă motiv de casare.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, completul de

judecată reține că temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală și-a găsit confirmarea în cauza dată, în sensul că s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Completul de judecată notează că, din analiza materialelor cauzei, rezultă cert

că prima instanță a apreciat probele obiectiv - prin prisma art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor.

Reieșind din cumulul de probe administrate la urmărirea penală și examinate în

ședința de judecată a primei instanțe, descrise în sentință, corect a fost adoptată soluția

de condamnare a lui Teeșanu Viorel, în baza art. 171 alin. (1), 172 alin. (1), 171 alin.

(2) lit. c) Cod penal. Totodată, la stabilirea modului de executare a pedepsei, instanța

de fond motivat a conchis că este oportun de a aplica prevederile art. 90 Cod penal,

astfel după cum și a fost solicitat inclusiv și acuzatorul de stat în discursul său final.

În acest sens, completul de judecată atestă că instanța de apel greșit a admis

apelul declarat de procuror, a casat sentința în latura pedepsei cu pronunțarea în

această parte a unei noi hotărâri, prin care inculpatului i s-a stabilit o pedeapsă cu

închisoare pe un termen de 5 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, excluzând aplicarea prevederilor art.90 Cod penal.

Pentru argumentarea soluției sale, instanța de apel a motivat că ... modalitatea

de executare a pedepsei aplicate inculpatului Teeșanu Viorel, nu are aptitudinea de a

asigura realizarea scopului pedepsei.

6

La fel, instanța de apel invocă afirmația că ... prima instanță neîntemeiat a

dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, justificând această afirmație

doar prin afirmații de ordin generic, însă - fără respectarea principiului legal cu privire

la individualizarea pedepselor aplicate în privința fiecărei persoane recunoscute

vinovate în comiterea unei infracțiuni.

Soluția adoptată de către instanța de apel depășește dimensiunea atenuantă a

circumstanțelor cauzei, care nu dispun de o valență ce ar atrage intervenirea în

instituția suspendării condiționate a executării pedepsei - în cazul concret dedus

judecății. Prin urmare, completul de judecată stabilește că, în sentința adoptată, prima

instanța a ținut cont de prevederile art.75 Cod penal și a motivat soluția de suspendare

condiționată a executării pedepsei cu închisoarea, conform art. 90 Cod penal (f.d.227,

vol. I), care în opinia completului de judecată s-a efectuat corect și echitabil în speța

dată, pornind de la circumstanțele particulare ale cauzei penale. Or, corectarea și

reeducarea inculpatului, cât și atingerea scopului pedepsei penale pot fi obținute, în

speță, fără executarea reală de către inculpat a pedepsei cu închisoare, prin dispunerea

suspendării condiționate a executării acesteia.

În acest sens, completul de judecată menționează că, procurorul apelant este

același procuror care a participat la examinarea cauzei penale în instanța de fond și

potrivit discursului final a acuzatorului de stat anexat la materialele cauzei penale, cât

și procesului-verbal al ședinței de judecată la instanța de fond, acesta a orientat

prima instanța și a solicitat aplicarea inculpatului Teeșanu Viorel a unei pedepse

cu suspendarea condiționată a executării, iar ulterior pronunțării de către prima

instanța a sentinței respective, în lipsa unor argumente clare, a declarat apel cu

solicitarea aplicării pedepsei cu executare reală.

Procurorul apelant a menționat că, aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, are

la origine persoana și comportamentul acestuia până la săvârșirea infracțiunii,

atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de

judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta social

periculoasă încă de la momentul descoperirii ei cum ar fi: conduita bună a

infractorului, stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a

repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului, din care ar rezulta

că infracțiunea comisă de inculpat este un incident în viața acestuia.

În aspectul relatat de procurorul apelant, completul de judecată nu poate lăsa

fără atenție circumstanțele particulare ale cauzei penale examinate la cererea

inculpatului în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, că

comportamentul inculpatului, atitudinea și modul de manifestare a lui în fazele de

urmărire penală și de judecare a cauzei relevă cert că vinovatul și-a asumat și a

conștientizat vinovăția, pericolul social faptei comise, recunoscând vina în acțiunile

imputate, reparând prejudiciul cauzat părții vătămate, fiind prezent vehement la

dispoziția organului de urmărire penală, procurorului și instanței judecătorești, ceea

ce nu poate fi comparat cu efortul organului de urmărire penală întreprins pentru a

asigura prezența părții vătămate la faza de urmărire penală prin dispunerea de multiple

ori aducerii silite a acesteia, conform Raportului de expertiza medico-legală - lipsei

la aceasta a care-va vătămări corporale, ceea ce diminuează esențial din pericolul

social în prezenta cauza penală.

7

Mai mult, completul de judecată constată că instanța de apel nu si-a motivat

decizia sa vizând corectarea condamnatului prin necesitatea exclusivă a izolării lui

Teeșanu Viorel de societate în condiții de privare de libertate, cât și lipsei

argumentelor raportate la circumstanțele concrete ale prezentei cauzei penale referitor

la neîndeplinirea de către Teeșanu Viorel a criteriilor aplicării prevederilor art. 90 Cod

penal, reținute de către instanța de fond ca fiind întemeiate.

La fel, se constată că instanța de apel nejustificat a reținut în sarcina

inculpatului circumstanța agravantă ”săvîrșirea infracțiunii de către o persoană care

anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară sau pentru alte fapte care au

relevanță pentru cauză”, ori potrivit materialelor cauzei penale asemenea circumstanțe

lipsesc și nici nu au fost invocate de către acuzatorul de stat.

Astfel, ca temei legal pentru casarea deciziei instanței de apel cu menținerea

sentinței, completul de judecată indică faptul derogării da la principiul individualizării

pedepsei de către instanța de apel, care nu a acordat deplină eficientă dispozițiilor

art.art.61, 75 Cod penal.

Completul de judecată statuează că, în cadrul condițiilor suspendării pedepsei

pe un termen de probațiune, persoana inculpatului interesează sub raportul

periculozității sale, decurgând, în primul rând, din faptă și din împrejurările în care

aceasta a fost săvârșită, iar în al doilea rând, din persoana infractorului - pentru a se

putea constata dacă acesta se poate corecta fără executarea pedepsei.

Totodată, completul de judecată menționează că, la stabilirea pedepsei

inculpatului Teeșanu Viorel, instanța de fond a ținut cont de gravitatea faptelor

comise, de circumstanțele cauzei, de comportamentul inculpatului în timpul urmăririi

penale și judecării cauzei penale, de atitudinea lui fața de acțiuni prejudiciabile comise

și recunoscute pe deplin, manifestate prin repararea integrală a prejudiciului cauzat

părții vătămate, fapt confirmat prin cererea ultimei, cât și de influența pedepsei asupra

corectării și reeducării inculpatului.

În concluzie, luând în considerație persoana inculpatului Teeșanu Viorel, care

a recunoscut săvârșirea faptei indicate în rechizitoriu și a solicitat ca cauza să fie

judecată în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, ținând cont de lipsa

circumstanțelor agravante pe cauză, de faptul că la evidența medicului narcolog și

psihiatru nu se află, s-a căit sincer, a recunoscut vina, a recuperat prejudiciul material

și moral, partea vătămată depunând în acest sens o cerere scrisă privind împăcare cu

inculpatul chiar la a 3-a zi de la evenimentele cauzei (f.d. 49, vol.I), completul de

judecată ajunge la concluzia temeiniciei concluziilor primei instanțe că - corectare și

reeducarea inculpatului se va atinge și fără izolarea lui de societate, prin stabilirea

unei pedepse cu închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia pe un

termen de probațiune, în cadrul căruia dându-i posibilitate reală inculpatului să-și

dovedească corectarea prin comportament exemplar și muncă cinstită.

Totodată, completul de judecată mai menționează că, în jurisprudența sa,

Curtea Europeană s-a pronunțat în favoarea folosirii măsurilor neprivative de libertate

(cauza Varga și alții v. Ungaria, hotărârea din 10 martie 2015, § 104; cauza Norbert

Sikorski v. Polonia, hotărârea din 22 octombrie 2009, §158), statuând că trebuie să se

ia în considerare alternativele disponibile detenției, și nu aplicarea automată a

pedepsei închisorii (cauza Kyprianou v. Cipru, hotărârea din 15 decembrie 2005,

8

săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Mai mult, practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează

apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt

ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit.

În consecință, completul de judecată conchide că, recursul declarat de către

avocatul Rusnac Aliona în numele inculpatului, urmează a fi admis cu casarea totală

a deciziei din 07 februarie 2023 a Colegiului penal al Curții de Apel Bălți și cu

menținerea sentinței din 27 aprilie 2022 a Judecătoriei Bălți /sediul central/, prin care

Teeșanu Viorel a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.

171 alin. (1), 172 alin. (1), 171 alin. (2) lit. c) Cod penal cu aplicarea art. 90 Cod

penal, din motiv că apelul a fost greșit admis.

Cod de procedură penală (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01

septembrie 2023), completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul declarat de către avocatul Rusnac Aliona în numele

inculpatului Teeșanu Viorel, casează total decizia din 07 februarie 2023 a Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți, în cauza penală privindu-l pe Teeșanu Viorel XXXXX,

cu menținerea sentinței din 27 aprilie 2022 a Judecătoriei Bălți /sediul central/ în

aceiași cauză penală, prin care:

Teeșanu Viorel XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art.art171 alin.(1), 172 alin.(1) și 171 alin.(2) lit. c) Cod penal, cu aplicare prevederilor

art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor – la pedeapsa definitivă de 5 (cinci) ani închisoare și în baza art.90 alin.(1)

Cod penal, executarea pedepsei aplicate față de Teeșanu Viorel s-a suspendat

condiționat pentru o perioadă de probațiune de 5 (cinci) ani.

Teeșanu Viorel XXXXX urmează a fi eliberat imediat din penitenciar dacă nu

are de executat măsura preventivă arestul sau pedeapsa închisorii în baza altor hotărâri

judecătorești.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Țurcan Anatolie

Judecători Daguța Sergiu

Eremciuc Ghenadie

9